Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane


PLAN DE MARKETING INTERNATIONAL

Marketing

+ Font mai mare | - Font mai mic




PLAN DE MARKETING INTERNATIONAL





Cuprins

Rezumat introductiv

Prezentarea produsului si a tarii

Prezentarea succinta a produsului.4

Prezentarea pe scurt a tarii in care se doreste vanzarea produsului..7

Produse similare comercializate pe acea piata9

1.3.1. Produse locale.9

1.3.2. Produse straine..10

Mediul de marketing international

2.1. Mediul economic..13

2.2. Mediul cultural..17

2.3. Mediul politic..19

2.4. Mediul legal.22

Propuneri

Obiective de marketing

4.1. Segmentul tinta..32

4.2. Criterii si variabile de segmentare33

4.3. Rezultatele asteptate36

Mixul de marketing

5.1. Politica de produs.37

5.2. Politica de distributie..38

5.3. Politica de pret39

5.4. Politica de promovare.39

Reclama39

Promovarea vanzarilor, targuri si expozitii internationale.40

Marketing pe Internet40

Bibliografie

Anexe

Rezumat introductiv

Vinul - comparatie paradoxala cu femeia - placere sau pacat? Produce euforie, duce la filozofie sau iubire, te poate teleporta in straturile superioare ale metafizicii sau cobori in iadul inconstientei.

Fiecare popor are in traditia lui acel specific care-l caracterizeaza si ii da personalitate, il formeaza de-a lungul veacurilor ce trec peste teritoriul si generatiile ce traiesc in aceste spatii.

Nu s-ar exagera deloc daca aceasta licoare a bobului de strugure s-ar suprapune peste istoria milenara a poporului roman in spatiu danubiano-carpatic.

In conditiile acestui inceput de mileniu, fiecare tara producatoare de vin are propria lege a viei si vinului, si este afiliata la un organism international cu o vechime de peste o suta de ani Organizatia Internationala a Vinului, cu sediul la Paris.

Conform legislatiei romane, vinurile sunt catalogate de la vinuri comune, cu un grad alcoolic de minim 8,5 grade, pana la vinuri de soi ce se obtin in conditii deosebite de cultura a strugurilor si vinificatie controlata, care sunt produse in areale - spatii geografice - bine delimitate prin lege si cu un control strict pe tot traseul producerii vinului.

Sa bei un vin este usor, sa-l degusti si sa-i explici calitatiile este mult mai greu. Nici nu este de mirare, tinand cont de numarul impresionabil de componente existente si analizate pana acum in vin: 180 de eteri, 52 de alcooli, 75 de aldehide si acetone, 30 de nitrati si numarul lor continua, dar ce este foarte important, aceste componente sunt intr-o continua transformare in timp.

Drumul vinului de la bobul de strugure pana la butelia de vin si apoi la consumator mai are de parcurs o veriga foarte importanta - detailistul. Este cel care face legatura intre producator, en-grosist si consumator.

Inainte de 1989 in Romania ambalajul si eticheta nu erau de importanta in valorifcarea produselor, fiind un singur producator – statul. Ulterior s-a trecut exact la polul opus reclama depasind cu mult continutul.

Vinul de masa si vinul de masa superior, care in Uniunea Europeana au mare trecere la un numar impresionant de consumatori sub denumiri generice de “vin de pays”, ”landwein” sau “country wein”, au disparut complet la noi.

1. Prezentarea produsului si a tarii

Prezentarea succinta a produsului

Vinul se fabrica (cel putin oficial) de vreo 7.000 de ani, de cand Noe, in urma biblicului potop, a esuat pe muntele Ararat (adica Armenia in limba ebraica).

Planta in sine, itis vinifera, provine din una din cele 20 de specii ale plantei-mama, vitis, si are cam 4.000 de varietati, dintre care doar 12 au o dezvoltare mondiala. Dincolo de legenda, vinul si-a pornit calatoria din Armenia. Datorita calitatilor sale ametitoare, a devenit repede un simbol religios. S-a raspandit deci repede in jurul Mediteranei. Grecii il beau dupa ce uscau strugurii la soare, vinul rezultat fiind dulceag, gros si pastos, incat trebuiau sa-l dilueze cu apa de mare (originea spritului). Romanii storceau strugurii si tineau sucul in amfore inchise cu dop de canepa - rezulta un vin limpede si acru (originea otetului). Abia in 1659 Dom Perignon inventeaza dopul si adauga zahar in vin ca stabilizator - creand astfel vinurile moderne, care se pot pastra si transporta. Atunci vinul trece Atlanticul, dus in Lumea Noua de conchistadori si de hughenoti.

Mult timp a fost considerat un stimulator la efort. Dar astazi, impreuna cu modificarile aparute in modul si nivelul de viata, vinul a devenit un element calitativ si gastronomic, complementul inconturnabil al unei mese, acolo unde caracteristicile sale, si deci originea sa, podgoria si anul sunt esentiale pentru ingemanarea perfecta cu un anume fel de mancare. Mai mult decat un simbol divin sau supranatural, vinul si mai ales cunoasterea sa au devenit in lumea intreaga simbolul unei arte: arta de a trai bine.

Vinul (din latina : vinum, 'vita') este o bautura alcoolica cu o compozitie chimica complexa si se obtine , in general, prin fermentarea mustului de struguri provenind de la diverse varietati ale speciei Vitis vinifera (vita de vie).

Vinul mai poate fi obtinut si din alte fructe, flori sau alte ingrediente, existand de exemplu vin de soc, dar prin cuvantul vin simplu se intelege intotdeauna vin de struguri.

Vinurile se clasifica dupa:

  • culoare, (la vinul alb, fermentatia mustului are loc separat de pielite si seminte),
  • gust,
  • aroma,
  • buchet, (un buchet mai placut se obtine prin invechire, in urma esterificarii unei cantitati mici de alcool cu acizii organici din vin),
  • continut in alcool (vinul natural are intre 7-16% alcool) ,
  • continut in zahar (vin sec, vin demisec, vin dulce),
  • efervescenta (se realizeaza adaugand (inainte de imbuteliere) licoare de zahar (la sampanie), sau bioxid de carbon (la vin spumos).

Tipuri de vinuri:

  1. Vinuri din struguri albi (Pinot Gris, Chardonnay, Riesling, Gewuetztraminer, Muscat Ottonel),
  2. Vinuri din struguri rosii (Pinot Noir, Nebbiolo, Cabernet Sauvignon, Merlot, Tempranillo, Zinfandel).
  3. Vinul pelin este condimentat cu pelin.
  4. Vermutul se obtine prin intreruperea fermentatiei cu spirt de vin, de cereale sau de cartofi.
  5. Din vestitul strugure 'Nebbiolo' care creste doar intr-o zona mica in Italia se fac vinurile Barolo si Barbaresco, care se numara printre vinurile cu cel mai bun potential de invechire.

Cele mai importante tipuri de vinuri de la noi sunt: Cotnari, Murfatlar, Muscat-Ottonel, Pinot alb, Riesling, Sauvignon, Feteasca, Grasa, Tamaioasa.

Feteasca regala

Descris in literatura de specialitate, vinul din Feteasca regala este de culoare galben-verzui, care dupa 1-2 ani de maturare atinge nuanta paiului de grau. Este apreciat pentru lejeritate si armonie. Prospetimea si fructuozitatea specifica fac din Feteasca regala vinul cel mai des intalnit din Romania. Cand contine zaharuri, fiind demisec sau demidule, captiveaza si mai mult pe cel care are ocazia sa-l deguste. Are un echilibru foarte bun intre componente, cu un parfum mai putin pronuntat, dar cu o aroma care il diferentiaza.

Nota de vioiciune, foarte atractiva pentru multi consumatori, este aciditatea sa, deseori mai ridicata. Armonic si bine constituit, poate fi folosit ca atare, dar si in cupaj cu alte vinuri. Limpiditatea stralucitoare si stabilitatea durabila au facut ca acest vin, sa fie cautat si peste hotare. Savuros si cu un buchet usor eterat, dispune de acea lejeritate care il face atragator si placut.

Taria sa alcoolica depaseste frecvent 10% vol, iar valorile aciditatii (7-7,5 g/l acid tartric) se situeaza la un nivel ce confera vinului un bun echilibru si un gust bine conturat. Moderat alcoolic, dar suficient de corpolent, vinul prezinta o nuanta de prospetime care determina o amintire placuta in memoria consumatorului. Feteasca regala este recomandat a se consuma alaturi de peste, fructe de mare si carne alba.

Feteasca Regala este un soi autohton, dominant intre vinurile albe seci pentru prospetimea, vinuozitatea si fructuozitatea sa, cu un parfum mai putin pronuntat, dar cu o aroma care il diferentiaza. Vinul se impune prin echilibrul sau in componente. Aciditatea deseori mai ridicata decat la celelalte vinuri din podgorie, ii imprima o nota de vioiciune foarte atractiva pentru multi consumatori.

Aceste insusiri au facut ca acest vin sa fie cautat din Romania pana in indepartata Japonie.

Feteasca regala - Terra Dacica

Zona de provenienta: Recas, Banat

Producator: Cramele Recas

Tipul vinului: DOC-CM, sec

Note de degustare: 

culoare: galben – verzui

nas: arome fine de fructe albe si nuci coapte

gust: putin onctuos, dar vioi cu note de flori uscate

Temperatura de servire: 12°C.

Se serveste cu: Peste, carne alba, fructe de mare

Sticla: Bordeaux inalta, alba, 750 ml

Alcool: 12.50%

Descrierea producatorului:

Un vin puternic cu o aroma florala discreta si cu un buchet concentrat si savuros. Surprinde prin prospetime si finete, prin complexitatea parfumurilor. Gust echilibrat cu aciditate crocanta si finis curat. Produs din struguri culesi manual din plantatia proprie, acest vin este rezultatul celor mai avansate tehnici de viticultura si vinificatie. A fost fermentat la o temperatura scazuta cu scopul de a pastra caracterul primar fructuos al strugurelui. Este o placere sa-l bei pe tot parcursul anului. A se servi bine racit, cu salate de vara, coctail-uri de fructe de mare si branzeturi fine.

Descrierea degustatorilor:

Impresioneaza prin caracterul pronuntat de Feteasca regala. Destul de extractiv si proaspat, cu toate ca se simte un usor dezechilibru.

Prezentarea pe scurt a tarii in care se doreste vanzarea produsului: Italia

Republica Italiana sau Italia este o tara in sudul continentului Europa, ce consista in principal dintr-o peninsula in forma de cizma si doua insule mari in Marea Meditereana: Sicilia si Sardinia. In nord intalneste Alpii, unde are granita cu Franta, Elvetia, Austria si Sloveni. Este inconjurata din trei parti de mari: Marea Adriatica, Marea Ionica, Marea Mediterana, Marea Tireniana, Marea Ligurica. Tara este impartita in 20 de regiuni, dintre care 15 au 'statut obisnuit' si 5 regiuni au 'statut special' (Sicilia, Sardinia, Trentino, Friuli Venetia Giulia, Valle d'Aosta), in functie de caracteristicile etnice, geografice si lingvistice. Cele 20 de regiuni italiene sunt impartite in provincii, in numar de 94, apoi in comune (in jur de 8.000). Aceasta asezare geografica face ca Italia sa aiba o clima mediteraneana, cu precipitatii reduse, iar in nord este temperat-occidentala.

Istoria Italiei este probabil cea mai importanta in privinta dezvoltarii culturale si a dezvoltarii sociale din mediterana. Tara a fost o gazda pentru importante activitati in timpurile preistorice, si de aceea sapaturi arheologice pot fi gasite in multe regiuni: Lazio si Toscana, Umbria si Basilicata. Dupa Magna Graecia, Civilizatia etrusca si Imperiul Roman care a venit sa domine acesta parte a lumii, au urmat Evul Mediu Umanismul si Renasterea, care au ajutat mai apoi la formarea filozofiei si artei europene. Orasul Roma contine unele dintre cele mai importante exemple de Baroc.

Italia in era moderna a devenit un stat-natiune efectiv - pe 17 martie, 1861 - cand statele peninsulei si Cele doua Sicilii au fost unite de catre regele Victor Emmanuel II din dinastia Savoy. Arhitectul unificatiei italiene, oricum, a fost Contele Camillo Benso di Cavour, primul ministru al lui Victor Emmanuel. Roma insasi a ramas o decada sub Papalitate, devenind parte a Regatului Italiei doar pe 20 septembrie, 1870, data finala a unificarii unificarii italiene. Vaticanul este acum o enclava independenta inconjurata de Italia, ca si San Marino.

Italia a fost membra fondatoare a NATO si a Uniunii Europene, si s-a alaturat grupului de crestere a unificarii politice si monetare din Europa de Vest, incluzand introducerea Euro in 1999.

Geografie

Italia consista predominant dintr-o peninsula care se extinde in Marea Medtiterana, unde impreuna cu doua mari insule Sicilia si Sardinia creeaza diferite parti ale marii, ca si Marea Adriatica la nord-est, Marea Ionica la sud-est, Marea Tireniana la sud-vest si in final Marea Linguriana la nord-vest.

