Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane


Teama, banii si competitia ca motivatori la munca

Resurse umane



+ Font mai mare | - Font mai mic



Teama, banii si competitia ca motivatori

Pe linga utilizarea raporturilor de echitate, managerul mai poate apela in influentarea comportamentului angajatilor la factori cum ar fi: teama, banii si competitia. Teama ca stare de spirit in rindul angajatilor este total neproductiva din punct de vedere motivational. Frica demoralizeaza si nu creeaza decit pe termen scurt, performantele dorite. Teoria clasica a organizatiilor se bazeaza in principal, pe forta coercitiva si sanctiuni, dar aceasta creeaza ostilitate din partea angajatilor, concomitent cu reducerea initiativei, a creativitatii si a loialitatii. Teama poate fi un bun motivator in acele situatii in care managerul este pus in fata unei noi provocari, a unor riscuri nemaiintilnite, ca o reactie de aparare. Teama nu este un factor totalmente negativ, dar ideal este sa fie utilizat doar in subsidiar, atunci cind toate celelalte eforturi motivationale nu dau rezultate.



Banii sunt vazuti extrem de diferit de catre angajati, chiar daca sunt de regula principalul motivator pentru desfasurarea unei activitati. Plecind de la piramida nevoilor a lui Maslow, putem identifica banii ca un mijloc primar de satisfacere imediata a nevoilor de hrana, imbracaminte, locuinta, etc. La un alt nivel, banii reprezinta siguranta, statut social, putere sau prestigiu. Asa cum nevoile oamenilor sunt in continua schimbare, si banii capata insemnatate diferita in timp. Cu toate acestea, problema stringenta pe care o intilnim este legata de "pretul" care trebuie platit. De exemplu, un agent de vinzari poate refuza sa promoveze un produs prost, chiar cu perspectiva unor cistiguri mari, de teama de a nu-si pierde reputatia. Intr-o alta situatie, atractia banilor poate interfera cu nevoia de sanatate - un angajat poate refuza un post mai bine platit, dar care prezinta riscuri mari de accidente.

In fine, competitia, este prin definitie puternic motivatoare. Nevoia de competitie este adinc implantata in constiinta umana, iar sub presiunea concurentei, managerii si angajatii sunt motivati sa realizeze cele mai performante produse. Ca orice motivatie, concurenta ofera oamenilor un sens pentru efortul depus si da satisfactie atunci cind scopul a fost realizat. Efortul si osteneala devin astfel, mai usor acceptabile. A concura cu adversari pe aceeasi marime constituie un stimulent important al ego-ului. Competitia contribuie la consolidarea valorii personale si a increderii in sine, variabile cheie ale succesului individual si organizational.

In cadrul aceleasi organizatii, competitia indusa intre grupurile de munca trebuie privita insa, cu atentie. Grupul, prin sistemul de valori pe care il impartaseste, are tendinta de uniformizare. Cei care isi etaleaza succesele sau care au tendinta de a se evidentia tind sa fie marginalizati, cu consecinte dintre cele mai nefavorabile. In grupul de munca, de obicei, abilitatile sunt astfel distribuite incit cei mai multi lucratori au valoare medie; chiar daca exista persoane cu capacitati deosebite, initiativa lor va fi descurajata. Pe de alta parte, managerii trebuie sa mentina concurenta intre limite normale pentru a nu deveni distructiva si a nu afecta spiritul competitiv benefic.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1125
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved