Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane

STUDIU DE CAZ - MANAGEMENTUL PRODUSELOR NOI REALIZATE LA S.C. ‘’FURNIMOB’’ S.A.

management

+ Font mai mare | - Font mai mic




STUDIU DE CAZ - MANAGEMENTUL PRODUSELOR NOI REALIZATE LA S.C. ‘’FURNIMOB’’ S.A.

1. PREZENTAREA GENERALA A SOCIETATII ‘’FURNIMOB’’ – S.A.




1.1. Forma de organizare a societatii

Denumirea societatii

Denumirea : Societatea comerciala ‘’FURNIMOB’’ – S.A.

Societatea comerciala ‘’FURNIMOB’’- S.A. s-a organizat si functioneaza in baza Legii nr. 15/1990, Legii nr. 31/1990 in conformitate cu H.G. nr. 1254/04.12.1990, prin care a incetat activitatea I.P.L. Constanta.

Forma juridica

Societatea comerciala ‘’FURNIMOB’’ - S.A. are personalitate juridica dobandita prin inscrierea in Registrul Comertului sub J13/536 din 05.02.1991 si este inregistrata la Directia Generala a Finantelor Publice Constanta la nr. 916 din 04.06.1991.

Sediul societatii

Sediul societatii este in Constanta, strada Industriala nr.6, judetul Constanta.

Durata societatii

Durata societatii este nelimitata, cu incepere de la data inregistrarii la Camera de Comert si Industrie.

Capital social

Capitalul majoritar al societatii (58,65 %) este detinut de catre ASOCIATIA P.A.S. – FURNIMOB – 2, cuprinzand aproape intregul personal al societatii, ceea ce asigura o atitudine cooperanta din partea tuturor salariatilor cat si a Patronatului, avand acelasi scop, realizarea obiectivelor stabilite prin obtinerea unor performante economice ridicate, care sa se regaseasca in profit si in dividende acordate actionarilor.

Scopul societatii

Scopul societatii este producerea si comercializarea mobilierului si a altor produse din lemn.

Obiectul de activitate al societatii este :

a)              producerea si administrarea de :

mobilier din lemn, metal, materiale plastice si combinatii ;

furnire estetice din busteni exotici sau indigeni, utilizate in fabricarea mobilierului ;

cherestea din specii exotice sau indigene realizate din busteni sau role rezultate de la fabricarea furnirului ;

placi aglomerate din lemn pentru productia de mobilier din constructii ;

ambalaje din carton, lemn, metal, materiale plastice sau combinatii ;

confectii metalice pentru mobilier, constructii si bunuri de larg consum ;

piese de schimb, inclusiv reconditionarea acestora si a altor produse ;

administrarea suprafetei de teren disponibila in cadrul societatii din afara circuitului tehnologic ;

b) comercializarea prin magazine proprii si alte retele a bunurilor realizate, a serviciilor prestate, precum si a unor tranzactii de produse, marfuri, atat pe piata interna, cat si pe piata externa:

activitatea de import – export ;

aprovizionarea, desfacerea si intermedierea de materii prime, materiale, piese de schimb, utilaje, marfuri si produse pe piata interna si pe piata externa;

derularea activitatii de aprovizionare, magazinare si expediere de produse si marfuri ;

servicii de reprezentanta a firmelor straine, furnizoare de masini, utilaje,

materii prime, materiale si produse.

c) proiectare, consulting, service si implementare in domeniile: tehnic, tehnologic, investitii, mecano-energetic, intretinere-reparatii, studiul muncii, informatica, perfectionarea pregatirii profesionale, s.a. :

publicitate interna si externa pentru promovarea de produse, marfuri si servicii;

participari cu firme din tara si strainatate pentru actiuni de producere si desfacere a produselor realizate de societate, precum si alte produse si marfuri.

a)              prestari de servicii, transporturi interne si externe de marfuri si persoane.

1.2. Structura organizatorica a societatii

Structura organizatorica a societatii ‘’FURNIMOB’’ – S.A. este aprobata de Adunarea Generala a Actionarilor si este reprezentata prin statutul de functiuni si organizarea anuala, care cuprinde numarul mediu de posturi.

Conducerea societatii este asigurata prin:

Adunarea Generala a Actionarilor, organ de conducere care decide asupra activitatii acesteia si asigura politica economica si comerciala.

Consiliul de Administratie, ales de Adunarea Generala, al carei presedinte este si director general, asigurand conducerea curenta a societatii si indeplinirea deciziilor Consiliului de Administratie.

Directorii executivi, functionari ai societatii, care raspund de executarea operatiilor incredintate prin contract.

Societatea are urmatoarele compartimente functionale:

Compartimentul prognoza, statistica, dezvoltare

Compartimentul are atributii si raspunderi in urmatoarele domenii: prognoza economica, statistica, dezvoltare.

Compartimentul personal, organizare, normare, salarizare, protectia muncii

Compartimentul are atributii si raspunderi in urmatoarele domenii: organizarea conducerii, productiei si normarea muncii, salarizarea personalului, recrutarea, incadrarea si promovarea personalului, invatamant si perfectionare profesionala, protectia muncii.

Compartimentul administrativ

Compartimentul are atributii si raspunderi in urmatoarele domenii: secretariat, administrativ, paza generala si contra incendiilor, pastrarea documentelor secrete, evidenta militara, apararea civila, protocol.

Compartiment reprezentanta import-export

Compartimentul are atributii si raspunderi in urmatoarele domenii : activitate de export produse proprii, activitate de import, activitate de marketing, conjunctura, publicitate pe pietele externe, actiuni comune de desfacere pe terte piete si prestari de servicii externe.

Compartimentul control tehnic de calitate

Compartimentul are atributii si raspunde de controlul tehnic al calitatii produselor.

Compartimentul programarea si urmarirea productiei

Compartimentul are atributii si raspunderi in urmatoarele domenii : pregatirea tehnica a productiei, programarea si lansarea productiei, urmarirea productiei.

Compartimentul mecano-energetic, investitii

Compartimentul are atributii si raspunderi in urmatoarele domenii: activitatea de intretinere si reparatii, asigurarea pieselor de schimb, gospodarirea combustibililor si energiei, control, masuratori si incercari mecano-energetice, metodologice si ISCIR, investitii.

Compartimentul tehnic, produse noi, proiectare tehnologica, laborator si cercetare

Compartimentul are atributii si raspunderi in urmatoarele domenii: proiectarea produselor noi si modernizarea celor existente; asistenta tehnica la executie si omologarea produselor; elaborarea documentatiei tehnice, pregatirea fabricatiei in flux, urmarirea realizarii seriei zero, proiectarea constructiva si tehnologica a S.D.V. – urilor, proiectarea fluxurilor de fabricatie; organizarea bibliotecii tehnice si inregistrarea investitiilor si inovatiilor; cercetare, standardizare, determinari de laborator, urmarirea fiabilitatii produselor.

Compartiment aprovizionare tehnico-materiala

Compartimentul are atributii si raspunderi in urmatoarele domenii : aprovizionarea tehnico-materiala; organizarea depozitelor si a conservarii materiilor prime si materialelor.

Compartiment desfacere, transporturi, urmarire contracte import-export

Compartimentul are atributii si raspunderi in urmatoarele domenii : organizarea activitatii de desfacere si depozitare a produselor finite; organizarea activitatii de transport; organizarea activitatii juridice.

Oficiul de calcul

Compartimentul are atributii si raspunderi in urmatoarele domenii: asigura perfectionarea sistemului de conducere al societatii cu mijloace de procurare automata a datelor si de rationalizare a sistemului informational.

Compartiment financiar, preturi, analize economice, control financiar intern

Compartimentul are atributii si raspunderi in urmatoarele domenii: planificarea financiara; analize economice si urmarirea vanzarilor indicatorilor financiari; finantarea investitiilor si cercetarii stiintifice; preturi; costuri; finantarea comertului exterior; controlul financiar intern.

Compartimentul contabilitate

Compartimentul are atributii si raspunderi in urmatoarele domenii: raspunde de organizarea si functionarea in bune conditii a contabilitatii valorilor patrimoniului; organizeaza si asigura efectuarea corecta si la timp a inregistrarilor contabile; asigura respectarea prevederilor legale privind integrarea patrimoniului societatii si ia masuri de reintregire in cazul pagubelor, organizeaza inventarierea periodica a tuturor valorilor patrimoniale si urmareste definitivarea inventarierii; intocmeste lunar balante de verificare; intocmeste situatia principalilor indicatori economico-financiari lunari; bilanturi trimestriale si anuale si raportul explicativ la acestea; prezinta spre aprobare Consiliului de Administratie bilantul si raportul explicativ; furnizeaza date sau documente primare cenzorilor societatii in exercitarea drepturilor de control ale acestora prevazute de Legea nr. 31/1990.

Intre compartimentele functionale ale societatii exista relatii de cooperare si colaborare pentru obtinerea unei eficiente maxime.

‘’FURNIMOB ‘’ – S.A. are urmatoarele subunitati de lucru subordonate :

sectia mobila corp ;

sectia furnire estetice si linie tehnologica P.A.L. ;

formatii de lucru in sectorul mecano-energetic, depozite si deservire generala sub conducerea sefilor de compartimente.

1. Activitatea societatii

Societatea tine evidenta contabila in lei, intocmeste anual bilantul si contul de beneficii si pierderi, avand in vedere Normele metodologice elaborate de Ministerul Finantelor. Din beneficiul societatii, stabilit pe baza bilantului aprobat de Adunarea Generala a Actionarilor, se pot constitui fonduri destinate modernizarii, cercetarii si dezvoltarii de noi produse, investitiilor, reparatiilor. Din beneficiul anual se stabileste fondul de rezerva care va fi de cel mult 5 % din totalul beneficiului prevazut in bilantul anual. Din beneficiul prevazut in bilant, se scade impozitul legal, rezultand beneficiul cuvenit actionarilor care se repartizeaza intre acestia, proportional cu aportul la capitalul social, precum si pentru alte valori ale societatii.

In cazul inregistrarii de pierderi, Adunarea Generala a Actionarilor va analiza cauzele si va hotara in consecinta. Suportarea pierderilor de catre actionari se va face proportional cu aportul de capital si in limita capitalului subscris.

Dizolvarea societatii poate avea loc in una din urmatoarele situatii: imposibilitatea realizarii obiectivului; hotararea Adunarii Generale; faliment; pierderea unei jumatati din capitalul social dupa ce s-a consumat fondul de rezerva, daca Adunarea Generala a Actionarilor nu decide completarea capitalului sau reducerea lui la suma ramasa; numarul actiunilor va fi redus sub cinci, mai mult de sase luni; la cererea oricarui actionar, daca imprejurarile de forta majora si cerintele lor dureaza mai mult de opt luni, iar Adunarea Generala a Actionarilor constata ca functionarea societatii nu mai este posibila; in orice alte situatii pe baza hotararii Adunarii Generale a Actionarilor, luata in unanimitate.

Dizolvarea societatii trebuie sa fie inscrisa in Registrul Comertului si publicata in Monitorul Oficial.

Lichidarea societatii si repartitia patrimoniului se fac in conditiile si cu respectarea pierderii prevazute de lege.

Resursele umane ale societatii

Personalul de conducere al societatii si cenzorii sunt alesi de Adunarea Generala a Actionarilor. Restul personalului este angajat de catre Consiliul de Administratie, sau de catre directorul general al societatii. Asimilarea si integrarea noilor angajati se face prin definirea clara si exacta a atributiilor si conditiilor de munca, prin ajutorarea noului salariat in vederea acomodarii cu toate cerintele muncii pe care o indeplineste, stimularea ambitiei si creativitatii profesionale. Nivelul salariilor pentru personalul societatii, pe categorii de functii, se stabileste si poate fi modificat de catre Adunarea Generala a Actionarilor, in functie de studii si munca efectiv prestata, cu respectarea limitei de salarizare prevazuta de lege. Sistemul de salarizare prevazut are in vedere prognoza principalilor indicatori economico-financiari, indicele de inflatie. S-au stabilit grile cu sisteme de salarizare diferentiale in functie de calificare, studii si complexitatea lucrarilor. Plata salariilor, a impozitelor pe acestea si a cotei de asigurari sociale se face potrivit legii. Cea mai mare parte din cei 1391 de salariati lucreaza in activitatea productiva de baza. In cadrul societatii ‘’FURNIMOB’’ – S.A. timpul de lucru este de cinci zile pe saptamana.

Programul de lucru al sectiei de mobila si al sectiei mobilier metalic se organizeaza intr-un singur schimb; cu aprobarea conducatorului unitatii, se organizeaza la unele sectoare sau utilaje schimbul doi. Programul de lucru al sectiei de furnire se opereaza in trei schimburi. In ture continue lucreaza personalul din sectoarele centrala termica, pompieri, paznici, uscatori, tratare furnire.

Personalul tehnico-aministrativ care lucreaza un singur schimb va avea un program care sa asigure accesul salariatilor din schimbul unu si doi la rezolvarea unor probleme personale.

In exercitarea atributiilor sale ‘’FURNIMOB ‘’ S.A. are magazine de desfacere a propriilor produse in incinta fabricii, in Navodari, Mangalia, Constanta, exporta in Olanda, Italia, Franta, Germania mobilier metalic, mobila, tapiterie, iar in Germania si Belgia furnire, executa procesare pentru terti.

1.4. Pregatirea si introducerea in fabricatie a noului produs, comoda

Activitatea de programare, lansare si urmarire a productiei se organizeaza si se desfasoara corespunzator parcurgerii unor etape obligatorii pentru obtinerea productiei si se situeaza in cadrul functiunii de productie, cu atributii si raspunderi in urmatoarele domenii :

Pregatirea tehnica a productiei coroboreaza termenele de elaborare a documentatiei tehnice si de asigurare cu materii prime, materiale si S.D.V.-uri, cu ciclurile de fabricatie si termenele de livrare stabilite prin comenzile sau contractele cu beneficiarii, urmareste determinarea si eliminarea loturilor inguste in vederea utilizarii cat mai complete a capacitatilor de productie si fortei de munca, modifica in cazuri justificate ordinea de executie a unor lucrari prevazute in program in conditiile respectarii termenelor de livrare; raspunde pentru asigurarea pregatirii tehnice a fabricatiei in lansarea comenzilor.

Programarea si lansarea productiei – stabileste ciclurile de fabricatie si marimea loturilor in executie in corelare cu contractele economice si supune programul lunar spre aprobare directorului tehnic al societatii, intocmeste programe operative pe produse sau subansamble in cadrul programului lunar aprobat; asigura documentatia de lansare a productiei (fisa limita, cantitati de executat pe sectoare, forta de munca necesara pe sectoare); raspunde de lansarea in fabricatie numai pentru produse care au comenzi si contracte de desfacere asigurata.

Lansarea cuprinde, asa cum reiese si din Anexa nr.10, trimiterea la sectii a comenzilor interne pe produse, precum si a documentatiilor care privesc pregatirea tehnica si organizatorica a fabricatiei, totodata se transmit si dispozitiile de livrare pe beneficiari.

Urmarirea productiei vizeaza realizarea programului de cooperare in productie corelat cu programul propriu de fabricatie; urmareste realizarea ritmica a programului de productie si propune directorului tehnic masuri de prelungire a programului de lucru, sau alte masuri pentru incadrarea in termenele prevazute pe sectoare; urmareste si raspunde de folosirea rationala a sectiilor de productie, a resurselor materiale si umane (utilaje, materiale, energie, forta de munca) si stabileste masuri de imbunatatire a folosirii acestora; participa la analizele operative privind defectiunile intervenite in realizarea programului lunar si stabilirea masurilor pentru inlaturarea acestora, urmareste inchiderea comenzilor conform ciclului si incadrarea in cheltuielile initiale, eventualele depasiri de costuri (consumuri, materiale, manopera) sunt aduse in timp util la cunostinta directorului general spre aprobare, dupa vizarea de catre directorul tehnic si directorul comercial.

Compartimentul transmite programe de fabricatie, documente privind lansarea productiei, programe de cooperare si primeste informatii cu privire la comenzile primite, situatia aprovizionarii tehnico-materiale, circulatia produselor pe fluxul de fabricatie.

2. Atributiile sectiilor de productie

Sectiile de productie au atributii si raspunderi in urmatoarele domenii :

- organizeaza activitatea de productie asigurand asistenta tehnica cel putin la nivel de maistru, in toate schimburile programate, indiferent de numarul muncitorilor ;

- organizeaza activitatea sectiei in vederea realizarii programului de productie stabilit pentru fiecare luna;

- asigura incadrarea in consumurile stabilite prin documentatie tehnica urmarind reducerea continua a consumului de materii prime, materiale, energie, in vederea diminuarii costurilor de sectie;

- asigura realizarea ritmica pe fiecare sector al productiei programate pentru a livra la termenele stabilite prin contract produsele finite;

- asigura realizarea sarcinilor de cooperare cu sectiile societatii sau cu alte societati stabilite prin programul de fabricatie;

-stabilesc raspunsuri concrete pentru fabricarea si livrarea produselor la parametrii prevazuti la omologarea produselor, documentatie tehnica, standardele sau contractele cu beneficiarii cat si cu privire la recuperarea pagubelor aduse societatii din nerespectarea acestor prevederi;

- asigura incarcarea optima a utilajelor si instalatiilor tehnologice din dotare;

- raspunde de gestionarea patrimoniului societatii aflat in folosinta sectiei;

- stabilesc raspunsuri individuale atat pentru conducatori cat si pentru executanti in vederea respectarii normelor de tehnica a securitatii muncii, a prevenirii si stingerii incendiilor, de respectare a prevederilor Decretului nr. 400/1981 precum si alte masuri specifice de protectie a oamenilor si patrimoniului ;

- stabilesc raspunderi privind evitarea sustragerilor sub orice forma din patrimoniul societatii incredintat sectiei;

- stabilesc reguli de exploatare a utilajelor si instalatiilor din dotare si controleaza modul cum se asigura respectarea si intretinerea acestora ;

- indeplinesc alte atributii stabilite de Consiliul de Administratie al societatii.

Organizarea sectiilor de productie si numarul mediu de personal de executie, conducere sau administratie se stabileste anual de catre Adunarea Generala a Actionarilor prin organigrama societatii.

2.1. Pregatirea fabricatiei

In cadrul ‘’FURNIMOB’’ – S.A. , subsistemul de productie face legatura intre activitatile de aprovizionare cu materii prime si materiale si desfacere a semifabricatelor (cherestea, PAL, PFL, placaje, furnire, care constituie produse finite ce se livreaza ca atare la export) si a produselor finite, mobila, ca factor determinant in realizarea eficienta a acestora, cu mijloacele existente. Asa cum reiese din Anexa nr.11 orice dereglare in cadrul sistemelor aprovizionare-desfacere are efecte negative asupra realizarii productiei.

Pregatirea tehnica si organizatorica a fabricatiei cuprinde proiectarea si/sau reproiectarea produselor si ambalajelor cu elaborarea desenelor de executie, ale produsului schemelor de croire, determinarea suprafetelor de incheiere, slefuire si finisare, a normelor de consum, a necesarului de materii prime si materiale, desenelor pentru accesorii, descrierea tehnica, documentatia tehnologica cu elaborarea produsului tehnologic, planurilor de reparatii, lista SDV-urilor, proiectele dispozitivelor, documentatia de pret (costuri, pret de productie si livrare, eficienta economica), pregatirea utilajelor, procurarea materialelor si materiilor prime. SDV-urilor, asigurarea fortei de munca calificata corespunzator, pregatirea transportului intern.

Pentru a putea avea loc un proces de productie sunt necesare trei elemente de baza si anume: forta de munca, mijloacele de munca, obiectivele muncii. Pe langa acestea mai sunt necesare si asigurarea surselor de energie, intretinerea si repararea uneltelor si utilajelor, asigurarea aprovizionarii, a transportului si depozitarii.

Avand in vedere varietatea proceselor tehnologice care se desfasoara in cadrul societatii ‘’FURNIMOB’’ – S.A., care reclama tratamente termice, hidrometrice si hidrotermice la diferitii parametrii de temperatura, presiune si umiditate, precum si necesarul de energie pentru scopuri netehnologice, societatea se alimenteaza cu energie electrica de la S.C. ‘’ELECTRICA’’ S.A., energia termica fiind furnizata de centrala proprie.

Aprovizionarea cu apa si racordul de canalizare este asigurata prin reteaua oraseneasca. Evacuarea apelor uzate, impurificate, se face cu respectarea reglementarilor de protectia apei si prevederea de instalatii care sa retina impuritatile din apele uzate.

Numai existenta celor mentionate nu este suficienta pentru a se putea desfasura un proces de productie in bune conditii, ci mai sunt necesare o serie de legaturi organizatorice intre elementele specifice. Acest aspect face obiectul organizarii productiei.

Transformarea materiilor prime, semifabricatelor si materialelor cu produse in mobila, in acest caz, transformarea in comoda, se face printr-un sir de operatii si procese de prelucrare, care poarta denumirea de produs de fabricatie. Procesul de fabricatie a comodei este format din mai multe procese tehnologice, fiecare dintre acestea urmarind modificarea dimensiunilor, formei si calitatii materialelor supuse prelucrarii, prin operatii si mijloace de prelucrare specifice.

Forma si dimensiunile mobilierului din lemn se stabilesc prin standarde si norme interne. Materiile prime care se intrebuinteaza la fabricarea comodei trebuie sa indeplineasca anumite conditii. Astfel, la lemnul masiv nu sunt admise defecte ca: putregai, mucegai, crapaturi strapunse sau alte defecte care reduc rezistenta elementelor respective. Placajul, furnirul, PAL-ul si PFL-ul care intra in componenta comodei nu trebuie sa prezinte defecte tehnologice sau de prelucrare. Umiditatea lemnului masiv, a furnirului si a olacilor din fibre de lemn folosite la fabricarea comodei trebuie sa fie de maxim 10 %, iar cea a placajului si a olacilor din aschii de lemn trebuie sa fie de maximum 9 %.

Procesul de fabricatie cuprinde urmatoarele procese tehnologice : uscarea cherestelei, debitarea lemnului masiv si a semifabricatelor superioare (placi PAL, PFL), prelucrarea mecanica a acestora, asamblarea, furniruirea pe fete si conditionarea, prelucrarea mecanica a panourilor si furniruirea pe cant, pregatirea pentru finisare si montarea. Masinile sunt amplasate in flux.

Procesul de fabricatie incepe cu primirea materiilor prime si semifabricatelor si se incheie cu expedierea produselor, respectiv a comodelor.

La lansarea in fabricatie a unui produs se intocmesc 21 de documente din care 12 sunt date de calculator.

Documentele care se intocmesc la proiectarea produsului comoda, care urmeaza sa intre in productie sunt :

1. Tema de proiectare

2. Studiul ingineriei valorice

Norma tehnica

4. Fisa de prezentare a produsului

5. Pretul informativ

6. Procesul tehnologic (A) structura si caracteristicile componentelor produsului

7. Structura produsului

8. Planul de operatii

9. Nomenclatorul de materii prime

10. Lista de debitare

11. Diagramele de debitare

12. Centralizatorul solutiilor de debitare

1 Procesul tehnologic (B), consumul de materiale

14. Normele de consum materii prime si materiale pe total

15. Normele de consum materii prime si materiale pe gestiuni si loc de munca

16. Proces tehnologic (C), consum de manopera

17. Lista de verificare a parametrilor de normare

18. Indicatorul normelor de timp si tarife

19. Procesul tehnologic (D), SDV-uri

20. Nomenclatorul de scule ( pe tipuri si loc de munca)

21. Nomenclatorul de verificare (pe tipuri si loc de munca).

Documentele de la pozitiile 1, 2, 3, 4, 5, 6, 13, 16, 19 sunt intocmite de proiectanti si economisti, fiind documentele de baza din care apoi se extrag datele pentru documentele care se realizeaza de catre calculatoarele electrice. Restul documentelor de la pozitiile 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 17, 18, 20, 21 sunt date de sistemul informatic.

Pentru a se putea realiza lucrari de calitate in termen cat mai scurt, muncitorii trebuie sa cunoasca anumite prescriptii de executare si organizare a lucrarilor.

Aceste prescriptii sunt cuprinse in fisele tehnologice, fise ce cuprind :

descrierea procesului tehnologic;

succesiunea corecta a operatiilor;

indici tehnico-economici ai lucrarii;

pregatirea lucrarilor;

metode rationale de munca;

conditii de calitate pentru lucrari;

utilaje folosite;

reguli de tehnica securitatii muncii.

Descrierea tehnica a produsului

Dimensiunile de gabarit ale comodei sunt : lungimea 800 mm, latimea 450 mm, grosime 29 mm.

Constructie : comoda este compusa din urmatoarele elemente :

placi : superioara si inferioara ;

pereti laterali;

placa intermediara;

perete despartitor;

usa;

sertar;

panou spate;

polita mobila;

sipci fixare glisiera;

picioare.

1 Tehnologia de executie a comodei

Sectorul I semifabricate

In cadrul acestui sector se desfasoara urmatoarele activitati :

Aprovizionarea locului de munca cu sortimente cherestea stejar 25 mm, uscata la umiditate 10 % pe baza fisei limita lansata de compartimentul productie pe baza normei de consum primita de la proiectare si a comenzii de executie primita de la compartimentul desfacere.

Insemnarea reprezinta o operatie ajutatoare care se face desenandu-se cu creta, pe materialul lemnos care se croieste, linii drepte pentru locurile de taiere sau desenandu-se dupa sablon forma elementului. Insemnarea materialului se face tinand cont de conditiile de admisibilitate a defectelor in produs, in vederea obtinerii unui randament cantitativ marit pentru o anumita calitate urmarita.

Spintecarea se realizeaza cu ajutorul unor fierastraie circulare cu avans mecanic sau manual.

La fierastraiele circulare cu avans mecanic pentru piese de lungime si grosime mare, unde spintecarea pe intreaga latime nu se face cu discuri multiple printr-o singura trecere se utilizeaza transportarea cu reducere, pentru o noua spintecare.

Retezarea semifabricatelor se realizeaza cu ajutorul unor fierastraie circulare simple si duble, cu avans manual, sau cu telecomanda hidropneumatica.

Stivuirea. Operatia de stivuire se executa manual, uneori se fac pachete de 2-3 m3, si apoi se aseaza in stiva cu ajutorul autostivuitoarelor ; inaltimile de stivuire sunt de 4-5 m; intre pachete se aseaza transversal rigle groase pentru aerisire si patrunderea furcilor electrostivuitoarelor.

Sectorul prelucrari mecanice masive

Indreptarea este prima operatie a pieselor croite prin care se indreapta o fata si un cant pentru a forma unghiuri drepte.

Operatiunea se efectueaza mecanic, cu masina de indreptat si masina de rindiluit la grosime. Masina de indreptat este formata dintr-o masa de lucru si un batiu in care se monteaza arborele portcutite la nivelul mesei de lucru, formata din doua jumatati mobile si motorul electric care antreneaza arborele portcutite. Piesa asezata pe prima jumatate a mesei si sprijinita de rigla de ghidaj cu raza de curbura in sus, este impinsa manual peste arborele portcutite care se roteste, trecand pe a doua jumatate de masa.

Operatia se repeta trecandu-se prin masina si un cant, pana la obtinerea unor suprafete plane. Rumegusul rezultat in timpul prelucrarii este absorbit de instalatia de exhaustare aflata sub arborele masinii. Masina este deservita de un singur muncitor.

Prin operatia de rindiluire la grosime se obtin si celelalte suprafete perfect plane si netede, piesa care rezulta avand aceeasi grosime pe toata lungimea ei. Rindiluirea se executa, in acest caz, cu ajutorul masinilor de rindiluit la grosime pe trei fete.