Muntii Apenini din centrul peninsulei, merg spre est, unindu-se cu Alpii, care apoi formeaza un arc, inchizand Italia in nord. Aici se afla si o laguna aluvionara mare, Laguna Po-Venetia, strabatuta de Raul Po si de multi afluenti ai sai, care curg dinspre Alpi, Apenini si Dolomiti. Alte rauri cunoscute sunt Tiberul, Adige si Arno.

Cel mai inalt punct al Italiei este Muntele Alb (Monte Bianco) cu 4,808 m, dar Italia este mai ales asociata cu doi faimosi vulcani: acum adormitul Vezuviu in apropriere de Napoli si activul Etna in Sicilia.

Italia are o economie industriala diversificata, cu un venit pe cap de locuitor apropriat unor tari ca Franta si Regatul Unit. Economia capitalistica ramane divizata intr-un nord industrial bine dezvoltat, dominat de companii private si un sud agricultural, cu o rata a somajului de 20%.

Italia este bine cunoscuta pentru arta sa, cultura, si nenumeratele ei monumente, printre care si Turnul din Pisa si Coloseumul roman, dar si pentru mancarea sa (pizza, pasta, etc.), vin, lifestyle, eleganta, design, cinema, teatru, literatura, poezie, arte vizuale, muzica (mai ales de opera), sarbatori, si in general pentru gust.

Renasterea europeana a parut in Italia intre secolul XIV si secolul XV. Succesurile literale, ca si poezia lui Petrarch, Tasso, si a lui Ariosto si proza lui Boccaccio, Machiavelli, si a lui Castiglione, au exercitat o minunata influenta durabila pentru dezvoltarea cultutii vestice, la fel ca pictura, sculptura, si arhitectura, la care au contribuit giganti ca Leonardo da Vinci, Raffaello, Botticelli, Fra Angelico, si Michelangelo.

Influenta muzicala italiana a compozitorilor, precum Monteverdi, Palestrina, si Vivaldi s-a dovedit epocala; in secolul XIX, opera romantica italiana a excelat sub compozitorii Gioacchino Rossini, Giuseppe Verdi, si Giacomo Puccini. Artistii, scriitorii, regizorii, arhitectii, compozitorii si designerii contemporani italieni contribuie la semnificant la cultura vestica.

Fotbalul este principalul sport national. Italia a castigat Cupa Mondiala de Fotbal de trei ori: in 1934, 1938 si 1982. Seria A a dat unii dintre cei mai buni jucatori de fotbal la nivel mondial. Cele mai cunoscute echipe sunt A.C. Milan si Inter Milano FC din Milano, A.S. Roma si S.S. Lazio din Roma, Juventus din Torino, si Fiorentina din Florenta.

Determinarea noii generatii de viticultori tinde sa aduca Italia pe primul loc, ca sursa a celor mai bune vinuri. Dar pentru cei ce cred ca vinul nu e doar inovatie, Italia ramane cel mai intrigant si divers loc din lume. Inegalabila diversitate de soiuri de struguri indigeni produc vinuri de o extraordinara calitate. Pinot Grigios-ul produs in Friuli este fara indoiala cel mai fin vin sec alb. Standardul de calitate oferit de Chianti nu a fost niciodata mai inalt decat astazi ajutat de selectiile clonelor si de imbunatatirea tehnicilor de vinificare. Pline de putere, Barbarescos si Barolos produse de Angelo Gaja sunt vinuri de clasa mondiala, pe cand Super Tuscan produs de Antinori si San Guido sunt acum printre cele mai cautate de pe planeta.

Produse similare comercializate pe acea piata

1.3.1 Produse locale

Feteasca regala este un soi de vin specific romanesc. Face parte din categoria vinurilor albe seci. Cele mai importante vinuri albe seci produse in Italia sunt:

Agnolo Colli Trasimeno Bianco 2005, Pucciarella

Alcamo Bianco 2005, Firriato

Alto Adige Pinot Grigio 2005, Erste & Neue

Assisi Grechetto 2005, Sportoletti

Bianco della Cervara Grechetto di Todi 2005, Todini

Blanc de Morgex et de La Salle Rayon 2005, Cave du Vin Blanc de Morgex et de La Salle

Chardonnay 2005, Lungarotti

Chardonnay Grave del Friuli Teraje 2004, Pradio

Colli Martani Grechetto 2005, Antonelli

Colli Martani Grechetto Grechetto Arquata 2004, Adanti

Colli Martani Grechetto Riserva Plentis 2004, Terre de La Custodia

Colli Orientali del Friuli Pinot Bianco 2005, Scubla

Colli Orientali del Friuli Tocai Friulano 2005, Scubla

Falanghina Tre Rupi 2005, Aminea

Flabello 2004, San Lorenzo Tenuta

Grechetto dell'Umbria 2005, Terre de Trinci

Grechetto dell'Umbria 2004, Moretti Omero

Grechetto dell'Umbria Il Caio 2005, Castello di Corbara

La Casina Bianco 2004, San Sano

Montefalco Bianco Arquata 2005, Adanti

Muller Thurgau 2005, Valle di Cembra

Muller Thurgau Dos Caslìr 2005, Valle di Cembra

Orvieto Classico Il Caio 2005, Castello di Corbara

Orvieto Classico Pierleone 2005, Cardeto

Orvieto Classico Superiore Decugnano Bianco 2004, Decugnano dei Barbi

Parrina Bianco 2004, La Parrina Tenuta

Pinot Grigio Grave del Friuli Priara 2004, Pradio

Poggio Belvedere Grechetto 2005, Caprai

Salice Salentino Bianco Imago 2002, Leone de Castris

Sannio Falanghina 2005, Feudi di San Gregorio

Sannio Falanghina Plinius 2005, Mastroberardino

Sant’Isidoro 2005, Todini

Torgiano Bianco Torre di Giano 2005, Lungarotti

Trebbiano dell'Umbria 2005, Terre de Trinci

Verdicchio dei Castelli di Jesi Classico Superiore Cuprese 2004, Colonnara

Vermentino di Gallura Superiore Funtanaliras 2005, Cantina del Vermentino

Vermentino di Gallura Superiore S'Eleme 2005, Cantina del Vermentino

1.3.2 Produse straine

Black towel-riesling, 2004, Rheinhessen

Black Tower este brandul de vin german cel mai exportat. Fiind un vin atractiv, satisface cerintele consumatorului tot mai pretentios de azi. Combinatia de struguri selectionati din podgorii de prima mana, si tehnica moderna de vinificatie, asigura caracterul savuros al vinurilor. Un Riesling sec cu aciditate placuta, fermentat la rece pentru a rezulta arome florale elegante si de fruct copt. Il puteti incerca cu salsa, pui cu mango sau lamaie ,sau cu carne de porc fripta cu ghimbir. Cel mai bine Vandut Wine Enthusiast, 15.12.2004 USA
Aprobarea juriului Japan Wine Challenge2004, Tokyo
Recomandarea juriului Beverage Tasting Institute 2004, USA

The bend in the river-riesling, 2004, Rheinhessen

Acest vin este originar din Rheinhessen, de-a lungul raului Rin , unde climatul cald si insorit favorizeaza coacerea deplina a strugurilor. Numele vinului provine de la maiestuosul rau Rin, acolo unde incepe defileul din partea Rinului de mijloc, in prezent facand parte din patrimoniul universal UNESCO. In acest punct, Rinul coteste molcom si trece de micul oras Bingen, regiune natala a vinului The Bend In The River. Este un vin sec si revigorant cu arome de piersica si lamaie verde si cu o aroma finala persistenta. Se savureaza rece ca atare sau cu feluri de mancare precum thai curry sau carne de vanat sau lamaie si soté de pui aromat cu ghimbir. Distinctii recente: 'Foarte bine' – Marele concurs international de vin Mundus Vini 2003, BRD

Carl Reh limited edition –Riesling, 2003, Leiwein

Gama de vinuri Carl Reh este o gama premium de vinuri ce apartin podgoriilor din localitatea Leiwen, situata in centrul Vaii Mosel Aceste vinuri provin din viile din jurul localitatilor Leiwen si Trittemheim. Pozitia de top de care gama Carl Reh se bucura se datoreaza calitatii de exceptie reflectata si de modalitatile de ambalare deosebite. Rieslingul Carl Reh Editie Limitata are o aroma de piersici coapte, cu note de ananas, lamaie verde si o usoara nota minerala. Savoarea acestui soi subliniaza complexitatea si intensitatea buchetului. Se recomanda a se servi bine racit ca atare sau la piept de pui marinat in sos de lamaie verde si gimbir, la creveti picanti tailandezi sau la supa de taitei. Premii: Medalie de aur Goldene Kammerpreismünze der Landwirtschaftskammer Rheinland-Pfalz 2004, Germany

Lindemans-Bin 65-Chardonnay, 2003

Lindemans este unul dintre cei mai respectati si cu traditie producatori de vin, cu traditie din anul 1843. De la an la an, seria Lindemans a devenit una dintre cele mai preferate serii de vinuri Chardonnay. Un vin incantator si moale, plin de arome care poate fi asociat cu pui, salate sau fructe de mare.

Penfolds Koonunga-Chardonnay, 2004

Un vin sec alb revigorant si vioi, cu arome de grapefruit si note de pepene galben, in timp ce palatul este in mod generos tropical cu un final lung. Maturatia in butoaie de stejar a adaugat mai multa profunzime si finete plenitudinii naturale a acestei varietati. Acest vin clasic se savureaza cel mai bine singur, racit sau in compania unei mese bune.

Penfolds Rawson’s Retreat –Semillion/Chardonnay, 2004, Penfolds

Un vin generos cu arome proaspete picante de Semillon balansate de un gust placut si plin de Chardonnay. Este potrivit in mod special pentru salate, peste si carne alba.

Laibach Chenin Blanc 2004, Strllenbosch

Laibach Chenin Blanc este un vin usor intepator, atat cat sa starneasca simturile, este proapat si lejer. Mirosul sau cu note de caise, mere, guava si imbietoare influente de migdale il recomanda ca un bun aperitiv in zilele calduroase, alaturi de carne alba sau peste. Este recomandat ca Chenin Blanc sa fie baut in primii 2 ani de la imbuteliere.

Fergusson Chardonnay 2002, Yarra Valley

Remarcandu-se ca un rafinat aperitiv, acest vin este deosebit de proaspat, are un buchet bogat in arome de fructe si accente de lemn de stejar, pe care numai innobilarea in butoaie o poate oferi. Este ideal alaturi de preparate din crustacee si fructe de mare, intotdeauna bine racit pentru a starni simturile cu vivacitatea sa.

Gsellmann Graubunder 2003 , Burgerland

Un Pinot Gris “ sanatos”, matur, culori aurii si foarte bogat in extracte. Strugurii sunt recoltati la starsitul lunii august, iar fermentarea se realizeaza la temperatura scazuta, timp de 5 luni, pe drojdie fina. De culoarea mierii proaspete, cu parfum de ananas si de agrise, cu extracte dulci, foarte fin si consistent, acest vin se serveste cu preparate din carne si peste cu sosuri fine si sufleuri, la o temperatura de 12 – 14°C.

Santa Helena Selection del Derectorio Sauvignon Blanc Reserva2002, Curico Valley

Facut din struguri atent selectionati, buchetul acestui vin alb este caracterizat de arome puternice de ananas si guava, cu influente florale. Are o corpolenta buna si o aciditate echilibrata, gustul sau avand note persistente de vanilie. Fermentatia are loc in butoaie din stejar si in rezervoare din inox, iar vinul este innobilat apoi in butoaie si sticle.

Chateau le Payral Bergerac Sec Traditionnel 2003, Bergerac

Acest vin este obtinut in urma unui atent proces de macerare si de fermentatie, realizat la o temperatura controlata, pe parcursul mai multor zile. Combinatia sol/ climat asociata cu alegerea unor struguri nobili confera vinurilor rosii de Anjou o culoare speciala, prospetime si un caracter lejer care i-au definit celebritatea in toata lumea. Rubiniu intens, vinul fiind un cupaj de semillon , sauvignon blanc si muscadale impresioneaza prin aromele de fructe rosii, de paprika si cuisoare.

Mosel-saar-ruwer weissburgunder trocken pinot blanc 2001

Acest Pinot Blanc de culoarea perlei se remarca printr-un parfum sobru si elegant. Calitatile sale unice rezultate din exploatarea atenta a potentelor tipice strugurilor Pinot Blanc, il recomanda ca un bun acompaniament al preparatelor din carne si peste. Se recomanda a fi servit la 10 – 14°C.

2. Mediul de marketing international

2.1. Mediul economic

Italia este o tara dezvoltata, cu o politica economica de tip liberal si o economie de piata bazata pe legea cererii si ofertei. Italia are o economie industriala diversificata, cu un venit pe cap de locuitor apropriat unor tari ca Franta si Regatul Unit.   

Economia capitalistica ramane divizata intr-un nord industrial bine dezvoltat, dominat de companii private si un sud agricultural, cu o rata a somajului de 20%. Agricultura are un randament ridicat datorita eficientei programelor recente de modernizare. Regiunile traditionale au fost reamenajate , iar cele mai intinse regiuni din Italia s-au transformat in regiuni de culturi mediteraneene moderne. In Italia se cultiva cereale (porumb, grau), tomate, soia, lamai (locul al II-lea mondial), struguri (locul I), fructe, masline, portocale s.a.

In 2001, economia Italiei nu a reusit sa evite recesiunea care au cunoscut-o toate economiile, produsul intern brut crescand cu numai 1,8%, nivel superior mediei tarilor zonei euro. In 2003, PIB a crescut cu doar 0,3% iar in  2004 cu 1,3%. PIB pentru 2005 a avut o valoare de 1.836.407 $ pentru 2005 ,iar pt 2006 se estimeaza o crestere cu 2,1 % .Este pe locul 6 in lista tarilor functie de PIB.

Rezervele valutare oficiale ale Italiei la 30 iunie 2004 erau de 50.915 milioane euro, din care:

  • rezerve in valuta convertibila: 22.008 milioane euro din care:

titluri de valoare: 14.448 milioane euro;

valuta in depozite bancare: 7.560 milioane euro din care:

la FMI, BRI, alte banci centrale: 4.576 milioane euro;

banci al caror sediu central se gaseste in zona euro: 1.364 milioane euro;

banci al caror sediu central se gaseste in afara zonei euro: 1.620 milioane euro;



rezerve la FMI: 3.170 milioane euro;

  • DST: 69 milioane euro;
  • aur (79 milioane de uncii): 25.669 milioane euro.

Principalii indicatori economici

Indicatori
economici

Anul
2003

Anul
2004

Previziuni pentru
anul 2005

Previziuni pentru
anul 2006

- Produsul Intern Brut

0,3

1,3

2,0

2,1

- Investitii totale

-1,8

2,1

1,6

3,3

- Consum intern

1,3

1,5

1,8

2,0

- Exportul de marfuri si servicii

-3,9

1,4

5,8

5,0

- Importul de marfuri si servicii

-0,6

2,7

6,5

5,8

- Soldul balantei comerciale, in raport cu PIB

0,7

0,6

0,7

0,7

- Soldul balantei de plati curente, in raport cu PIB

-1,2

-1,3

-1,2

-1,2

- Rata somajului, in %

8,7

8,3

7,7

7,2

- Rata inflatiei, in %

2,7

2,2

2,0

1,9

- Datoria publica, in
raport cu PIB, in %

106,2

105,9

105,4

104,6

- Deficitul bugetar, in
raport cu PIB, in %

2,9

2,1

2,0

2,3

Sursa:  “Osservatorio Economico MAP” – ISTAT, Ianuarie 2005

Italia este a sasea producatoare industriala din lume si a treia tara vizitata de turisti. Tara cu economie dezvoltata, locul 5 pe glob in care industriei ii revine un rol crescand: concentreaza ⅓ din populatia activa si contribuie cu 1/3 la PNB, inregistreaza cel mai ridicat ritm de crestere dintre tarile membre C.E.E. Foarte diversificata si bazata in cea mai mare parte pe materiile prime din import. Este mai dezvoltata in Nord (peste 80% din productia industriala se afla concentrata iin triunghiul Torino-Milano-Genova, care acopera mai putin de 1/3 din suprafata Italiei) si mai putin dezvoltata in Sud (Mezzogiorno). In afara de ramurile traditionale, textila si alimentara se remarca industria constructoare de masini (autovehicule, nave maritime, electronica si electrotehnica, diverse aparate si utilaje), petrochimia, siderurgia.

Importul si exportul

In anul 2004, exportul Italiei a fost de 280.692 milioane euro (crestere cu 6,1% fata de 2003). Principalii parteneri comerciali ai Italiei la export in anul 2004 au fost: Germania (13.8%), Franta (12,3%), SUA (8%), Spania (7%), Marea Britanie (6,9%), Elvetia (4,2%), Belgia (2,5%), Austria (2,4%), Olanda (2,3%), Grecia (2,2%), Turcia (2%), Rusia (1,8%), Polonia (1,8%), China (1,6%), ROMANIA (1,5%) – locul 16 si altii. 

  Principalele grupe de produse la export sunt: masini si utilaje, produse chimice, mijloace de transport, autovehicule, minerale si metale neferoase, textile si imbracaminte, produse alimentare, bautura si tutun. In Italia exportul este complet liberalizat, cu exceptia unor reglementari privitoare la comertul cu armament, produse stupefiante si unele produse de inalta tehnologie. Licentele de export sunt necesare numai pentru unele produse agricole.

In anul 2004, importul Italiei a fost de 282.205 milioane euro, ceea ce reprezinta o crestere cu 7,3% fata de 2003. Principalii parteneri ai Italiei au fost: Germania (18%), Franta (10,9%), Olanda (5,9%), Spania (4,6%), Belgia (4,4%), Marea Britanie (4,3%), R.P.Chineza (4,2%), SUA (3,5%), Rusia (3,4%), Elvetia (3,3%), Austria (2,6%), Libia (2,2%), Japonia (2%), Algeria (1,7%), Irlanda (1,5%), ROMANIA (1,4%) – locul 16 si altii.

Principalele grupe de produse importate de Italia sunt: echipamente mecanice, masini si utilaje, produse chimice, mijloace de transport, produse energetice, minerale si metale neferoase, textile si imbracaminte, produse alimentare, bautura si tutun.

  In Italia se utilizeaza licentele de import numai pentru produse metalurgice si unele produse agricole.

Schimburile comerciale ale Romaniei cu Italia se deruleaza, in principal, in cadrul “Acordului european instituind o asociere intre Romania, pe de o parte si Comunitatile Europene si statele membre ale acestora, pe de alta parte”, semnat la 1 februarie 1993 si intrat in vigoare la 1 februarie 1995.

Sitiatia generala e economiei

Italia are o economie industriala diversificata, cu un venit pe cap de locuitor apropriat unor tari ca Franta si Regatul Unit. Economia capitalistica ramane divizata intr-un nord industrial bine dezvoltat, dominat de companii private si un sud agricultural, cu o rata a somajului de 20%.

Majoritatea materiilor prime necesare industriei si mai mult decat 75% din necesarul de energie este acoperit prin importuri. Resursele au fost depasite de necasitatile industrie constructoare de masini. Resursele de carbuni sunt nesemnificative , iar cele de gaze sunt sub necesitati. Exploatarea zacamintelor de sulf , marmura si mercur satisfac economia proprie.

Agricultura are un randament ridicat datorita eficientei programelor recente de modernizare. Regiunile traditionale au fost reamenajate , iar cele mai intinse regiuni din Italia s-au transformat in regiuni de culturi mediteraneene moderne. In Italia se cultiva cereale (porumb, grau), tomate, soia, lamai (locul al II-lea mondial), struguri (locul I), fructe, masline, portocale s.a. Este prima producatoare mondiala de vin.

In decada trecuta, Italia a urmarit o politica fiscala stransa pentru a indeplinii criteriile Uniuniilor economice si monetare, beneficiind de de o rata a inflatiei scazuta care i-a permis alaturarea la Euro de la conceperea sa in 1999.

Performanta economica italiana a ramas in urma parteneriilor sai europeni, guvernul actual initiind o serie de reforme pe termen scurt destinate imbunatatirii competivitatii ai a cresterii pe termen lung. S-a miscat incet, totusi, in implementarea reformelor.

Nivelul veniturilor

Italia, a treia economie a zonei euro, numara aproximativ 58,103,033 (2005) locuitori (1861: 22 182 000 locuitori; 1901: 32 965 000 loc; 1961: 50 623 000), natalitatea 9,80/00, mortalitatea 9,60/00, populatia urbana fiind de 67% iar populatia rurala de 33%. Populatia este concentrata in mare parte in jumatatea nordica si in deosebi in Campia Vaduzului si in zona apropiata (cu focarele Milano, Torino, Bolognia, Venezia). In Sudul (Mezzogiorno), principala concentratie de populatie este cea din jurul orasului Napoli.

Italia este o tara cu o populatie de 58.057.477 de locuitori si cu un PIB de $1550 miliarde. Avand un PIB/cap de loc. de $26,700 si un PNB de 1.140.484 milioane $. Populatia activa a Italiei reprezinta 40% din total, din acest procent 11% sunt someri sau sunt in cautarea primei slujbe, in timp ce 45% lucreaza in sectorul serviciilor, 33% in industrie si 12% in agricultura. Acesta structura este un indicator al pozitiei Italiei ca una din cele mai avansate tari europene. Cele mai recente statistici (2005) indica faptul ca exista un trend in ceea ce priveste reducerea numarului de muncitori din agricultura (9,9%) si o scadere a sectorului industrial (29.7%), cu o crestere a industriei serviciilor (49.8%). O mare problema ramane insa somajul in proportie de 10,6%.

Forta de munca din Italia era in 2003 era de 25 de milioane, dintre care 39% erau femei. La inceputul anilor 1990, aproximativ 9,9 milioane faceau parte din patru mari federatii unite: Confederazione Generale Italiana del Lavoro, sau CGIL( 4,6 milioane de membri), Confederazione Italiana Sindacati Lavoratori, sau CISL ( 3.8 millioane ) si Unione Italiana del Lavoro, sau UIL (1.5 millioane ). Reprezentantii acestor federatii stabileau salariile in toate domeniile importante.

Salariul lunar minim al unui italian se incadreaza intre 1.000-1.200 € si in acesta categoriese incadreaza aproximativ 12% din populatie. Un procent de 45% din populatie obtine salarii medii care ajung pana la 2.700 €.

Salariul lunar minim al unui emigrant ce lucreaza cu carte de munca in Italia este de 700-800 €.

2.2. Mediul cultural

Italia este bine cunoscuta pentru arta si cultura sa, precum si datorita nenumeratelor ei monumente, printre care se numara Turnul din Pisa si Coloseumul roman, dar si pentru mancarea sa (pizza, pasta, s.a.m.d.), vin, stilul de viata, eleganta, design, cinema, teatru, literatura, poezie, arte vizuale, muzica (mai ales de opera), sarbatori, si in general pentru gust.

Miscarile artistice ale Renasterii si barocului a aparut in Italia intre secolele al 14-lea si al 15-lea, respectiv la sfarsitul secolului al 16-lea, determinand o adevarata revolutie artistica in Italia, mai intai, in Europa ulterior si apoi in intreaga lume.

Genurile literare care au inflorit in Italia, asa cum sunt poezia lui Petrarca, Tasso si a lui Ariosto, respectiv proza lui Dante, Boccaccio, Machiavelli si a lui Castiglione, au exercitat o influenta durabila in dezvoltarea culturii vestice, la fel ca si pictura, sculptura si arhitectura, la care au contribuit artisti extraordinari ca Leonardo da Vinci, Raffaello, Botticelli, Fra Angelico si Michelangelo.

Influenta muzicala a compozitorilor italiani ai epocii baroce, precum Monteverdi, Palestrina si Vivaldi s-a dovedit a fi remarcabila. Mai tarziu, in secolul al 19-lea, opera romantica italiana (gen muzical 'inventat' de asemenea de italieni) a excelat datorita compozitorilor Gioacchino Rossini, Giuseppe Verdi si Giacomo Puccini.

Artistii, scriitorii, regizorii, arhitectii, compozitorii si designerii contemporani italieni contribuie semnificativ la cultura vestica.

Fotbalul este principalul sport national. Italia a castigat Cupa Mondiala de Fotbal de patru ori: in 1934, 1938, 1982 si 2006. Seria A a campionatului italian de fotbal a dat unii dintre cei mai buni jucatori de fotbal la nivel mondial. Cele mai cunoscute echipe sunt A.C. Milan si Inter Milano FC din Milano, A.S. Roma si S.S. Lazio din Roma, Juventus din Torino si Fiorentina din Florenta.

Istoria Italiei este probabil cea mai importanta in privinta dezvoltarii culturale si a dezvoltarii sociale din mediterana. Tara a fost o gazda pentru importante activitati in timpurile preistorice, si de aceea sapaturi arheologice pot fi gasite in multe regiuni: Lazio si Toscana, Umbria si Basilicata. Dupa Magna Graecia, Civilizatia etrusca si Imperiul Roman care a venit sa domine acesta parte a lumii, au urmat Evul Mediu Umanismul si Renasterea, care au ajutat mai apoi la formarea filozofiei si artei europene. Orasul Roma contine unele dintre cele mai importante exemple de Baroc.

Italia in era moderna a devenit un stat-natiune efectiv - pe 17 martie, 1861 - cand statele peninsulei si Cele doua Sicilii au fost unite de catre regele Victor Emmanuel II din dinastia Savoy. Arhitectul unificatiei italiene, oricum, a fost Contele Camillo Benso di Cavour, primul ministru al lui Victor Emmanuel. Roma insasi a ramas o decada sub Papalitate, devenind parte a Regatului Italiei doar pe 20 septembrie, 1870, data finala a unificarii unificarii italiene. Vaticanul este acum o enclava independenta inconjurata de Italia, ca si San Marino.   