Dupa operatiile masinilor de indreptare si rindiluire se obtin: grosimea neta si lungimea neta.

Retezare la lungimea finala. Dupa executarea operatiilor de rindiluire la grosime pentru ca piesa sa aiba canturile si fetele perpendiculare intre ele, este necesara retezarea pieselor la lungimea stabilita. Retezarea se face la fierastraie circulare de retezat cu masa fixa sau mobila. Pentru taierea capetelor sub un unghi oarecare se folosesc fierastraie circulare cu ax inclinabil. Piesele late se reteaza bucata cu bucata, iar cele inguste se reteaza mai multe bucati deodata, in functie de latimea acestora.

Operatia de prelucrare mecanica – reperele dimensionate sunt supuse unor operatii de cepuire, gaurire, nituire corespunzator destinatiei.

Sectorul slefuire – asamblat elemente masive si panouri

Slefuirea consta in netezirea suprafetelor cu ajutorul materialelor abrazive. Pentru a obtine suprafete bine netezite, slefuirea trebuie sa se faca in trei faze:

a) Prima slefuire, slefuirea bruta, care se realizeaza cu materiale abrazive cu granulatie mare (granulatie 80 – 100);

b)              Slefuirea fina cu materiale abrazive mici (granulatii 120-150);

c)              Slefuirea finala (granulatie 180).

Intre slefuiri suprafetele se umezesc pentru ca fibrele netaiate sa se umple formand o scama care dupa uscare poate fi usor slefuita. In cazul slefuirii suprafetei se folosesc: masina de slefuit cu cilindri si masina de slefuit cu banda verticala, ambele masini fiind prevazute cu instalatii de absortie a prafului de lemn.

Sectorul panouri pregatire

In cadrul acestui sector se desfasoara urmatoarele activitati :

Aprovizionarea cu PAL, PFL

Croirea panourilor – pentru croirea foilor de PAL si PFL la dimensiunile solicitate se folosesc scheme de croire. Acestea sunt desene care cuprind formatul foii de PAL, PFL la scara redusa, cu dimensiunile care se primesc in ‘’ FURNIMOB – SA ‘’ si pe care s-au desenat pozitiile fiecarei linii de taiere pentru a obtine dimensiunile panourilor care trebuie croite. Pentru a se folosi la maximum materiile prime si materialele acestei scheme, se angajeaza in mai multe combinatii de croire.

Pentru croirea panourilor se folosesc fierastraie simple.

Stivul pe platforma se face in functie de grosimea panourilor.

Calibrul se realizeaza cu masina de calibrat cu cilindri cu granulatie 36 – 40, are rolul de uniformizare a grosimii si marirea rigurozitatii pentru fiecare adeziune de lipire.

In aceasta etapa se realizeaza placa superioara – panere (reper 1.1.) din PAL 28 mm, la dimensiunile nete 810 mm – 460 mm – 28 mm.


Sectorul imbinarea furnirelor

Din cauza latimilor si lungimilor reduse ale furnirelor, pentru furniruirea suprafetelor mari trebuie ca fatiile de furnir sa se lipeasca intre ele in latime si in lungime, tinandu-se seama de culoare si de textura, pentru a forma foile de furnir la dimensiunile necesare. Dupa sortarea furnirelor se face o insemnare si, apoi, se reteaza capetele si se indreapta canturile cu ajutorul foarfecelor ghilotina.

In cazul acestei comode dimensiunile necesare sunt :

… Pentru placa superioara furnir-fata (reper 1.2.) se foloseste furnir stejat clasa II de dimensiunile nete: 820 mm-470 mm-0,7 mm.


94

94

94

94

94

820

…Pentru placa superioara – furnir cant lung (reper 1.4.) se foloseste furnir stejat clasa I, la dimensiunile nete: 870 mm- 35 mm- 0,7 mm.


35



 


… Pentru placa superioara – furnir cant scurt (reper 1.5.) se foloseste furnir stejat clasa I, la dimensiunile nete: 870 mm – 35 mm – 0,7 mm.


35

870

… Pentru placa superioara-furnir dos (reper 1.) se foloseste furnir clasa II, la dimensiunile nete: 820 mm – 470 mm – 0,7 mm.

94

94

94 470

94

94

Imbinarea furnirurilor pe cant se face manual, folosindu-se hartie gumata. Alegerea, combinarea si asezarea foilor de furnir se executa de catre muncitori cu experienta.

Sectorul presat propriu-zis

In acest sector are loc aprovizionarea cu furnire imbinate, cu panouri calibrate (se calibreaza reperul 1.1.) cu materiale de incleiere (urelit P, faina de secara, clorura de amoniu, are loc realizarea adezivului pe baza de reteta).

Se aplica adeziv cu incleiere pe reperul 1.2. pe 2 fete. Se formeaza complexul din reperul 1., 1.1., cu adeziv si cu 1.2. cu ajutorul masinii de aplicat adeziv cu cilindri, consumul este de 0,140 g/m2. Se executa presarea cu presa hidraulica cu banda tablita. Temperatura de lucru este de 110 - 1400C, presiunea este de 6 – 8 daN/cm2, iar timpul de presare este de 15 secunde.

Complexul se conditioneaza 24 ore obligatoriu pentru echilibrarea tensiunilor interne.

Tunderea furnirului se executa manual. Prin aceasta se indeparteaza supramasurile de furnir.

Sectorul masini

In cadrul acestui sector are loc formatizarea panourilor la lungimi si latimi nete cu ajutorul agregatului de formatizat C.P.C. 25. Se aplica furnire pe canturi cu adeziv tip TIVOMELT, cu ajutorul masinii de aplicat furnir pe cant.

Operatiile de prelucrari mecanice panouri sunt: gauriri faltuiri, profilarea canturilor si executarea de lacasuri, balama, broasca.

In cazul olacii superioare, realizarea din PAL 28 mm furniruit pe fete si pe canturi:

dimensiunile brute: 799 mm – 449 mm – 29 mm;

dimensiunile nete sunt: 800 mm – 450 mm – 29 mm.

Se executa gauri pe fata furniruita cu fag, gauri cu d = 8 mm, adancimea 13 mm. Se executa falt pentru panoul spate.

Sectorul pregatire

Finisaj – in primul rand suprafetele se desprafuiesc manual prin periere. Pentru suprafetele vizibile se aplica un strat de grund cu un consum de 0,180 g/m2 pentru suprafete plane (placi superioare, placi inferioare, polite), prin turnare la masina de turnat lac cu un singur capat de lucru si pentru pereti laterali cu lezena, rama, usa, picioare, prin pulverizare manuala cu pistolul de pulverizat cu alimentare continua.

Dupa uscarea peliculei, minim 3 ore, se executa slefuirea cu Hcu10C gr 240-280. Se usuca si se conditioneaza maxim 24 ore.

Montaj. Montarea comodei cuprinde operatiile de asamblare a partilor componente. In primul rand are loc aprovizionarea cu accesoriile necesare ( repere, sabloane, dispozitive).

Ordinea de montat:

- se monteaza accesoriile metalice pentru incheiere si pentru legaturi, separat pentru fiecare panou;

se monteaza sipcile de glisare pentru polite;

pe placa inferioara se aplica aracet in gauri;

- pe peretii laterali se aplica cepuri, si apoi se pozitioneaza pe placa inferioara;

- pe placa superioara se aplica aracet in gauri, se pozitioneaza peste pereti si se introduce in piesa de asamblat;

se aplica panoul spate cu suruburi;

se monteaza picioarele pe placa inferioara;

se monteaza usa dupa ce in panouri i s-au aplicat balamale, buton tragator si dupa ce s-a fixat geamul de sipci;

se monteaza polita mobila.

Montarea produsului se face pe linii de montare, acestea fiind in numar de cinci.

Controlul produselor se poate face interfazic sau la final de catre CTC. Timpul de control alocat este de aproximativ cinci minute de produs. Controlul se poate face odata cu retusul.

Ambalarea si depozitarea comodei

Prin ambalare se urmareste impachetarea mobilei in asa fel incat sa fie protejata impotriva eventualelor deteriorari provocate de manipulari la incarcare – descarcare sau pe timpul transportului. Mobila, dupa asamblare, se depoziteaza in magazii ferite de umezeala, variatii de temperatura, curenti puternici de aer si lumina solara, deoarece lemnul mobilei fiind un material hidroscopic poate absoarbe umiditatea excesiva din mediul exterior, iar furnirul se poate dezlipi si coji. Temperatura de pastrare a mobilei este intre 10 – 300 C si umiditatea relativa a aerului intre 40 – 47% + 5%.

Aprecierea calitatii produsului

Evaluarea calitatii produsului se face din punct de vedere al aspectului si din punct de vedere al executiei. La evaluarea calitatii produsului comoda din punct de vedere al aspectului se are in vedere: uniformitatea culorii sau a nuantei; luciul peliculei de lac; acoperirea suprafetelor cu pelicula de lac, netezimea suprafetelor, prezenta zgarieturilor sau a loviturilor mecanice.

Evaluarea produsului comoda din punct de vedere al calitatii executiei se apreciaza atat organoleptic, cat si prin metode de analiza de laborator. Prin analiza se urmareste: aspectul si corectitudinea executiei; simetria furnituirii panourilor cu furnir de aceeasi textura; respectarea dimensiunilor pieselor de mobilier conform prevederilor din numerele interne; corectitudinea imbinarii si incleierii elementelor si complexelor; montarea accesoriilor sa fie facuta corect, crestatura suruburilor sa fie orientata in acelasi sens cu fibrele lemnului.