Italia este in general o omogenitate lingvistica si religoasa, totusi, cultura sa, economia sa si politica sa sunt diverse. Italia are a cincea densitate a populatiei europene ca marime, atingand 196 de oameni pe km2. Grupurile minoritare sunt mici, cele mai mari fiind cel vorbitor de limba germana in Tirolul de Sud (1991: 287.503 germani si 116.914 italieni) si cel de limba slovena langa Trieste.

Alte grupuri minoritare cu limbi oficiale partiale sunt cele franceze in Valle d'Aosta; cele sarde in Sardinia; cele ladine in Dolomiti; si cele friuliene in regiunea Friuli-Venetia Giulia, toate patru limbi romanice. In plus exista alte cateva minoritati locale mici, ca si cele vorbitoare de Limba occitana in sudul vaii Piemontului; Limba catalana in orasele Alghero si Sardinia; Limba albaneza in anumite sate din Calabria si Sicilia; si de dialecte grecesti vechi in satele din Calabria.

Desi Romano-Catolicismul este religia majoritara (85% din cetatenii nou-nascuti sunt in mod normal catolici) uramta de religia protestanta si cea iudaica, dar este constatata si o crestere a comunitatii musulmane imigrante.

2.3. Mediul politic

Constitutia din 1948 a stabilit un parlament bicameral, (Parlamento), consistand din Camera Depuatatiilor (Camera dei Deputati) si Senat (Senato della Repubblica), o putere judiciara, si una executiva (condusa de un prim ministru). Presedintele republicii este ales pe 7 ani de catre parlamentul reunit cu un contingent mic de delegati regionali. Presedintele nominalizeza prim ministrul, care propune ceilalti ministri (care inainte erau alesi de presedinte). Consiliul de Ministrii (in mod general, dar nu necesar este compus din membrii ai parlammentului) trebuie sa pastreze secretele ambelor camere (Fiducia).

Camerele parlamentului sunt populare si sunt alese in mod direct printr-un sistem mixt majoritar si proportional. Camera Deputatiilor are 630 de membrii. In plusul celor 315 de mebrii alesi, Senatul ii include si pe fostii presedinti si alte diverse persoane, conform prevederiilor constitutionale. Ambele camere sunt alese pentru maxim 5 ani, dar pot fi dizolvate inainte de expirarea termenului normal.

Sistemul judiciar italian este bazat pe Dreptul roman modificat prin Codul napoleonic si prin ultimele schimbari. O curte constitutionala, Corte Costituzionale, care poate trece peste constitutionalitatea legilor, este o inovatie post-Al Doilea Razboi Mondial

Structura de stat

Denumirea oficiala a tarii este Republica Italiana, iar forma de guvernamant este de republica parlamentara democratica. Constitutia a fost adoptata in decembrie 1947 si a intrat in vigoare la 1 ianuarie 1948.

Seful statului este Presedintele Carlo Azeglio Ciampi (fost prim-ministru independent), ales la 13 mai 1999 pe o perioada de 7 ani.

Parlamentul este bicameral - Senat si Camera Deputatilor. Initiativa legislativa apartine guvernului, fiecarui membru al celor doua camere, altor organe si organizatii carora le este conferit acest drept prin legea constitutionala.

Guvernul - Consiliul de Ministri - exercita puterea executiva si este compus din presedintele Consiliului de Ministri si ministri si este confirmat de catre Parlament. Presedintele Consiliului de Ministri este numit de presedintele Republicii; tot presedintele numeste, la propunerea primului ministru, pe ministri.

Din punct de vedere al spectrului politic, in Italia exista numeroase partide si grupari politice: Forta Italia, Alianta Nationala, Centrul Crestin Democrat, Liga Nordului, Democratii de Stanga, Refondarea Comunista, Partidul Popular Italian, Reinnoirea Italiana, Verzii, Uniunea Democrata pentru Europa, Partidul Democrat al Comunistilor italieni, Federatia Crestin Democratilor Uniti – CDU.

Politica economica

In ultimii 50 de ani, economia italiana a cunoscut o crestere remarcabila datorita unui efort antreprenorial sustinut, combinat cu o politica comerciala liberala. Politica economica din anii 90 a pus accent pe dezvoltarea sectorului privat ca motor al cresterii economice, initiindu-se un program masiv de privatizare a firmelor si bancilor de stat. Masurile luate pentru restabilirea unei politici fiscale incurajatoare, stabilitatea monedei si rata scazuta a dobanzilor, au permis Italiei sa adere la Uniunea Monetara Europeana si sa adopte moneda comuna, euro, in calitate de membru fondator, la 1 ianuarie 1999. Din acel moment, pana la sfarsitul anului 2001, tarile care au aderat la Uniunea Monetara Europeana au adoptat euro ca moneda virtuala pentru tranzactii si ca unitate de cont. Bancnotele euro circula de la 1 ianuarie 2002, inlocuind moneda nationala.

In 2001, economia Italiei nu a reusit sa evite recesiunea care au cunoscut-o toate economiile, produsul intern brut crescand cu numai 1,8%, nivel superior mediei tarilor zonei euro. In 2003, PIB a crescut cu doar 0,3% iar in  2004 cu 1,3%. Previziunile pentru 2005 si 2006 sunt de 2% respectiv 2.1%.

Optimismul guvernului se bazeaza pe convingerea ca relansarea economica europeana si mondiala va fi, incepand cu 2005, semnificativa, iar masurile de politica economica adoptate vor fi eficiente.

Politica externa

Politica externa italiana a cunoscut un salt calitativ important, incepand cu anul 1996 cand la conducerea tarii s-a aflat guvernul de centru-stanga condus de Romano Prodi, iar ministru de externe a fost Lamberto Dini. Astfel, prin masurile energice luate de fostul premier in planul dezvoltarii economice a tarii, al asigurarii indeplinirii parametrilor stabiliti in Tratatul de la Maastricht pentru ca Italia sa se situeze in primul grup de tari care au introdus, de la 1 ianuarie 1999, moneda unica, Euro - obiectiv realizat cu succes - au determinat o consolidare a pozitiilor tarii in plan european si international, antrenand, totodata, elaborarea unor noi orientari si prioritati ale actualului guvern Berlusconi in planul politicii externe, care sa se defineasca prin clarviziune si coerenta, prin cresterea implicarii italiene in solutionarea unor probleme conflictuale, prin afirmarea rolului specific, de putere regionala, pe care Italia il poate juca in zona balcanica si a Mediteranei.

Scurt istoric al relatiilor diplomatice bilaterale

Relatiile oficiale romano-italiene dateaza din a doua jumatate a secolului al XIX-lea.

La 21 aprilie/3 mai 1873 s-a instituit prima agentie diplomatica romana la Roma.

La 2/14 februarie 1879 a fost aprobata Legea suplimentara pentru infiintarea legatiei Romaniei la Roma.

Italia a recunoscut, la 24 noiembrie/6 decembrie 1879, independenta Romaniei si a hotarat numirea unui ministru plenipotentiar la Bucuresti;

La 9.03.1964 guvernele Romaniei si Italiei au adoptat hotararea de a ridica misiunile diplomatice de la Roma si Bucuresti la rang de ambasada.


Reprezentare

Ambasadorul Romaniei in Italia este domnul Cristian Colteanu, care a prezentat scrisorile de acreditare la 19 martie 2003.

Ambasadorul Italiei in Romania este domnul Daniele Mancini.

2.4. Mediul legal

Sistemul legal italian se bazeaza pe o multitudine de surse legale care pot fi grupate in trei categorii:

  1. surse internationale (tratate internationale, conventii ale Organizatiilor de Munca Internationale si regulile si deciziile Uniunii Europene)
  2. surse nationale (Constitutia, legislatie primara)
  3. surse contactuale ale Uniunii Comerciale (contracte de lucru colective si individuale)

Cadrul juridic extern al relatiilor economice

Italia este membra a Uniunii Europene, Organizatiei Mondiale a Comertului, Organizatiei Natiunilor Unite, Pactului Nord-Atlantic, Bancii Europene de Reconstructie si Dezvoltare, Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa, Fondului Monetar International, Organizatiei pentru Alimentatie si Agricultura, Grupului celor opt tari industrializate (G8).

Cadrul juridic al relatiilor romano-italiene

Schimburile comerciale ale Romaniei cu Italia se deruleaza, in principal, in cadrul “Acordului european instituind o asociere intre Romania, pe de o parte si Comunitatile Europene si statele membre ale acestora, pe de alta parte”, semnat la 1 februarie 1993 si intrat in vigoare la 1 februarie 1995.

Regimul investitiilor straine

InvestInItaly este o organizatie institutionala pentru provarea investitiilor externe in Italia, nascuta din acordul intre Sviluppo Italia, agentia nationala pentru dezvoltarea intreprinderilor si atragerea investitiilor si ICE – institutul national pentru comert extern, agentie guvernamentala care promoveaza internationalizarea firmelor italiene.

InvestInItaly este referente unico fie pentru noii investitori, fie pentru cei care au investit deja in aceasta tara, pentru asistenta in orice faza a procesului de investitie: de la gasirea oportunitatilor locale la sustinerea eficienta in faza de infiintare; de la asistenta in relatiile cu administratia publica la servicii after care.

InvestInItaly are sediul la Roma si opereaza prin intermediul unei retele internationale in masura sa ofere investitorilor servicii de consultanta complete si personalizate, cu:

9 birouri informative a ICE in strainatate

17 societati regionale de dezvoltare Italia

Investor Scouting Network (o retea de parteneri selectionati pentru furnizarea de asistenta directa investitorilor si promovarea oportunitatilor de afaceri).

Suport oferit in toate fazele procesului de investitie

InvestInItaly ofera servicii de consultanta de specialitate pentru facilitarea procesului de infiintare pentru investitorii straini in italia, fie pentru cei care au investit deja in aceasta tara, fie pentru potentialii investitori.

Este unicul intermediar in masura sa ofere, in orice faza a investitiei, asistenta proprie cu privire la evaluarea proiectelor, gasirea posibilelor arii de localizare, vizitarea platformelor industriale selectionate, intermedierea raporturilor cu administratiile locale si centrale, furnizarea stimuli, cumpararea de actiuni si servicii post care.

Aceste servicii sunt gratuite, confidentiale si de foarte buna calitate, prestate de profesionisti cu experienta internationala si o cunoastere solida a sectorului economic, industrial si a celui juridico-legislativ Italian.

Contributii , imprumuturi si participatii

In respectarea limitelor stabilite de UE, InvestInItaly furnizeaza investitorilor contibutii la fondul de pierdere (pana la 40%), imprumuturi facilitate (pana la 30%) si cumpararea de participatii la capitalul de risc (pana la 49%) la firme insarcinate in arii industriale specifice ale tarii determinate de guvern (Legge 181/89).

Prin urmare, InvestInItaly furnizeaza date actualizate despre oportunitatile disponibile la nivel European, national si local.

La cerere, ofera servicii personalizate de consultanta financiara, pentru gasirea celei mai bune forme de ajutor financiar in functie de caracteristicile procesului investitional.

Mediul juridic

Mediul juridic prevede urmatoarea subdivizare a functiilor juridice:

  • decizionala: atribuita magistratilor;
  • administrativa: atribuita Tribunalelor Administrative Regionale (TAR) si Consiliului de Stat;
  • financiara: atribuita Curtii de Conturi pe considerente publice;
  • tributara: atribuita Comisiei tributare provinciale si    Comisiei tributare regionale.

Magistratura costituie o forma autonoma si independenta de orice alte puteri.

Societatile straine care intentioneaza sa investeasca pe piata italiana si deschid noi activitati dispun de multiple oportunitati si garantii oferite de catre alte tarii dezvoltate economic.

Sistemul fiscal

In 2003, parlamentul a delegat guvernului sa emita unul sau mai multe decrete legislative pentru reforma sistemului fiscal (Legea 7 aprilie 2003, n. 80, in seguito la 'Riforma').

  • Reforma, avand ca obiect taxele asuprea firmelor si persoanelor fizice a fost finalizata cu simplificarea sistemului fiscal si crearea unui mediu fiscal favorabil investitorilor italieni si straini.
  • In ceea ce priveste taxele pentru societati comerciale, reforma a intrat in vigoare la 1 ian 2004.
  • Pentru societatile pe capital, caracteristicile principale ale noului system sunt:
  • Reducerea cotei de impozit pe profit la 33%;
  • Renuntarea totala la impozarea plusvalentelor derivate din concesionarea actiunilor detinute la societati rezidente in Itelia sa u straine, regimul numit 'Participation Exemption';
  • Renuntarea la sistemul de imputare si introducerea unui sistem de scutire partiala, de 95%, la impozitarea a dividentelor obtinute din actiunile detinute la societatile rezidente in italia;
  • Introducerea regimului de taxare in grup, in baza caruia societatile italiene si straine, apartinand aceluiasi grup, pot determina, in cadrul societatii principale residente in Italia, un unic profit impozabil;
  • Introducerea asa-zisei 'Thin Capitalization', masoara data pentru evitarea supreacapitalizarii fiscale ale societatilor rezidente in Italia si bazata pe introducerea unui raport maxim intre imprumutul furnizat si garantat de societate si patrimonial net.