Prin analiza de laborator se verifica calitatea peliculei de lac si calitatea pieselor de mobila.

Calitatea peliculei de lac se apreciaza prin verificarea rezistentei finisarilor la grasimi, apa, soc termic, imprimare, solventi care trebuie sa corespunda cu valorile prevazute in standard (tabelul nr.1). Calitatea pieselor se verifica prin indicatori fizico – mecanici.

Conditiile de admisibilitate ale rezistentelor fizice, chimice si mecanice ale finisarilor (peliculei de lac).

Tabelul nr.1

Nr.

crt

Caracteristica

U/M

Conditii de administratie

normal super extra

1.

Rezistenta la apa

h

1 6 24

2.

Rezistenta la grasimi

h

24 24 24

Rezistenta la alcool, 50 %

h

- 1 16

4.

Rezistenta la cafea

h

- 1 16

5.

Rezistenta la acetona

min

- - 2

6.

Rezistenta la surse fierbinti uscate

0C

- 85 85

7.

Rezistenta la surse fierbinti umede

0C

- - 85

8.

Rezistenta la soc termic

ciclu

10 15 15

9.

Rezistenta la zgarieturi

-

HB 2H 4H

10.

Rezistenta la imprimare

-

Pelicula nu trebuie sa prezinte

modificari

Evaluarea calitatii produsului comoda cu ajutorul metodelor de laborator se realizeaza in conformitate cu cerintele prevazute in standardele internationale ISO, care prevad metode de incercare ale produselor de mobila, aparatura de lucru necesara efectuarii incercarilor, parametrii de lucru precum si modul de apreciere al rezistentei mobilierului.

In realizarea unei comode, forta de munca si norma de timp se distribuie astfel:

Nr.

crt.

Sector

Nr. de muncitori

(persoane)

Norma de timp

(ore)

1.

Semifabricate

26

0,48

2.

Prelucrari mecanice masive

30

0,42

Slefuire asamblat elemente masive

si panouri

64

2,60

4.

Imbinat furnire

60

0,65

5.

Presat propriu zis

36

0,85

6.

Masini 2

50

0,85

7.

Pregatire 2

40

0,70

8.

Montaj si asamblat

80

2,21

T O T A L

386

8,76

Determinarea duratei ciclului de fabricatie:

Nr.

crt

Norma

De timp

1

0,48

2

0,42

3

2,60

4

0,65

5

0,85

6

0,85

7

0,70

8

2,21


T = 8,76
Timpul (ore)

in cadrul sectiei:

Tn = (Tc - T1) x Ns x Ds

Td = (Tc – T1 – Tr) x Ns x Ds

unde: - Tn = fond de timp;

Td = fond de timp disponibil;

Tc = fond de timp calendaristic (Tc = 365 zile/an)

T1 = fond de timp aferent sambetelor, duminicilor si sarbatorilor legale (T1 = 110 zile/an);

Tr = fond de timp aferent interventiilor tehnice planificate (Tr=15 zile/an);

Ns = numar de schimburi;

Ds = durata in ore a schimbului (Ds = 8 ore).

Tn = ( 365 – 110 ) x 1 x 8 = 225 x 8 = 2.040 ore / an

Td = ( 365 – 110 – 15 ) x 1 x 8 = 240 x 8 = 1.980 ore / an

Pentru cei 386 muncitori, in total, fondul de timp disponibil este:

Td = 1.920 x 386 = 741.120 ore / an

Consumul de timp din cursul unui schimb este urmatorul:

- timpul de pregatire incheiere = 18 minute

Tp = (18 : 480) x 100 = 3,75 %

- timpul de deservire a locului de munca = 25 minute

Td = (25 : 480) x 100 = 5,20 %

- timpul operativ

To = (417 : 480) x 100 = 86,76 %

- timpul de intrerupere = 20 minute

Ti = (20 : 480) x 100 = 4,16 %

Grafic de repartizare a timpului

In cursul unui schimb de 8 ore, un muncitor lucreaza efectiv:

8 x 86,87 % = 6,49 ore / zi

In cursul unei luni cei 386 muncitori lucreaza;

21 x 8 x 386 = 64.848 ore / luna

21 x 6,49 x 386 = 52.607,948 ore / luna (lucrate efectiv).

Volumul de activitate – ore pentru sectia mobila-corp, in care lucreaza cei 386 muncitori a fost pentru intreg anul 79136 ore, insa s-au lucrat efectiv 684.812,9 ore.

Luna
Volum de activitate

Prevazut Realizat

Luna

Volum de activitate

Prevazut Realizat

Ianuarie

64.848 65.255,64

Iulie

64.848 56.255,64

Februarie

64.848 56.225,64

August

71.204 61.613,32

Martie

71.204 61.613,32

Septembrie

64.848 56.255,64

Aprilie

61.280 5576,80

Octombrie

67.936 58.849,56

Mai

67.280 58.849,56

Noiembrie

67.936 58.849,56

Iunie

67.936 58.849,56




Decembrie

58.672 47.597,66

T O T A L

79136 684.821,9

Volumul productiei realizate:

8 x 21 386 = 64.848 ore / luna

Qp = 64.848 : 8,76 = 7.402,7~ 7.403 produse / luna

6,49 x 21 x 386 = 52.607,94 ore / luna (efectiv lucrate)

Cp = 52.607,94 : 8,76 = 6.005,36 ~ 6.005 produse / luna

Rebutul este de 2 %.

6.005 x 2 % = 120,1 rebuturi

6.005 – 120 = 5.885 produse / luna

Gradul de folosire a capacitatii de productie se determina astfel:

Kp = (Cp / QP) x 100,

unde: - Kp = coeficientul de utilizare a capacitatii de productie;

Qp = productia anuala prevazuta;

Cp = productia anuala efectiv realizata.

Cp = 684.821,9 : 8,76 = 78.176,01 ~ 78.176 produse / an

78.176 x 2 % = 1.563,52 rebuturi

78176 – 1.564 = 76.612 produse / an (pot fi comercializate)

Qp = 79136 : 8,76 = 90.540,63 ~ 90.541 produse / an

Kp = 78.176 : 90.541 x 100 = 86,34 %

Productivitatea muncii reprezinta capacitatea fortei de munca de a crea intr-o perioada data, un anumit volum de bunuri si de a presta anumite servicii.

Wq = Q : N ,

unde: - Wq = productivitate anuala;

Q = cantitatea de bunuri;

N = numarul de produse.

Wq = 78.176 : 386 = 202, 52 bucati / an

Capacitatea de productie si gradul de folosire a acesteia sunt influentate de numarul de utilaje, instalatiile de care dispune sectia mobila corp, de marimea suprafetei de productie, de normele de utilizare intensiva si extensiva a utilajelor si a suprafetei de productie, sortimentul de productie care urmeaza a fi fabricat.

Norma de folosire intensiva (Nfi) stabileste productia maxima care se poate realiza pe unitatea de utilaj si timp. Norma de folosire intensiva se mai poate exprima si ca timp minim in care se obtine un anumit produs sau se executa o anumita lucrare cu un utilaj.

Nfi = 088 : 8,76 = 352,51 ~ 353 produse / zi

Norma de folosire extensiva (Nfe) se calculeaza ca raport intre timpul de lucru disponibil si timpul calendaristic, tinandu-se cont si de numarul de schimburi.

Tc = 365 x 24 h/zi = 8.760 h/an

Td = Tc – (110 x 24 ore/zi) = 8.760 – 2.640 = 6.120 h/an

Nfe = (Td : Tc) x (Ns : 3) = (6.120 : 8.760) x (1 : 3) =

= 6.120 : 26.280 = 0,232 h/an

In cadrul „FURNIMOB S.A.” productia este organizata in flux, asigurandu-se astfel continuitatea intregului proces tehnologic privind prelucrarea materiilor prime, materialelor si semifabricatelor, trecerea directa a acestora de la un loc de munca la altul realizandu-se fara stocari si asteptari inter-operationale.

Organizarea productiei pe banda rulanta reprezinta un mod de organizare care asigura reducerea ciclului de fabricatie, continuitatea si ritmicitatea productiei, usurarea muncii lucratorilor, cresterea productivitatii muncii si a eficientei economice.

In cadrul sectorului montaj exista cinci linii de montare: trei linii de gaurit, o linie montat si o linie retus.

Tactul benzii de montaj: T = (21 x 6,49 x 60) : 6.005 = 1,36 min/buc.

Ritmul benzii de montaj R = 1 : 1,36 = 0,73 buc./min

Pentru ca productia sa poata fi realizata, sectiile auxiliare si de deservire au rolul de a crea conditiile materiale si serviciile necesare bunei desfasurari a proceselor din sectiile de baza.

In cadrul procesului de pregatire a productiei, reglarea masinilo-unelte are un rol important, acest rol crescand si mai mult in continuare, incepand cu verificarea reglarii, cu ocazia prelucrarii pieselor de proba si continuand cu reglarile necesitate de uzura pieselor, de schimbarea in vederea reascutirii.

Intretinerea in buna stare de functionare a masinilor si utilajelor din sectiile de productie, necesita mai multe interventii de natura reviziilor tehnice, curente si a reparatiilor capitale. Pentru a se obtine dimensiunile nominale prevazute in termenele de executie, prin reglare trebuie sa se asigure o anumita pozitie intre scule, intre scule si elementele de sprijin ale pieselor, cum si a traiectoriilor de deplasare a sculelor sau a pieselor de prelucrat.