In viitor impozitele pentru activitatile productive vor fi progresiv eliminate. Initial, va fi consimtita o deducere graduala din costul de munca din baza de calcul a impozitului.

In ceea ce priveste taxele pentru persoanele fizice, principalele puncte ale reformei au fost finalizate la finalul lui 2004 si au intrat in vigoare la 1 ian 2005.

In baza noului sistem, cota impozitului pe venit va fi de:

  • 23% pentru venituri de pana la 26.000  €;
  • 33% pentru venituri cuprinse intre 26.000 € si 33.500 €;
  • 39% pentru venituri de peste 33.500 €.

Si printre altele o contributie de solidaritate de 4% din totalul venitului care depaseste 100.000€.

O data finalizat procesul de reforma, noul sistem fiscal va fi structurat pe cinci tipuri de impozite (impozit pe venit, impozite pe profit, impozite pentru valoarea adaugata, impozite pe servicii si accize) si toate impozitele vor fi cuprinse intr-un cod unic.

Legislatia comunitara

Legislatia comunitara imparte vinurile in doua mari categorii:

  • Vinuri de masa: vinuri produse in UE utilizand caile autorizate, care nu sunt supuse unei modalitati particulare de producere.
  • Vinuri de calitate produse in regiuni determinate: vinuri produse in UE cu respectarea unei modalitati de producere specifice care defineste tipurile de struguri utilizate, zona de producere, cantitatea de alcool, gradul de invechiresi alti parametri.

Legislatia Italiana

Normativa italiana (Legge 164/92) divide vinurile in urmatoarele categorii:

  • Vin de masa
  • Vin din anumita regiune geografica (Indicazione Geografica Tipica) (IGT)
  • Vin cu denumire de origine controlata (DOC)
  • Vin cu denumire de origine controlata si garantata (DOCG)

Vin din anumita regiune geografica

Aceasta categorie cuprinde vinuri de masa produse in regiuni determinate, printrun anumit procedeu de productie, care se paote gasi pe eticheta, alturi de indicatiile cu privire la culoare, soiuri de vie utilizate si anul recoltei.

In general in aceasta categorie se afla vinurile de masa de o calitate superioara.

Vin cu denumire de origine controlata

Categoria vinurilor cu denumire controlata cuprinde vinurile produse in anumite regiuni geografice cu respectarea unor norme specifice de productie.



Aceste vinuri, inainte de a fi comercializate trebuie analizate din punct de vedere chimic si fizic si supuse unui examen organoleptic care certifica respectarea normelor de producere, nerespectarea acestor norme duce la impiedicarea comertului sub denumirea de DOC.

Vin cu denumire de origine controlata si garantata

Categoriua vinurilor cu denumire de origine controlata si garantata cuprinde vinuri produse in zone geografice determinate cu respectarea unor norme de producere.

Denumirea DOCG e rezervata vinurilor deja cunoscute cu denumirea de DOC de cel putin cinci ani care au un pret specific, in relatie cu caracteristicile calitative intrinseci, respecta media celorlalte vinuri calsificate astfel, ca urmare a incidentei factorilor traditionali naturali, umani si istorici care au castigat renume si valoare comerciala la nivel national si international.

DOCG si DOC sunt denumirile specifice traditionale utilizate in Italia pentru vinuri de calitate produse in regiuni determinate.

Conventii internationale si directive comunitare

Italia a incheiat Conventii pentru evitarea dublei impozitaria profitului cu urmatoarele tari:

Albania

Estonia

Malta

Sri Lanka

Algeria

Filippine

Marocco

Stati Uniti

Argentina

Finlandia

Mauritius

Sud Africa

Australia

Francia

Messico

Svezia

Austria

Georgia

Mozambico

Svizzera

Bangladesh

Germania

Norvegia

Tanzania

Belgio

Giappone

Nuova Zelanda

Thailandia

Brasile

Grecia

Oman

Trinidad & Tobago

Bulgaria

India

Paesi Bassi

Tunisia

Canada

Indonesia

Pakistan

Turchia

Cecoslovacchia

Irlanda

Polonia

Ucraina

Cina

Israele

Portogallo

Ungheria

Cipro

Jugoslavia

Regno Unito

Unione Sovietica

Corea del Sud

Kazakhistan

Repubblica Ceca

Uzbekistan

Costa d'Avorio

Kuwait

Romania

Venezuela

Danimarca

Lituania

Russia

Vietnam

Ecuador

Lussemburgo

Senegal

Zambia

Egitto

Macedonia

Singapore

Emirati Arabi Uniti

Malaysia

Spagna

Conventiile prevad in general, cu privire la subiectii fiscali nerezidenti in Italia, un regim fiscal favorabil, respectandu-l pe cel pervazut pe baza normelor interne.

Majoritatea Conventiilor se bazeaza pe Modelul Conventiilor OSCE.

Directiava comunitara 'Madre-Figlia'

Italia a adoptat dispozitiile continute de Directiva comunitara numita 'Madre-Figlia', pentru evitarea dublei impozitari asupra produselor societatilor rezidente d.p.d.v. fiscal intr-o tara membra (societatea fica) si distribuite la societati rezidente fiscal in alte tari membre (societati mama).

In baza noilor reguli, in ceea ce priveste taxarea diveidendelor, dividendele percepute de societatea mama, rezidenta fiscal in italia, sunt scutite de IRES in proportie de 95% din valoarea lor, in masura procentelor si a perioadei de posesie a participarii in cadrul societatii fiica.

Dividendele platite de societatea fica rezidente fiscal in Italia sunt scutite de impozitare, cu conditia ca societatea mama sa detina integral pentru macar un an, o participare directa in societatea fiica nu mai mica de 25% din capital. Italia nu a acceptat inca directive 123/2003 cu privire la reducerea partii minime de participare la 20% din capital.

Directiva comunitara cu privire la fuziuni, scindari, acordari de active si schimburi de actiuni

Italia a adoptat dispozitiile continute de Directiva comunitara cu privire la fuziuni, scindari, acordari de active si schimburi de actiuni, privitoare la atenuarea efectelor fiscale derivate din fuziuni, scindari, acordari de active si schimburi de actiuni intre societati rezidente fiscal in diverse state ala UE.

Directiava comunitara cu privire la dobanzi si taxe obligatorii

Directiva comunitara cu privire la plata dobanzilor si a taxelor obligatorii prevede eliminarea retinerilor ce au ca sursa platile dobanzile determinate si taxele obligatorii intre societati affiliate rezidente in diverse tari ale UE. In particular, Directiva dispune scutirea de orice retinere asupra platilor dobanzilor si a taxelor obligatorii in statul membru din care provin si taxarea exclusiva in statul membru de rezidenta al beneficiarului efectiv. Guvernul italian a aprobat Directiva prin decretul legislativnr 143/30 mai 2005 (intrat in vigoare la 26 iulie 2005).

Scutirea retinerilor din platile efectuate in favoarea societatilor rezidente in statele member UE sunt, intre altele, subordinate satisfacerii urmatoarelor conditii:

societatile beneficiare incaseaza platile in calitate de beneficiari finali si nu de intermediar;

societatea care efectueaza plata detine in mod direct un procentaj mai mare de 25% din drepturile de vot la societatea care incaseaza;

societatea care incaseaza plata detine in mod direct un procentaj de cel putin 25% din drepturile de vot asupra societatii care efectueaza plata;

o terta societate detine in mod direct 25% din drepturile de vot fie in societatea care efectueaza plata, fie in cea care incazeaza banii;

actiunile care atribuie drepturile de vot indicate la punctual 4 sunt detinute integral pe o perioada de cel putin un an

Existenta conditiilor si calificatiilor stabilite pentru a putea beneficia de aceasta scutire trebuie sa fie dovedite prin intermediul producerii unei anume documentatii in momentul efectuarii platii. Decretul normativ prevede ca noile dispozitii se aplica dobanzilor si platilor obligatorii care au loc incepand cu 1 ianuarie 2004.

Decretul normativ introduce printer altele o retinere de 30% din despagubirile corespunzatoare celor care nu sunt rezidenti pentru folosirea si concesia in folosinta a utilajelor industriale, comerciale sau stiintifice care se gasesc pe teritoriul statului.

Organizarea comertului cu vin cu tarile noncomunitare

Organizarea comertului cu vin cu tarile noncomunitare se face in baza Regulamentului Consiliului UE nr.1493/1999 din 17 mai 1999, titlul VII.

Importul in UE al vinului si al altor produse din struguri se permite in baza unei licente de import, care se elibereaza de catre unul din statele-membre si este valabila pe tot teritoriul comunitar.

UE aplica un sistem unic de impunere la import pentru toate produsele agricole. Astfel, produsele agricole, inclusiv vinurile care se importa in spatiul comunitar, sunt supuse taxelor vamale stabilite in Tariful Vamal Comunitar/TARIC.

Cat priveste cota taxelor vamale pentru vinuri importate, aceasta constituie pentru tarile terte 32 euro/hl.

Impozitele percepute la importul vinurilor difera de la o tara la alta. Accizele variaza de la 0 pana la 320 euro/hl pentru vinurile ordinare si de la 0 pana la 550 euro/hl. pentru vinurile spumante.

Taxa pe valoarea adaugata variaza de la 5% pana la 25%.

UE a adoptat noi cerinte calitative mai stricte si un control mai riguros al tehnologiilor de producere fata de tertele tarii, care promoveaza un export agresiv in Europa Occidentala, cu intentia de a mentine competitivitatea si pozitia dominanta a vinului din tarile UE pe o piata care a suferit schimbari majore.

Acorduri privind comertul cu vin

Din 1994 UE a semnat acorduri bilaterale privind Comertul cu vin cu Australia, Mexic, Chile, Elvetia, Africa de Sud, acorduri prin care partile se obliga sa promoveze livrarea acestor bauturi si sa asigure protejarea reciproca a marcilor si numirilor de vinuri.

Cu un an mai devreme Comunitatea Europeana a semnat acorduri cu 3 tari asociate - Bulgaria, Ungaria si Romania, stabilind concesiuni comerciale preferentiale reciproce pentru anumite vinuri, modul de deschidere si administrare a carora a fost stipulat in Regulamentul Consiliului (CE) nr. 933/95 din 10 aprilie 1995, drept urmare a prevederilor Regulamentului Consiliului (CE) nr. 678/2001 din 26 februarie 2001, in care se mentiona, ca incepand cu 1 ianuarie 2001 taxele vamale aplicabile la importurile vinului originar din Bulgaria, Ungaria si Romania sunt suspendate la nivelul si in limitele contingentelor tarifare indicate pentru fiecare tara in parte.

Exportul in aceste tari al anumitor produse vinicole originare din cadrul Comunitatii beneficiaza, de asemenea, de scutiri partiale sau totale de taxe vamale.

Importurile de vin in cadrul concesiunilor stabilite sunt conditionate de prezentarea unui certificat emis de o institutie oficiala recunoscuta de cele doua parti si inclusa in lista ce se stabileste in comun si care atesta originea si denumirea vinului.

Regimuri preferentiale de comert ale UE

Regimul de comert preferential al UE reprezinta o exceptie din regula generala de aplicare a Tarifului Vamal Comunitar/TARIC. Preferintele in cauza se acorda in forma contingentelor tarifare care vizeaza importarea unor marfuri determinate in cantitati limitate, carora li se aplica un tarif vamal redus sau scutiri de taxa vamala. Din punct de vedere al politicii economice a UE, scopul acordarii facilitatilor date rezida in stimularea activitatilor economice in cadrul pietei comune. Anume din acest motiv facilitatile tarifare se acorda, de regula, materiei prime necesare producatorilor din statele-membre ale UE sau altor marfuri care constituie subiectul unor acorduri speciale. Procedura introducerii contingentelor tarifare presupune depunerea unei cereri argumentate adresate statului-membru care, la randul sau, actioneaza in interesele producatorilor autohtoni.

Contingentele tarifare ale UE se aplica si la alte produse agricole, ceea ce permite tarilor-membre ale UE sa procure din tarile terte produse de care au nevoie, asigurandu-si, in acelasi timp, protectia pietei interne.

3. Propuneri

Suprafata europeana cultivata cu vita de vie reprezinta 45% din suprafata mondiala, iar Franta, Italia si Spania realizeaza cel mai mult din productia UE - 30% (Franta), 28.5% (Italia) si 23,2% (Spania). Italia este printre principalii producatori de vin din Europa. Vinul este o bautura cu traditie in Italia fiind consumat cu mancaruri cat mai diverse ca salatele, fructele de mare si branzeturile fine. Atat la ocazii deosebite, cat si in mod obisnuit italienii consuma cu placere un vin bun.

La nivel mondial, concurenta a crescut, Statele Unite devenind al patrulea producator de vinuri. Tarile Lumii Noi si-au crescut productia in ultimii douazeci de ani de la 1,7% la 21,4%, in detrimentul Uniunii Europene. In UE, importul de vinuri a crescut considerabil, egaland exporturile. Si in Italia importul de vin a crescut. Chiar daca Italia este printre principalii producatori de vinuri, ca urmare a globalizarii numerosi producatori de vin au reusit sa patrunda pe piata italiana datorita calitatii vinurilor oferite si a preturilor competitive.

Dupa suprafata ocupata cu vita-de-vie, Romania ocupa o pozitie privilegiata in randul tarilor viticole, ocupand locul 5 in UE, dupa aderare (dupa Spania, Italia, Franta si Portugalia) si locul 9 in ierarhia mondiala (dupa Turcia, S.U.A., Iran si China). Prin urmare Romania are un potential ridicat de crestere a exporturilor de vin.

In ceea ce priveste consumul de vin campioni sunt, bineinteles, francezii - cu 65 de litri pe an si pe locuitor. Urmeaza Italia (60 litri) si Luxemburg (59 litri). Italia se situeaza pe locul doi in ceea ce priveste consumul de vin. Acest lucru demonstreaza inca o data ca piata vinurilor in aceasta tara este foarte dezvoltata.

UE este in proces de reforma a Politicii Agricole Comune, si deci si a sectorului de vinuri. Reforma sectorului de vinuri este o chestiune urgenta pentru UE, deoarece s-au acumulat stocuri de peste 15 mil. hl (8,4% din productia totala), iar sectorul european face fata cu greu concurentei de pe piata globala.

Pentru Romania, reforma vinului este o oportunitate, prin masurile pe care le vizeaza, cum ar fi simplificarea prevederilor privind calitatea de extindere a rolului organizatiilor profesionale, alinierea la practicile oenologice internationale, simplificarea si adaptarea politicii privind etichetarea. In cadrul reuniunii, reprezentantii producatorilor au apreciat ca Romania poate promova pe piata europeana mai multe soiuri de vin de calitate, precum Feteasca alba, Feteasca regala, Tamaioasa romaneasca, Grasa, Feteasca neagra, Babeasca neagra, Cadarca, Francusa, Busuioaca de Bohotin etc.

Fiind in general persoane deschise, cu spirit de initiative, curioase sa descopere lucruri noi, nu va fi greu sa-i convingem pe consumatorii italieni de avantajele vinurilor oferite de Romania. Calitatea este principala caracteristica care nu trebuie neglijata. Gradul de ocupare a fortei de munca si nivelul de trei subliniaza faptul ca italienii nu sunt sensibili la pret ceea ce inseamn aca un pret scazut a vinului la o calitate mai slaba nu ii va atrage. Prin urmare accentul trebui pus pe calitate pentru a putea patrunde cu success pe aceasta piata.

Integrarea in UE inseamna atat oportunitati cat si riscuri pentru producatorii romani de vinuri. Prin urmare, valorificarea potentialului viticol de care dispune Romania, in vederea obtinerii unor avantaje competitive sustenabile pe pietele externe, impune crearea si promovarea unei identitati a vinului romanesc, care sa-l faca vizibil pe rafturile supermarketurilor din Europa, Asia sau Rusia.

Este o tara ce detine o importanta forta de munca, 40% din totalul populatiei (58,103,033) si are o economie industriala diversificata, cu un venit pe cap de locuitor apropriat unor tari ca Franta si Marea Britanie. Este a cincea producatoare industriala din lume si a treia tara vizitata de turisti. Prin urmare un motiv in plus pentru comercializarea de vin in Italia este locul pe care aceasta se situeaza din punct de vedere al numarului de turisti. Turistii nu doresc numai sa viziteze locuri ci sa se si distreze in baruri, restaurante. Astfel ca si turistii contribuie la cresterea consumului de vin.

Este cunoscut faptul ca in Italia exista o mare comunitate de romani, plecati sa lucreze temporar sau definitiv in aceasta tara. Avand in vedere numarul imigrantilor romani, am putea considera ca este profitabil sa exportam vin in aceasta tara numai pentru aceasta categorie de consumatori. Vinuri specific romanesti cum este fereasca regala sunt preferate de romanii aflati departe.

Ca urmare a analizei mediului de marketing din Italia se poate afirma cu incredere ca exportul si comercializarea de vin specific romanesc este posibila. Principalele argumente pentru sunt:

  • Italienii sunt pe locul doi in ceea ce priveste consumul de vin
  • Piata vinului din Italia este in plina dezvoltare
  • Italia trece printr-o perioada de crestere economica
  • Adrearea la UE a Romaniei faciliteaza importul de vin in aceasta tara
  • Legislatia cu privire la importul de vin in aceasta tara este una permisiva
  • Numarul de romani, potentiali consumatori de vin remanesc este foarte mare
  • Italienii sunt din fire personae deschise si curioase
  • Calitatea si calitatile vinului il fac competitiv pe o astfel de piata dezvoltata

Vinul romanesc poate fi comercializat cu succes atat in principalele lanturi de magazine cat si in anumite localuri cu specific romanesc si nu numai.

4. Obiective de marketing

4.1. Segmentul tinta

Segmentul tinta ales este format din consumatorii constienti, persoane care cumpara vin de la supermarketuri, iau in considerare raportul calitate/pret, si sunt dispusi sa incerce vinuri noi de pe piata provenite din strainatate. Varsta celor vizati este intre 20 si 45 de ani. Targetul este compus din trei categorii de consumatori: gospodinele, sau capii de familie care fac cumparaturile pentru intreaga famile sambata in mod deosebit si tinerii singuri. Acestia cumpara vinul pentru consum imediat, nu pentru a-l pastra.

Segmentul ales reprezinta aproximativ 30% din totalul consumatorilor. Din acestia se doreste ca cel putin 10 % sa devin consumatori de feteasca regala. Consumul de vin este de aproximativ 48 litri pe cap de locuitor[1], consumul total fiind de 8,5 mil de hectolitri pe anul 2005.

Vinul se adreseaza in mod deosebit satisfacerii nevoilor hedonice. Am putea situa vinul pe treapta nevoilor de stima in cadrul piramidei lui Maslow.

Vinul este perceput diferit din punct de vedere al nevoilor satisfacute. Sunt consumatori care beau vin din pasiune, pentru care degustarea si consumul a devenit un stil de viata, este vorba de specialistii din acest domeniu. De asemenea sun consumatori pentru care consumul de vin a devenit un viciu datorita cantitatilor prea mari consumate precum si a altor cauze. Altii in schimb considera sanatos si important sa consume frecvent o cantitate moderata de vin. Mai sunt si consmatori pentru care vinul este o bautura consumate numai la ocazii deosebite.

Potrivit specialistilor din domeniu:

1. Viticultura = viata concordanta cu natura, parte a genezei

2. Inceputul, dezvoltarea, definitivarea si utilizarea produsului este parte a sferei cunoasterii si trairii a viticultorului

3. Produsul VIN are ca scop in sine savoarea, bucuria de viata, mijloceste o atmosfera placuta si trairi de neuitat

4. Vinul faciliteaza comunicarea intre oameni

Concluzie:

Viticultura este izvorul valorii proprii a fiintei umane!

4.2. Criterii si variabile de segmentare

Identitatea consumatorilor de vin in Italia este individualizata in sapte profile psihologice ale celor care cumpara si beau vin in Italia. Ce vinuri sunt baute si de ce, cine sunt cei care au putere de influneta in luarea deciziei cu privire la vinuri, de unde se cumpara vinul?

Iluminatul (L’Illuminato) : aflat in varful clasificarii, este cel care dupa un lung process de initiere, dupa ce a studiat si a urmat sfaturile ghidurilor, dupa ani de frecventare a lumii vinului, a reusit sa-si formeze un gust autonom si, mai puternic decat ratiunea, se ridica deasupra sfaturilor expertilor. Nu prea tanar ca varsta, are experienta cu privire la vinurile italiene si frantuzesti, dar si a altora. Alege si bea doar soiurile care-i plac. Ii place sa cumpere sticlele de vin direct de la producatori, pe care ii conoaste, in majoritate, personal, in caltorii frecvente in care parcurge pas cu pas pivnitele din zona. Conserva sticlelele deosebite cel putin zece ani inainte de a-l bea, pentru ca altfel ar comite o mare greseala, pentru unele va astepta peste 30 de ani.

Profesorul (Il Professorino): cunoaste pe dinafara topurile specialistilor si a revistelor de specialitate cele mai importante, enumerand cu siguranta soiuri de vin si editii remarcate de critici an de an. E abonat la reviste de specialitate (de la Gambero Rosso la Wine Spectator) pe care le rasfoieste cu aceeasi pasiune cu care altii citesc reviste mondene. Merge in strainatate numai in vizite la podgorii si producatori faimosi, dar adora sa interpreteze si rolul de descoperitor de noi si mici tezaure etnologice, pe care ii place sa le recomande la prieteni experti. Frecventeaza zone dedicate vinului. Cumpara vinuri din locuri in care are incredere, de la licitatii sau direct de la producatori, in urma unei documentari indelungate. Conserva vinul in pivnita sa foarte organizata.isi sporeste cunostinte cu ajutorul carilor, cursurilor de inalt nivel, degustarilor exclusive, pentru care cheltuie mult, dar cel mai mult cheltuie pentru cumpararea vinurilor bune, deosebite, pe care le imparte cu putini prieteni, toti pasionati de vin ca si el, in cadrul unor degustari speciale.

Principiantul (Il Principiante): s-a apropiat de putin timp de lumea vinului. Frecventeaza cursuri de degustare si incearca sa inteleaga in ce soiuri de vin sa investeasca pentru a-si forma o mica pivnita. Se considera expert cu cei care stiu mai putin decat el, dar ramane tacut in fata celor care il contrazic cu argumente. Citeste reviste de specialitate nou aparute foarte in voga. Cumpara vin din supermarket-urile mai bine aprovizionate si incepe sa frecventeze cu retinere enotecile.

Modelatorul (Il Modaiolo): daca toti zic ca vinul este “trendy” face tot ce poate ca sa devina un expert. Iubeste sa fie mereu in centrul atentiei. Daca e barbat incearca cu aceasta metoda sa cucereasca vreo femeie, dak este femeie pentru a avea o alura de buna cunoscatoare, distingandu-se de cele care vorbesc numai despre moda si vreme. Investeste in vinurile recomandate de specialisti, in timp ce in mod normal ar alege foarte usor mancaruri moderne in locul celor rafinate. Dupa ce moda vinului va trece va darui totul si se va concentra fara regrete spre altceva mai in voga.

Sanatosul (Il Salutista): urmeaza un regim vegetarian sau este preocupat de mancarea sanatoasa. Nu fumeaza si nu bea bauturi alcoolice tari, darn u refuza un pahar de vin bun. Alege numai vinuri naturale de originea carora e absolut sigur, orientandu-se spre productii destinate anumitor categorii. Mai putin interesat de gust decat de compozitia sa e dispus sa aleaga un vin care nu e perfect din punct de vederetehnic in favoarea certificarii.

Consumatorul constient (Il Consumatore consapevole): Cumpara sticle de la supermarket, are incredere in marcile cunoscute, fara sa cheltuie prea mult. Cumpara vinul cum cumpara paste sa u biscuiti, cautand un bun raport calitate/pret. Un target compus din gospodine, tineri singuri, capi de familie care fac cumparaturile sambata si incearca sa nu cheltuie prea mult. Ei sunt cei care vor gusta primii vinurile straine, care sosesc pe rafturile magazinelor, curiozitati etnologice care te fac sa visezi ca esti departe cu numao 5 euro sticla. Cand are un vin bun il bea imediat considerand ca e mai bine mai devreme decat prea tarziu.

Consumatorul indiferent (Il Consumatore indifferente): iata ca vinul este tot timpul baut, inca dinainte sa fie la moda si in continuare indiferent de ceea ce se intampla in jur. Il bea la pranz, la cina, cu regularitate si in cantitati discrete. Pentru el vinul este numai de doua feluri rosu si alb si il cumpara de obicei de la supermarket.

Din totalul familiilor italiene 40,7% cumpara vin, numarul lor crescand fata de anul precedent. 34% din consumatori folosesc vinul ca aperitiv, acestia fiind in majoritate persoane tinere.

Alegerea vinului este determinata de parerea expertilor (43,8%) si de cost (32,9%).

Zona preferata de provenienta este Sicilia (58,9%), urmata de Puglia (23,3%)

Segmentarea pietei vinurillor se poate face in functie de urmatoarele caracteristici:

1.varsta: 20-35 → vin ca aperitiv

35-55 →

Peste 55→

2. sex: masculin

feminin

4. culoarea

Vin rosu 93,8%[3]

Vin alb 6,2%

cantitatea de zahar

vin sec

vin demisec

vin dulce, demidulce

venit

ridicat

mediu

scazut

pretul acceptat[4]

32% - 10 15 euro pe sticla;

29% - 5 10 euro;

18% - 15 20 euro;

9% - 20 30 euro;

8% - peste 30 euro;

4% -mai putin de 5 euro pe sticla



Lista avantajelor semnificative cautate de consumatorii de vin cuprinde urmatoarele: calitate, culoare, marca, cantitatea de zahar, pretul, ambalajul si cantitatea de alcool.