Timpul de utilizare efectiva a masinii si, deci, capacitatea ei de lucru este cu atat mai mare cu cat timpul de reglare este mai scurt. Timp de reglare scurt se obtine la masinile simple mono-operatie, iar cu cat gradul de complexitate al masinii creste, reglarea necesita un timp mai mare, care poate ajunge uneori la 10 – 15% din timpul total.

Pentru desfasurarea activitatii de productie trebuie asigurata cantitatea de energie necesara atat pentru iluminat cat si pentru fuctionarea masinilor de prelucrare a lemnului (masina de frezat lemn, masina de rindiluit, masina cu banda verticala, masina de calibrat, ferastraie circulare de retezat).

Puterea electromotoarelor de 47.12 kW.

Consumul de energie electrica pe timp de 8 ore, in cursul unui schimb este:

Ce = Pm x t = 47,12 x 8 = 376,96 kWh.

Consumul anual de energie electrica:

Cea = 240x 376,96 = 90.470,96 kWh /an.

Pentru ca activitatea sa se poata desfasura in bune conditii trebuie asigurat in permanenta necesarul de materii prime si materiale, stiindu-se ca se consuma zilnic 30 m3 lemn, ca timpul intre doua livrari consecutive este de patru zile, ca timpul de descarcare, receptionare si stivuire a lemnului este de o zi, timpul de stocare in depozit pentru uscare pregatitoare pentru fabricatie este de sapte zile, iar timpul de siguranta este de doua zile.

Scurent = 30 x 4 = 120 m3

Ssiguranta = 30x (2+1) = 90 m3

Sde pregatire = 30x 7 = 210 m3

Stotal maxim = 120 + 90 + 210 = 420 m

4 Calculul costurilor pe unitatea de produs

Costurile de productie reprezinta unul din cei mai importanti indicatori ai activitatii intreprinderii, care pun in evidenta calitatea muncii, economicitatea folosirii resurselor umane, materiale, financiare.

Costul de productie exprima, sub raport categorial, esenta intregului sistem de raporturi, de legaturi pe linie de productie si de circulatie ce se stabilesc in mod obiectiv intre agentii economici, intre intreprinzatori, intre producatori si consumatori la un moment dat, nivel si spatiu de date.

Costurile totale se pot imparti in costuri directe si costuri indirecte.

Prin costuri directe se inteleg costurile cu materiale care se regasesc in produs, salariile brute ale muncitorilor direct productivi, C.A.S.-ul si celelalte taxe de produse.

Costurile indirecte sunt toate celelalte costuri necesare functionarii firmei: cheltuielile cu intresinerea si functionarea utilajului, unitatile consumate pentru alte scopuri decat realizarea productiei, cheltuielile de birou, cheltuielile de desfacere, salariile platite restului personalului neimplicat in procesul productiv.

In functie de necesarul de materii prime si materiale, conform normelor de consum specific si normelor de munca s-au stabilit costurile materialelor care intra in componenta unei comode.

Pentru calculul materiilor prime necesare producerii unei comode se aduna toate cheltuielile cu materii prime, inclusiv cheltuielile de transport.

Pentru calculul manoperei directe trebuie luat in considerare statul de salarii.

S.C. „FURNIMOB” S.A. are 386 de muncitori direct implicati in procesul de productie, platiti conform statelor cu suma de 622,15 lei / luna fiecare, in care s-au inclus si C.A.S.-ul si ajutorul de somaj.

386 muncitori x 6.221.500 = 240149,9 lei / luna

Salariile directe platite intr-un an sunt:

2.401.49,9. x 12 luni = 2881798,8 lei / an.

Costul unei ore directe de munca (manopera directa) este:

2881798,8 =4,208 lei / ora.

684812,9

Norma de timp pentru fabricarea unei comode este 8,76 ore, deci:

8,76 ore x 4,2081 lei / ora = 36,863 lei reprezinta manopera de produs.

Materiale directe 193,547 lei

Manopera directa 36,863 lei

TOTAL COSTURI DIRECTE 230,41 lei

Pe langa aceste costuri, S.C. „FURNIMOB” S.A. trebuie sa suporte si alte costuri, cum ar fi intretinerea si functionarea utilajului. Cheltuielile generale ale sectiei se repartizeaza astfel:

Nr. Crt.

DENUMIREA CHELTUIELILOR
CHELTUIELI

PE PRODUS

A

Cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajelor

1

Cheltuieli cu revizii tehnice, reparatii curente si intretinerea utilajelor si mijloacelor de transport ale sectiei

2

Cheltuieli cu revizii capitale la utilajele si mijloacele de transport ale sectiei

3

Amortizarea utilajelor si mijloacelor de transport ale sectiei

4

Uzura, repararea si intretinerea SDV-urilor cu destinatie speciala

5

Energie, combustibil si alte materiale pentru scopuri tehnologice si motrice

B

Cheltuieli generale ale sectiei

1

Retributiile personalului TESA al sectiei C.A.S.

2

Amortizarea cladirilor si celorlalte mijloace fixe ale sectiei

3

Cheltuieli cu protectia muncii in sectie

4

Alte cheltuieli generale ale sectiei

Ctu= V+(Cc:N),

unde: - Ctu = cost tehnologic unitar;

Cc = cheltuieli constante;

V = cheltuieli variabile pe unitatea de produs;

N = numar de produse.

in cazul realizarii a 75.000 produse:

q                         Ctu = 221,824 + ( 8.318.095 : 75.000) =

= 2.21,824 + 110,908 = 332,732 lei

daca s-ar realiza doar 50.000 produse:

Ctu = 221,824 + (8318095 : 50.000) =

= 2.21,824 + 166,361 = 388,186 lei

in aceasta situatie, cand societatea nu ar produce la capacitatea sa, costul produsului ar fi mai ridicat decat in primul caz. Aceasta ar conduce la o scadere a profitului pe bucata, la o crestere a pretului de vanzare, ceea ce ar avea o influenta negativa asupra volumului desfacerii produsului.

v                 Total cost complet = Total cheltuieli sectie + Cheltuieli generale ale societatii

Cheltuieli generale ale societatii = 222,458 x 17 % = 38,157 lei

Total cost complet = 222,485 + 38,157 = 262,642 lei

v                 Total cost de productie = Total cost complet + cheltuieli de desfacere

Cheltuieli de desfacere = 262,642 x 4 % = 10,505 lei

Total cost de productie = 262,642 + 10,505 = 273,148 lei

v                 Total pret de productie = Total cost de productie + Cheltuieli cu ambalajul

Cheltuieli cu ambalajul = 2.73,148 x 5 % = 13,657 lei

Total pret de productie = 2.73,148 + 13,657 = 286,806 lei

v                 Pret de livrare = Total pret de productie + Beneficii + TVA

Beneficii = 286,806 x 8 % = 22,944 lei

TVA = (286,806 + 22,944) X 19 % = 58,852 lei

Pret de livrare = 286,806 + 22,944 + 58,852 = 368,6031 lei

In stabilirea pretului se tine cont de costurile totale pe care le implica produsul, dar si alte elemente cum sunt: preturile practicate de concurenta, marimea pretului pe care cumparatorul este pregatit sa-l plateasca pentru produs, compararea cu preturile practicate la produsele similare.

Cheltuielile la 1.000 lei productie marfa se calculeaza prin raportarea costului complet al productiei marfa la valoarea productiei marfa exprimata in preturi de productie, rezultatul inmultindu-se cu 1.000.

Eq x Cp

C1000 = x 1000,

Eq x Pp

unde: - C1000 = cheltuieli la 1.000 lei productie marfa;

Cq = cost complet al productiei marfa;

Pp = pret de productie;

Eq = cantitatea de produse.

C1000 = (76.612 x 304,884) : (76.612 x 332,732) x 1000 = 916,3 lei

Beneficiul (B) reprezinta o parte a venitului net al societatii, o forma de realizare baneasca a plusprodusului creat de munca pentru intreprindere a muncitorilor ocupati in sfera productiei materiale. Beneficiul se calculeaza ca diferenta intre pretul de productie (Pp) si costul produsului (Cp).

B = Pp – Cp

B = 309,750 – 286,806 = 22,944 lei

In cazul in care se vinde intreaga cantitate de produse atunci:

B = (Pp – Cp) x q, unde q = cantitatea de produse.

B = (309,750 – 286,806) x 5.885 = 135028,80 lei

6. Principalii indicatori economico-financiari

Indicatori
Simb.
U/M
Indici

2006

2005

Cifra de afaceri

CA

mii lei

105,55

Fond

salarii

FS

mii lei

3809337,1

117,13

Numar salariati

N

pers.

1099

1280

108,67

Salariu

mediu

lunar

S

mii lei

692,3

107,79

Productivitmedie

anuala

W

mii lei

22554,4

19267,4

97,13

Din analiza principalilor indicatori prezentati se constata ca o parte din acestia au inregistrat cresteri. Cifra de afaceri a inregistrat o crestere cu 1369920,9 RON ceea ce reprezinta o situatie favorabila.

Numarul de salariati direct productivi a avut o influenta pozitiva asupra cifrei de afaceri cu + 2138681,4 lei, pe cand scaderea productivitatii muncii a influentat in mod negativ cifra de afaceri cu – 768760,5 lei. Aceasta situatie se datoreaza in principal cresterii numarului de salariati in ritm mai rapid decat dezvoltarea activitatii.