In functie de diferentele privind avantajele urmarite de consumatorii italieni la vin acestia sunt grupati in segmente distincte.

Fiecare segment acorda importanta diferita avantajelor oferite de produs.

Segmentul 1 cuprinde consumatorii care decid sa cumpere acest produs luand in considerare in primul rand calitatea. Ei consuma numai vinuri de calitate, pe care le pastreaza o perioada de tipom in pivnita personala, pretul este o caracteristica neimportanta. Conteaza in primul rand calitatea si marca.sunt avute in vedere si copozitia de zahar culoarea compozitia de alcool.

Segmentul 2 este format din consumatorii pentru care este important raportul calitate pret. Ei sunt sensilbili la pret dar au anumite cerinte in ceea ce priveste calitatea, iau in considerare marca si tipul vinului adik continutul de zahar.

Segmentul 3 este format din persoane care prefera vinul alb. Principala caracteristica avuta in vedere este culoarea. De asemenea sunt avute in vedere pretul si calitatea ca si cantitatea de zahar.

Segmentul cuprinde consumatorii care beau vin dulce sau demidulce. Ei tin cont in principal de cantitatea de zahar dar este importanta si culoarea, calitatea, marca sau pretul.

4.3. Rezultatele asteptate

Potrivit previziunilor efectuate di cramele recas, producatoare a vinului Feteasca Regala-Terra Dacica va exporta aproximativ 2 milioane de sticle de vin catre Asia, Europa si Statele Unite. 5 % din cantitatea exportata va ajunge in magazinle din Italia, respective 100.000 de sticle de vin, ceea ce inseamna 7.500.000 de litri.

In 2005, Cramele Recas a exportat o cantitate de 1.700.000 de sticle de vin, 9000 de Bag Box-uri de 3 L si 55.000 de litri vin vrac. Pentru anul acesta insa, compania intentioneaza sa exporte doar vin imbuteliat in sticle de 0.75 L, respectiv 0.250 L si 0.375 L, sau ambalat in Bag Box de 3L, renuntand la exportul vinului in vrac.

Principalele tari catre care Recas exporta actualmente sunt Australia, Austria, Belgia, Italia, Canada, Danemarca, Germania, Hong Kong, Japonia, Korea de Sud, Malta, Marea Britanie, Rusia, Slovacia si Statele Unite.

Preturile de desfacere ale vinurilor de Recas in afara tarii variaza intre 5,50 si 7,50 Euro per sticla, iar vinul din gama Reserva de Recas ajunge in medie la pretul de 10,50 de Euro pe sticla.

In 2005, compania a raportat o crestere de 56% a vanzarilor, pana la nivelul de 6,4 mil. euro. Pentru acest an, Cramele Recas estimeaza o crestere a cifrei de afaceri cu aproximativ 20%, pana la 7,7 mil. Euro, respectiv 385.000 euro numai din vanzarile de vin in Italia.

5. Mixul de marketing

5.1. Politica de produs

Datorita asemanarii culturale dintre Romania si Italia, mediului natural, consumului de vin in aceasta tara, produsul va fi vandut fara nici o modificare. Doar eticheta va avea si prezentare in limba italiana.

Standardizarea presupune oferirea aceluiasi produs atat in tara cat si in strainatate, duce la diminuarea costurilor, dezvoltarea produsului, economia de scara. Complexitatea activitatii este mai redusa si marketingul extern este usurat cand acelasi produs se vinde si in alte tari. Investitiile se recupereaza mai repede in acest mod.

Feteasca regala este recomandata a se consuma alaturi de peste, fructe de mare si carne alba, este in concordanta cu reglementarile legale si obisnuintele religioase sau sociale.

Feteasca Regala este un soi autohton, dominant intre vinurile albe seci pentru prospetimea, vinuozitatea si fructuozitatea sa, cu un parfum mai putin pronuntat, dar cu o aroma care il diferentiaza. Vinul se impune prin echilibrul sau in componente. Aciditatea deseori mai ridicata decat la celelalte vinuri din podgorie, ii imprima o nota de vioiciune foarte atractiva pentru multi consumatori.

Aceste insusiri au facut ca acest vin sa fie cautat din Romania pana in indepartata Japonie,sa fie apreciat pe pietele externe exigente ca S.U.A., Anglia, Australia, Belgia,

Vinul este ambalat in sticla Bordeaux inalta, alba, 750 m

5.2. Politica de distributie

Canalele de distributie pot fi caracterizate prin numarul de verigi existente la nivelul fiecarui canal. La nivelul fiecarei tari pot fi identificate mai multe canale de distributie:

Canalul fara verigi sau canalul de distributie directa este reprezentat de producatorul care isi vinde singur produsul direct consumatorului final.

Canalul cu o veriga are un singur intermediar, care poate fi un detailist.

Canalul cu doua verigi are doi intermediari. Pe piata bunurilor de consum, acestia sunt de regula, un angrosist si un detailist.

Canalul cu trei verigi are trei intermediari

De asemenea, pot exista canale de distributie cu mai multe verigi ( pana la sase verigi intermediare ).

Distribuitorii cumpara bunurile de la producator si au independenta mai mare,isi asuma majoritatea riscurilor pentru toate produsele manipulate.,indeplinesc o mare varietate de functii de import si export cu ridicata,cumparand si vanzand in alte tari.

Vanzand unui intermediar indirect (din aceeasi tara) producatorul minimizeaza riscul si costul implicarii pe pietele straine si pierde controlul produsului de-a lungul canalului de distributie.

Transportul se va realiza cu TIR-uri.Costul transportului rutier este mai mic decat aerian,naval.Se calculeaza un nivel optim al stocurilor ca masura de asigurare contra unor defectiuni neprevazute in sistemul logistic.Disponibilitatea de tehnologii de comunicatii influenteaza in mare masura timpul de prelucrare a comenzii.

In ciclul logistic produsele trebuie pregatite pentru manipulare si transport-sticlele vor fi puse in navete de plastic,fiecare sticla in locul ei,navetele asezate in interiorul camioanelor .

5.3. Politica de pret

Pretul este determinat de factori interni ai firmei, factori privind piata, factori de mediu.

Factori interni ai firmei:

-Costul de productie

-Strategia firmei

-Tarifele

-Taxele

Factori privind piata

-Cererea consumatorului

- Competitia

Factori de mediu

-Tarife vamale

-Taxe locale

-Bariere necomerciale

-Rata inflatiei

-Reglementarile guvernamentale

-Fluctuatia ratei de schimb

-Zonele libere

-Dumpingul

-Preturile de transfer

-Cotatiile de pret

Se aplica strategia pretului moderat pentru a cuceri o parte rezonabila din piata si evitandu-se razboiul preturilor.

Politica de promovare

Reclama-cel mai utilizat mijloc mijloc pe care il au firmele pentru a se face cunoscute.

Ea stimuleaza cererea si reliefeaza avantajele si modul de folosire a produsului.

Obiectivele reclamei vor fi:

  1. cresterea gradului de constientizare a consumatorului sau a cumparatorului privind marca in general,
  2. marirea volumului vanzarilor produsului sau a partii de piata in randul consumatorilor .

In raport cu aceste obiective reclama va avea functiile:

    • anuntare,
    • atragere,
    • extindere,
    • realizare(oferte speciale).

Se va face o reclama a marcii, la nivel regional, un mesaj emotional, in limba italiana, dar nu o reclama comparativa intrucat in Italia sunt restrictii severe asupra acestui tip de reclama. Se va face reclama la radio, in presa, panouri publicitare.

Promovarea vanzarilor, targuri si expozitii internationale

Promovarea vanzarilor reprezinta un efort pe termen scurt indreptat spre consumator pentru atingerea obiectivelor: cumpararea imediata a produsului, atragerea cumparatorului in magazin, prijinirea reclamei si a efortului de vanzare. Promovarea vanzarilor tintita spre consumator cuprinde cupoanele, premiile, cadourile, reducerile la pret in magazin, afisaje, oferte speciale. In Italia primele 3 tehnici de promovare sunt:

reduceri de pret in magazin,

cadouri, sunt limitate la 8% din valoarea produsului

cupoane.

Targurile internationale – ideale pentru noii consumatori si potentialii distribuitori,ofera firmelor posibilitatea de a se intalni cu clientii potentiali intr-o atmosfera mai putin formala.

Targuri internationale:

  1. London International Wine Trade Fair
    www.londonwinefair.com
  2. Prowein (Dusseldorf)
    www.messe-duesseldorf.de
  3. Vinexpo (Bordeaux)
    www.vinexpo.fr

Expozitiile internationale sunt sunt organizate de o singura firma, au caracteristicile targurilor internationale, sunt costisitoare, dar pot acoperi piete nedisponibile si ii dau firmei monopolul de a expune.

5.4.3. Marketing pe Internet

Orice forma de marketing urmareste sa aduca oferta in atentia clientilor potentiali.

Publicitatea clasica e in cadere libera. Astazi sunt prea multe companii, prea multe produse, prea multa publicitate. Nu mai suntem atenti la publicitate.

Din ce in ce mai des inaintea unei achizitii cautam cu Google. Incercam sa ne aducem aminte ce branduri cunoastem sau ce magazine. Daca le gasim printre primele rezultate, alegem dintre ele. Daca nu, comparam ce gasim, ne informam, luam adrese si numere de telefon. Cand ajungem in magazine stim deja ce vrem.

Disponibilitatea internetului are o mare importanta prin faptul ca distanta si timpul se elimina. Comunicarea personala cu consumatorul a fost dintotdeauna visul comerciantului. Prin folosirea internetului mesajele electronice aduc comerciantii direct in calculatorul consumatorului. Deocamdata, cea mai obisnuita utilizare a marketingului on-line este oferirea informatiilor despre firme si produsele lor. Granitele geografice dispar.

Dintre metodele consacrate de marketing pe Internet si reclama online, promovarea site-urilor web prin intermediul motoarelor de cautare s-a impus la ora actuala ca cea mai profitabila varianta de publicitate pe Internet, in primul rand datorita costurilor zero, in al doilea rand datorita vizitatorilor de calitate pe care ii garanteaza aceasta metoda de ridicare a audientei site-urilor web.

Motoarele de cautare sunt programe special proiectate sa exploreze web-ul, deplasandu-se automat de la un site web la altul pe calea legaturilor existente intre site-uri. Nu exista interventia operatorului uman, in general intregul proces de investigare a web-ului, culegere de informatii si clasificare a acestora realizandu-se prin mijlocirea robotului.

Regula valabila la inscrierea site-ului in directoare web, respectiv motoare de cautare:

Ordinea de promovare a unei pagini web (site) ar trebui sa fie mai intai inscrierea in directoarele web, apoi in motoarele de cautare. Acest lucru deoarece este total nerecomandata utilizarea oricaror tehnici de optimizare mai mult sau mai putin artificiale atunci cand site-ul sau pagina urmeaza sa fie revizuite de un operator uman.

Dincolo de acest sfat cu caracter general, activitatea de marketing pe Internet axata pe procedee de optimizare pentru motoarele de cautare (in engleza 'SEM = Search Engine Marketing'), are ca scop final surclasarea site-urilor concurentei in clasamentele generate de motor la o cautare dupa un termen oarecare.

Bibliografie

  1. Kotlel, Philip – Managementul marketingului, editura Teora, 2001, Bucuresti.
  2. Sasu, Constantin – Marketing international, editura Polirom, 2001, Iasi.
  3. www.gov.it
  4. www.encarta.com
  5. www.britanica.com
  6. www.wikipedia.com
  7. www.istat.it
  8. www.tesoro.it
  9. www.bancaditalia.it
  10. www.uic.it
  11. www.winwnws.it
  12. https://roma.mae.ro

Anexe

Succes romanesc la Salone del Gusto, Torino 2006   3 Noiembrie 2006

In perioada 26-30 octombrie 2006 a avut loc la Torino cea de-a 6-a editie a Salone del Gusto, un eveniment de mare anvergura in organizarea Asociatiei Slow Food, a Primariei orasului Torino si a guvernului Regiunii Piemonte si unde, printre expozanti, s-au aflat si producatorii de vinuri si produse alimentare traditionale romanesti.