Marimea cifrei de afaceri presupune o utilizare rationala a resurselor umane in conditiile unei inzestrari tehnice pe baza investitiilor noi.

5. Evolutia indicilor cifrei de afaceri, fondului de salarii si numarului de salariati

Intre principalii indicatori economico-financiari trebuie sa existe urmatoarele corelatii: ICA > IFS > in si IW > IS,

unde: - ICA = indicele cifrei de afaceri;

IFS = indicele fondului de salarii;

IN = indicele numarului de salariati;

IW = indicele productivitatii anuale;

IS = indicele salariului mediu lunar.

La nivelul societatii „FURNIMOB” S.A. raportand realizarile anului 2005 la realizarile anului 2004, se constata ca corelatia nu se indeplineste, adica ICA<IFS<IN ( 99,50 % < 107,10 % < 116,47 %), situatia se prezinta ca fiind nefavorabila, aceasta gasindu-si explicatie si in faptul ca fondul de salarii a crescut mai repede decat activitatea, asa cum reiese si din figura nr.1.

Fig.1. Evolutia indicilor cifrei de afaceri, fondul de salarii,

numarului de salariati ai S.C. „FURNIMOB” S.A.

aferent 2005 – 2004.

Aceasta situatie se mentine si in perioada urmatoare, asa cum reiese din raportarea realizarilor anului 2006 la realizarile anului 2005, conform figurii nr. 2.

Prima parte a corelatiei nu se indeplineste, adica ICA < IFS (105,55% < % ), insa a doua parte a corelatiei se indeplineste IFS > in (17,13 % > 117,79 %), ceea ce inseamna ca s-au imbunatatit conditiile de salarizare.

Fig.2. Evolutia indicilor cifrei de afaceri, fondului de salarii, numarului de salariati ai S.C. „FURNIMOB” S.A. aferent 2006 / 2005.

5.1. Evolutia productivitatii muncii si a salariului mediu

In ceea ce priveste evolutia indicilor productivitatii muncii si a salariului mediu se constata ca corelatia nu se respecta IW < IS (85,43 % < 91,97 %) pentru 2005/2004 asa cum reiese si din figura nr.

Corelatia nu se respecta nici pentru anul 2005/2004, IW < IS (97,13%<107,79%), asa cum reiese din figura nr.4, cu toate ca se constata o usoara ameliorare a situatiei.

Faptul ca productivitatea medie anuala scade fata de salariul mediu lunar constituie un aspect nefavorabil. Aceasta situatie nefavorabila se poate explica prin existenta unei neconcordante intre salariile muncitorilor si modul in care ei lucreaza. Se poate explica prin supraevaluarea necesarului de personal, inflatie si scaderea activitatii.

Fig. Evolutia indicilor productivitatii muncii si a salariului mediu pentru 2005/2004

Fig. 4. Evolutia indicilor productivitatii muncii si a salariului mediu pentru 2006/2005

5.2. Structura veniturilor si cheltuielilor

Nr.crt.

Indicatori

lei

1

Venituri din exploatare

2

Venituri financiare

3

Venituri exceptionale

116924,7

T O T A L



V E N I T U R I

4

Cheltuieli de exploatare

5144623

5

Cheltuieli financiare

233342

6

Cheltuieli exceptionale

39275

TOTAL
C H E L T U I E L I

7

Rezultate financiare

2893535,9

8

Rezultate din exploatare

3258735,5

9

Rezultate exceptionale

77649,7

10

Profit brut

4465523,4

6472675,2

11

Cheltuieli la 1.000 lei

Venituri

a)          exploatare

b)          financiare

c)          exceptionale

653,47

123,25

823,35

163,04

T O T A L

548,15

713,11

Se constata din analiza indicatorilor prezentati ca veniturile totale au inregistrat o crestere semnificativa din anul 2004 pana in 2006, de asemenea si veniturile din exploatare au inregistrat o crestere in ritmuri apropiate de veniturile totale. Acest lucru poate fi pus pe seama unei mai bune coordonari intre principalele sectii si sectoare ale societatii, a unei utilizari a timpului de lucru la o capacitate indicata a folosirii unor preturi care sa fie atat acceptabile, cat si competitive. Rezultatul exploatarii a crescut in 2005 fata de 2004 cu 5.306.16,4 lei, iar in 2006 a crescut fata de 2004 cu 3430554,2 lei. Veniturile financiare au cunoscut in 2005 o crestere importanta, scazand in 2006 cu 16039,2 lei, in timp ce cheltuielile financiare au inregistrat cresteri atat in 2005, cat si in 2006. Rezultatul financiar are o puternica influenta asupra profitului brut in sensul cresterii acestuia. Veniturile exceptionale au crescut intr-un ritm superior cheltuielilor exceptionale, aceasta a influentat in mod negativ profitul brut.

Se observa cresterea indicatorului „ Cheltuieli la 1.000 lei venituri „ fata de anii precedenti atat pe total, cat si pe categorii de cheltuieli. Factorii care ar contribui la imbunatatirea acestui indicator ar fi in primul rand reducerea normelor de consum la materii prime si materiale, reducerea pierderilor tehnologice si mentinerea productivitatii muncii la un nivel acceptabil.

6. PLANUL SI BUGETUL DE MARKETING

Planul de marketing este o parte a planului general al societatii. Planul de marketing are urmatoarea structura:

Expunere introductiva

Obiective de marketing

Analiza mediului extern

Analiza ocaziilor si problemelor carora trebuie sa le faca fata societatea

Analiza ocaziilor si amenintarilor

Analiza punctelor tari si slabe

Strategia de marketing

Activitati de marketing

Estimarea costurilor si elaborarea bugetului

Programarea

Controlul activitatii

PLANUL DE MARKETING LA

S.C. „FURNIMOB” S.A.

Prezentul plan de marketing se elaboreaza ca instrument de planificare, respectiv de programare a activitatii de marketing pentru anii 2005-2006.

Pentru perioada 2005-2006 planul de marketing are ca scop cresterea semnificativa a vanzarilor si profiturilor fata de anii precedenti. Se urmareste o crestere a vanzarilor cu 8% fata de anul precedent. Cresterea este posibila prin imbunatatirea politicii de pret, a sistemului de distributie a produselor, precum si prin sporirea eficientei actiunilor promotionale. Bugetul de marketing necesar este estimat la 99532,5 lei pentru 2006.

6.2. Obiective de marketing

S.C. „FURNIMOB” S.A. se ocupa cu producerea si comercializarea mobilierului si a altor produse din lemn.

Conducerea firmei doreste ca fiecare produs al sau sa obtina rezultate financiare bune. Pentru urmatoarea perioada s-au stabilit urmatoarele obiective de baza:

perfectionarea strategiei de marketing prin intensificarea muncii de marketing si a fortei de vanzare in directia unui „marketing agresiv”;

cucerirea de noi piete de desfacere;

cresterea ponderii exportului in totalul vanzarilor de produse ale firmei;

cresterea cifrei de afaceri cu 8%;

cresterea de la 5% la 15% a gradului de informare a publicului despre produsele societatii si serviciile prestate.

6. Analiza mediului extern

Economia in ansamblu prezinta putine semne de refacere. Tara este stabila din punct de vedere politic, exista o strategie guvernamentala de sprijinire a dezvoltarii sectorului privat si de incurajare a investitiilor straine din Romania.

Piata mobilei este o piata importanta pentru satisfacerea nevoilor populatiei. Mobila romaneasca a avut si va avea in continuare un loc important in economia tarii, fiind o ramura aducatoare de valuta prin cantitatile mari exportate pe piata mondiala.

Produsele S.C. „FURNIMOB” S.A. sunt valorificate atat pe piata nationala cat si pe piata externa. S.C. „FURNIMOB” S.A. exporta in Olanda, Franta, Germania, Italia mobilier, mobila, tapiterie.

Concurentii societatii sunt reprezentati de fabrici romanesti mari specializate in productia de mobilier de inalta calitate, de mestesugari particulari, precum si de importatori de mobilier modern de buna calitate. Producatorii mari de mobila NEOSET, MOBEXPERT sunt interesati sa-si modernizeze tehnologia si dotarile, avand posibilitatea sa importe tehnologia, materia prima si accesoriile. Pot oferi o gama larga de produse la preturi foarte competitive. Puterea lor financiara permitandu-le sa lanseze o campanie publicitara ampla. Mestesugarii care produc mobilier obtin comenzi in special pe baza contractelor personale, capacitatile lor de productie si financiare fiind reduse. Mobilierul importat este in majoritate modern, din lemn sau/si metal.

S.C. „FURNIMOB” S.A. comercializeaza atat mobilier de casa, cat si mobilier de birou. Clientela societatii prefera mobilierul de birou: mobilierul pentru camere de zi, dormitoare, sufragerii; garnituri complete si /sau piese separate; alte pese din lemn sculptat pentru decoratiuni interioare. In prezent se remarca o tendinta a clientilor de a cumpara piese separate de mobilier.

Clientii societatii prefera atat stilul clasic cat si pe cel modern, achizitionand mobila clasica, din lemn masiv, sculptata manual si /sau mobilier din lemn, metal, sticla. Preferintele clientilor se modifica permanent in functie de moda, ceea ce face necesara crearea si testarea de noi modele. Pentru perioada urmatoare se prevede o crestere a cererii pentru: mobilier din combinatii cu specii lemnoase; mobilier din lemn de rasinoase; mobilier tapitat extensibil; mobilier demontabil; mobilier pentru birouri in special combinat lemn – metal – sticla.