Participarea APEV Romania la actuala editie a Salonului cu trei dintre membrii sai: Cramele Halewood, Carl Reh Winery si Provinum, s-a produs in cadrul proiectului “Dezvoltarea turismului si agro-turismului in Romania si Muntenegru”, proiect finantat de Regione Piemonte si pus in opera de catre Centro Estero Camere di Commercio Piemontese din Torino, in colaborare cu CCIB, Camera de Comert si Industrie Bucuresti. Salone del Gusto 2006 a beneficiat de prezenta a foarte numerosi producatori de produse traditionale din peste 35 de tari ale lumii si a fost vizitat de peste 100 mii vizitatori, atat specialisti, cat si simpli iubitori ai unei alimentatii diversificate si echilibrate, pe scurt sanatoase. In cadrul Salonului, la loc de cinste s-au aflat “Laboratoarele gustului”, editia din acest an numarand aproape 170 de astfel de manifestari. In ceea ce priveste Romania, tara noastra a participat in cadrul Laboratorului cu indicativul L091 “Romania – Mania”, programat in ziua de sambata 28 octombrie, intre orele 18:00-19:30, unde o selecta audienta a degustat si a dat o inalta apreciere produselor noastre traditionale si vinurilor romanesti. Laboratorul nostru a avut sansa sa fie condus de catre Valter Bordo, o somitate in materie de gusturi (Master of Food), profesor la Universitatea de stiinte gastronomice din Bra (Cuneo), autor a numeroase carti si albume ce aduc elogiu produselor unice, de mare tipicitate si specificitate, atat italiene, cat si straine, ceea ce a avut darul sa-i confere un plus de valoare. Vinurile romanesti, degustate si apreciate de audienta, au fost Feteasca Neagra 2000 'Prahova Valley Special Reserve', Pinot Noir 2002 'Prahova Valley', Merlot 2004 'La Cetate', Noir de Roumanie 2004 'Val Duna', Rosé de Roumanie 2005 'Val Duna', Feteasca Regala 2002 'Terra Dacica'. Din randul audientei, tinem sa remarcam prezenta renumitului Marco Sabellico, jurnalist si sommelier, redactor al ziarului 'Gambero Rosso' si redactor sef al 'Vini d'Italia', autor a numeroase carti si albume, dar si realizator al unei bine-cunoscute emisiuni enogastronomice de televiziune “Gargantua”, dedicata calatoriei in lumea celor cinci simturi, ce se difuzeaza pe canalul tematic 'Gambero Rosso' de la RAI-SAT. De notat faptul ca Marco Sabellico s-a numarat si printre vizitatorii standului Romaniei de la Salonul Vinului 2005.

Sursa: APEV Romania

Link: apev@wineromania.com

Vinul romanesc - succes la cea mai titrata competitie mondiala: Bruxelles 2005 8 MEDALII: MURFATLAR ROMANIA – 5, VINCON VRANCEA -1, HALEWOOD VINURI ROMANIA – 1 SI VINARTE -1

In perioada 31.03.2005-02.04.2005 s-a desfasurat in Belgia cel de-al 12-lea “Concurs Mondial Bruxelles 2005” dedicat vinurilor si produselor alcoolice derivate. Aceasta competitie atrage cel mai mare numar de probe din lume supuse jurizarii, in raport cu celelalte competitii in domeniu. Concursul s-a desfasurat in pitoreasca localitate Ostende, situata la distanta de cca. 100 km de capitala tarii, pe malul Marii Nordului. Dealtfel denumirea acestei competitii “Concurs Mondial Bruxelles” si-a capatat deja statutul de brand, de marca, deoarece o parte din precedentele editii s-au desfasurat in diferite orase din Belgia. Mai mult, pentru editia din anul urmator s-a stabilit deja desfasurarea lui in Portugalia- la Lisabona, la invitatia celui mai mare producator de dopuri de pluta din lume – firma Amorim.
Competitia a avut ca obiective, pe langa evaluarea calitatii vinurilor prezentate in concurs si o importanta componenta comerciala, alaturi de o buna imagine a acestui produs-aliment. Ca o concretizare a acestei componente, in urma jurizarii probelor si a ierarhizarii acestora, se va intocmi pana in luna septembrie 2005 “Ghidul primelor 1001 vinuri medaliate in Concursul Mondial de la Bruxelles”, lucrare ce se va edita in 12.000 exemplare, in limbile de circulatie internationala si in care toate vinurile vor fi comentate de degustatori, fiind insotite de sfaturi gastronomice si incluzand numele si adresele producatorilor. Acest ghid va fi ofertat cu precadere presei de specialitate, asociatiilor de producatori de vin, distribuitorilor, librariilor si ambasadelor.
Cateva elemente statistice:
- numarul total de probe prezentate in concurs : 4.666 (fata de 4273 in 2004)
- 46 tari participante, Romania inscriind in concurs 28 probe,
- juriul a avut in componenta 193 experti din 43 tari, apartinand unei largi categorii de profesiuni adiacente vinului : degustatori experti, oenologi, cadre universitare de specialitate, jurnalisti din presa vinului si a gastronomiei, specialisti din marile retele de hoteluri si restaurante, personalitati din domeniu viti-vinicol,
- au fost alcatuite 32 comisii de degustare-jurizare (30 pentru vinuri si 2 pentru bauturi alcoolice), toti distribuiti omogen in fiecare comisie de degustare;
- zilnic s-au degustat circa 50 probe pentru fiecare degustator;
- au fost acordate conform standardelor Oficiului International al Viei si Vinului max. 1/3 din totalul probelor medaliate cu urmatoarele distinctiile : Marea Medalie de Aur, Medalia de Aur si Medalia de argint, rezultate ce pot fi accesate de pe site-ul www.cuncoursmondial.be
Altfel de date statistice:
- 29.000 fise de apreciere senzoriala scanate;
- 2780 ore de degustare
- 1840 metri, distanta realizata daca s-ar alipi toate mostrele din concurs;
- 16320 Km parcursi de chelnerii care au deservit cele 32 jurii;
- 1350 medalii acordate in 3 zile
Romania a participat la aceasta competitie cu 4 degustatori : conf. dr.
Dan Boboc (Presedinte executiv ADAR ), dr. Georgel Costache( Director General SC Vincon Vrancea ), Ing. Vasile Sava ( Director export SC Tohani SA ), toti membri ai ADAR si ing. Aurelia Visinescu ( Director General Cramele Hallewood ).
Din cele 28 probe prezentate in concurs de Romania, 8 au primit medalii ( cca. 30% ), success de necontestat al valorii vinurilor noastre intr-o competitie atat de vasta si semnul unei competente selectii a mostrelor din partea producatorilor.
Aceste medalii au fost acordate dupa cum urmeaza :
- Medalie de Aur : Rai de Murfatlar, Grand reserve 2001;
: Lacrima lui Ovidiu;
- Medalie de Argint : Chardonnay Ferma Noua 2003
: Chardonnay 3 Ha 2002
: Merlot Sec de Murfatlar 2004, toate vinurile de pana acum apartinand SC Vie Vin Murfatlar
: Merlot Prince Matei de la SC Vinarte
: Cherry Tree Hill - Merlot 2000 - Halewood Romania Vinuri
: Vinars Miorita XO 1993, apartinand SC Vincon Vrancea, la categoria bauturi spirtoase.

Inscriindu-se in cele 13 Concursuri internationale de vin desfasurate sub egida Oficiului International al Viei si Vinului, a 3-a editoe a Concursului International de Vinuri de la Bucuresti va avea loc in luna aprilie 2006. Consideram ca iminenta integrare in Uniunea Europeana va face din acest concurs international desfasurat la Bucuresti (cel mai estic concurs din Europa) un punct de referinta al oenologiei europene si un excelent prilej de intalnire a cererii si ofertei de vinuri de certa calitate recomandate de cartea de vizita obtinuta la aceasta competitie internationala.
Ca si la Concursul International Bucuresti 2004, unde SC MURFATLAR ROMANIA SA a obtinut un numarr record de medalii (8) Concursul de la Bruxelles confirma calitatea vinurilor produse in Romania, noua revenindu-ne misiunea de a sublinia ca din cele 8 distinctii acordate Romaniei, SC MURFATLAR ROMANIA SA a obtinut 5, celelalte 3 medalii fiind obtinute, de asemenea, de producatori abonati la distinctii internationale, atat Murfatlar Romania cat si Vincon Vrancea fiind membri ai organizatiei noastre.

Patronatul National al Viei si Vinului si Asociatia Degustatorilor Autorizati din Romania recomanda producatorilor de vin din tara noastra participarea la competitiile mondiale, aceasta fiind o bun aoportunitate pentru Romania de a-si recastiga dreptul de brand comercial in dura competitia mondiala a vinurilor.

VINUL ROMANESC SI-A DESEMNAT CASTIGATORII Vineri, 10 noiembrie 2006, a avut loc la Palatul Parlamentului din Bucuresti cel mai important eveniment de comunicare al vinului romanesc: GALA VINULUI 2006. Consideram ca evenimentul organizat de Patronatul National al Viei si Vinului si WBF/GTZ s-a dovedit a fi un succes atat datorita interesului manifestat de catre invitati (peste 300 de persoane - amintim aici numai un singur nume relevant pentru nivelul manifestarii; Donato Chiarini, noul reprezentant al Delegatiei Comisiei Uniunii Europene la Bucuresti), cat si datorita importantei Premiilor acordate.
Vinul romanesc a fost principalul actor al Galei iar acest lucru este confirmat de lista Premiilor Industriei Vinului 2006:
1. Cel mai bine vandut vin alb DOC imbuteliat la 0,75 l
GRASA DE COTNARI 2004 – SC COTNARI SA
2. Cel mai bine vandut vin rosu DOC imbuteliat la 0,75 l:
PINOT NOIR 2005 – SC MURFATLAR ROMANIA SA
3. Cel mai bine vandut vin spumant:
CUVEE IMPERIAL ANGELLI – SC ASTESE PRODUCTION SRL
4. Cel mai medaliat vin la concursurile internationale recunoscute de O.I.V.:
FETEASCA NEAGRA 2004 - SC VINCON VRANCEA SA
5. Cea mai extinsa suprafata cultivata cu vita de vie nou infiintata:
SC JIDVEI SRL
6. Cea mai buna campanie de promovare de produs:
„MURFATLAR VINUL” - SC MURFATLAR ROMANIA SA
7. Specialistul anului:
COSTACHE GEORGEL - SC VINCON VRANCEA SA
8. 'Buturuga mica' acordat pentru micii producatori:
CASA DAVINO - SC UNICOM PRODUCTION SRL
9. Premiul 'Radu Anton Roman':
COSMIN ZIDUREAN – TELEVIZIUNEA ROMANA
10. Premiul special acordat de catre WBF/GTZ:
ASOCIATIA PRODUCATORILOR SI EXPORTATORILOR DE VIN
11. Premiul special acordat de catre revista „Media & Advertising”:
SC MURFATLAR ROMANIA SA
„Pentru curgerea si limpezimea comunicarii, precum si pentru felul in care a imbuteliat fiecare campanie de-a lungul anului”
12. Premiul special acordat de catre revista „Playboy Romania”:
„Lacrima lui Ovidiu 12' - SC MURFATLAR ROMANIA SA
„Pentru aluziile extrem de senzuale la Tokaj si Sauternes si pentru capacitatea de a induce acea provocare fara de care idealul feminin ar fi lipsit de dulceata specifica. Un vin pentru cunoscatori - un vin de lifestyle!'
13. Premiul special acordat de catre publicatia „Academia Catavencu”:
SC CRAMELE RECAS SA
„Pentru vinul cu cel mai bun raport calitate/pret”
Acesti producatori reprezinta elita industriei vinului romanesc si trebuie sa mentionam faptul ca toti producatorii de struguri si vin de calitate din Romania sunt ambasadori ai traditiei romanesti, performeri ai unui sector de activitate care vor fi obligati sa faca fata din 2007 unei concurente deosebit de acerbe. Romania este o tara importanta pe harta mondiala a vinului, insa calitatea si promovarea produselor vor fi singurele argumente in fata consumatorului roman sau european.

Pentru a cuceri ravnita coroana a Reginei Vinului Romanesc 2007 s-au intrecut in competitie cele mai frumoase reprezentante ale urmatorilor producatori de vin: Agroindustriala Bucium, Cotnari, ICDVV Valea Calugareasca, Jidvei, Murfatlar Romania si Vincon Vrancea.
Printesa de Jidvei a fost innobilata prin votul tuturor invitatilor Galei, devenind astfel port – drapelul frumusetii vinului romanesc. Regina Vinului de Romania 2007 se numeste Diana Hodor si este studenta in anul IV la Management in Cluj - Napoca. Formarea ei profesionala si cunostintele dobandite despre vinul romanesc ne fac increzatori ca va fi un demn ambasador la evenimentele de promovare la care va participa anul viitor: amintim numai cele trei targuri internationale foarte importante pentru industrie ce se vor desfasura anul viitor in Franta, Germania si in Anglia.

Scopul Galei Vinului este de a promova vinul romanesc de calitate. Atat emulatia creata intre producatorii de vin pentru acest eveniment, cat si mesajul pozitiv receptat de catre consumator reprezinta certitudinea unei reusite, dar si o provocare pentru viitor.

Vinul romanesc va asteapta! A fost, este si va fi mereu al dumneavoastra!





https://www.winenews.it/index.php?c=detail&id=8001&dc=11

https://www.winenews.it/index.php?c=detail&id=8077&dc=89







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2263
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site