6.4. Analiza ocaziilor si problemelor carora trebuie sa le faca fata societatea

Analiza ocaziilor si amenintarilor

Ocazii favorabile. Dezvoltarea afacerilor in Romania, investitiile straine si parteneriatul comercial cu strainatatea.

Populatia tinde sa cheltuiasca banii disponibili pentru produse de calitate foarte buna si de folosinta indelungata.

Dezvoltarea unora dintre firmele existente si infiintare de noi firme mixte cu capital strain vor duce la marirea segmentului de piata caruia i se adreseaza produsele societatii.

Este posibila achizitionarea de echipamente noi folosind credite bancare. Aceasta ar putea permite cresterea capacitatii de productie si reducerea costurilor.

Principalele amenintari cu care se confrunta produsele societatii sunt:

Costul lemnului si al accesoriilor va creste, ceea ce va atrage dupa sine o majorare a pretului de vanzare a mobilei.

Aparitia unor mici ateliere care pot atrage nisa reprezentata pe piata interna de mobilierul artistic sculptat manual, executat la comanda.

Aparitia unor concurenti, cu echipament modern, care ar putea prelua de la clienti comenzi mari, oferind in acelasi timp termene de livrare mai scurte.

Unii concurenti au lansat produse pe piata la acelasi pret ca produsele societatii „FURNIMOB” S.A. dar de o calitate superioara. Un numar tot mai mare de clienti prefera aceste produse.

Analiza punctelor tari si slabe

Puncte tari

Continuitatea obtinerii profitului de baza al productiei, in cadrul S.C. „FURNIMOB” S.A. creeaza premisele unei calitati bune si constante a produselor realizate.

Existenta unor magazine proprii si inchiriate de desfacere a produselor realizate ii permite incasarea imediata a contravalorii produselor, cu efecte pozitive in cresterea vitezei de rotatie a activelor circulante.

Societatea are posibilitatea sa obtina lemn de buna calitate.

Puncte slabe.

Societatea „FURNIMOB” S.A. aloca fonduri reduse pentru reclama si promovare, in timp ce principalii concurenti cheltuiesc o suma mult mai mare.

Instalatiile tehnologice sunt in general de productie indigena si prezinta un grad ridicat de uzura.

Capacitate de productie redusa si productivitate mica.

Lipsa unei strategii coerente care sa canalizeze eforturile celorlalte compartimente catre atingerea unui obiectiv strategic clar definit.

S.C. „FURNIMOB” S.A. este creata in special pentru o productie in masa, ceea ce ii diminueaza flexibilitatea.

6.5. Strategia de marketing

In principal, strategia in cazul produselor societatii „FURNIMOB” S.A. avizeaza atragerea segmentului de persoane cu venituri peste medie.

Se va purta o campanie publicitara mai intensa cu scopul de a spori increderea cumparatorilor in produsele societatii. Se va lansa un program de promovare a vanzarilor pentru a atrage atentia eventualilor cumparatori.

Elaborarea unei noi campanii publicitare care sa vina in sprijinul strategiei de pozitionare.

Strategia de piata adoptata de societate a vizat introducerea sistemului de vanzare in rate pentru persoanele fizice.

Aplicarea acestui sistem in rate a condus la cresterea vanzarilor pentru societate.

Se urmareste respectarea cu strictete a termenelor de livrare si mentinerea preturilor la un nivel competitiv.

Sporirea bugetului alocat pentru realizarea unor puncte de prezentare si desfacere si pentru participarea la expozitii specializate.

Cresterea cheltuielilor cu 10 % pentru culegerea mai multor informatii despre modul de alegere al cumparatorilor si supravegherea concurentei.

6.6. Activitati de marketing

Pentru a realiza obiectivele firmei si pentru a implementa aceste decizii de marketing s-au stabilit urmatoarele activitati de marketing:

Produsul

Gama de produse oferita va cuprinde garnituri de mobilier pentru birouri, camere de protocol (pentru firme), mobilier pentru camere de zi, sufragerii, dormitoare, piese separate de mobilier, elemente sculptate pentru decoratiuni interioare.

Majoritatea produselor vor fi executate la comanda (esenta de lemn, design, feronerie, stil de sculptura, dimensiuni).

Pretul

In prezent firma isi vinde produsele la preturi competitive si accesibile pentru segmentele de piata carora li se adreseaza. Practicarea unor preturi competitive asigura intrarea pe o piata disputata, dar cu efecte financiare nefavorabile. Judecata pe termen lung, strategia de pret a firmei este insa competitiva.

Promovarea vanzarilor si reclama

Bugetul pentru promovare si reclama a firmei este suficient pentru a genera numarul de clienti de care are nevoie pentru o activitate profitabila.

Produsele firmei, cu intreaga gama de servicii, trebuie sa fie mai bine cunoscute de clientela careia i se adreseaza.

Firma va folosi o combinatie relativ ieftina, dar eficienta, de mijloace de reclama si promovare:

reclama si publicitate in cotidienele locale, posturile locale si regionale de televiziune;

pregatirea de oferte generale cu descrierea specificului firmei, prospecte si cataloage cu fotografii ale unor produse din gama oferita;

participarea la expozitii de specialitate.

In prezent societatea isi face publicitate prin intermediul postului local de radio „SKY”, reclama fiind insotita de mesajul „Eleganta si durabilitate”.

Distributia

Produsele societatii „FURNIMOB” S.A. vor fi comercializate atat pe piata interna, cat si pe cea externa. Societatea comerciala „FURNIMOB” S.A. are magazine de desfacere a propriilor produse in incinta fabricii, in Navodari, Mangalia, Constanta, Tulcea. Exporta mobilier metalic, mobila, tapiterie in Olanda, Italia, Franta, Germania si furnire in Belgia si Germania.

Societatea isi va vinde produsele catre clientii vizati prin: vanzari directe pe baza de comanda, prin distribuitori cu care societatea va incheia contracte de distributie pe termen lung, si prin vanzari direct din propriile magazine.

6.7. Estimarea costurilor si elaborarea bugetului

Acest buget include:

cheltuielile estimate pentru identificarea si contractarea clientelei vizate;

producerea literaturii promotionale si inserarea reclamelor in diverse publicatii;

trimiterea prin posta a materialelor de promovare catre clientii existenti si /sau potentiali;

distributia produselor prin magazine specializate;

contacte telefonice cu clientii, furnizorii si distribuitorii existenti sau potentiali;

participarea la targuri si expozitii;

marirea capacitatii de productie si crearea de noi produse daca vor fi solicitari pe piata.

6.8. Programarea

Programarea se prezinta astfel:

identificarea clientilor potentiali din segmentele de piata vizate;

elaborarea unui program de promovare si reclama pentru a-si face cunoscuta oferta de piata;

culegerea de informatii privind targurile si expozitiile nationale si internationale, programul lor de desfasurare si conditiile de participare;

negocierea cu cateva magazine specializate, contracte de distributie, de preferinta pe termen mediu/lung;

culegerea permanenta de date privind tendintele pietei, gama de produse oferite de concurenti, pretul, calitatea, caile de distributie, modalitatile de promovare si reclama folosite de acestia, astfel incat sa poata fi comparata pozitia firmei pe piata cu cea a concurentei.

6.9. Controlul activitatii societatii

Dupa ce va fi pus in aplicare planul de marketing acesta va folosi pentru a efectua periodic controlul activitatii societatii.

Se va trece in revista si se va actualiza periodic planul de marketing, comparandu-se periodic obiectivele cu conditiile pietei si resursele societatii.

Se vor compara rezultatele obtinute din activitatea firmei cu obiectivele de marketing stabilite si activitatile planificate.

In cazul in care nu se vor obtine rezultatele sperate va trebui sa se ia in considerare unele actiuni alternative care sa conduca la atingerea obiectivelor de marketing ale S.C. „FURNIMOB” S.A.

BUGETUL DE MARKETING

Nr.

crt.

Capitol cheltuieli

Realizat

2005 2006

Programat

2007 2008

1

Deplasari interne

4991,7 7408,2

9600 10950

2

Deplasari externe

22257

320.000 330.000

3

Reclama

9412,5 13969,1

14000 14300

4

Editare prospectare

Cataloage

9412,5 13969,1

14000 14500

5

Filme de firma

(casete video)

3458,3 5132,5

5132,5 5132,5

6

Participare targuri/

Expozitii

6916,6 10265

10265,0 10400

7

Mese protocolare

1593,6 2049,4

2550 2550

8

Studiul pietei

1708 3099,4

5300 5850

9

Alte cheltuieli

1885,6 2550

2850 2850

10

T O T A L

80699,7

95697,5 99532,5

Concluzii

Activitatea intreprinderii presupune coordonarea mai multor compartimente: vanzari, aprovizionare, productie, finante.

Planul de marketing este un document care are la baza informatiile obtinute din analiza de marketing referitoare la resursele si obiectivele S.C. „FURNIMOB” S.A., la piata societatii (clientii si nevoile lor), la concurenta, strategiile de marketing, la rezultatele obtinute in comparatie cu cele planificate.

Conditiile de marketing sunt intr-o continua schimbare, evenimentele, piata, concurenta se modifica, de aceea este necesara revizuirea periodica a planului de marketing, a activitatilor si resurselor.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2090
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site