Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

ARTICULATIA TEMPOROMANDIBULARA (ARTICULATIO TEMPOROMANDIBULARIS)

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Nefrozele
SUPURATII ANO-PERIANALE - CHIRURGIE
STENOZA TRICUSPIDIANA - STENOZA AORTICA
Fiziologia si fiziopatologia ganglionului limfatic
Genul Klebsiella
TRATAMENTUL DE RECUPERARE BFT AL DEFORMARILOR IN PLAN SAGITAL AL COLOANEI VERTEBRALE - LORDOZE
FACTORII IMPLICATI IN IMUNITATEA NATURALA
Pneumonia cu Pneumocystis
COMPLEXE DE EXERCITII PENTRU CORECTAREA DEFICIENTELOR FIZICE LA COPIII DIN CICLUL PRIMAR
CONTROLUL SANITAR VETERINAR AL MIERII DE ALBINE

ARTICULATIA TEMPOROMANDIBULARA (ARTICULATIO TEMPOROMANDIBULARIS

Articulatia temporomandibulara este o diartroza bicondiliana complexa care uneste mandibula cu baza craniului. Este formata din:




suprafetele articulare.

mijloacele de unire.

SUPRAFETELE ARTICULARE

Sunt reprezentate de:

fosa mandibulara si tuberculul articular, situate la nivelul osului temporal, care constituie componenta craniana fixa a articulatiei.

condilul mandibulei, care constituie componenta mandibulara mobila a articulatiei.

discul articular, reprezentat de un fibrocartilaj care se interpune intre fosa mandibulara si capul mandibulei.

FOSA MANDIBULARA (FOSA MANDIBULARIS)

Este situata pe fata laterala a portiunii scuamoase a osului temporal. Procesul zigomatic al osului temporal prezinta doua radacini: una longitudinala si alta transversala, ce formeaza intre ele un unghi de 90. Radacina transversala descinde anterior de o depresiune profunda ce constituie fosa mandibulara si se numeste tuberculul articular. Fosa mandibulara are forma semielipsoidala cu axul oblic orientat anteroposterior si lateromedial. Fisura lui Glaser imparte fosa mandibulara in doua zone distincte, din punct de vedere functional:

zona anterioara scizurii lui Glaser, articulara, in care patrunde capul mandibulei.

zona posterioara scizurii lui Glaser, libera si nearticulara.

Capul mandibulei nu trece peste scizura lui Glaser in zona posterioara a fosei mandibulare in conditii de buna functionalitate a structurilor ce formeaza aparatul dentomaxilar. Diametrul transversal al fosei mandibulare este mai mare decat diametrul sagital. Directia axelor transversale ale celor doua fose mandibulare variaza, in functie de tipul de ocluzie si cel de masticatie, astfel:

aceeasi directie, intr-o singura linie transversala.

directii oblice, cu convergenta celor doua linii catre gaura occipitala.

Bolta fosei mandibulare este foarte subtire, dar ea nu este supusa fortelor de presiune, deoarece capul mandibulei transmite aceste forte prin intermediul tuberculului articular. Inaltimea ocluziei arcadelor dentoalveolare, tonicitatea muschilor pterigoidieni laterali si activitatea de cuplu a muschilor digastrici determina capul condilului sa fie mentinut intr-o pozitie ce corespunde portiunii distale a tuberculului articular.

Daca la nou-nascuti fosa mandibulara este plana, diametrul sagital fiind egal cu cel transversal, ulterior se dezvolta diametrul transversal iar fosa se adanceste, luand o forma boltita. Toate aceste procese sunt dependente de tipul de ocluzie si tipul de masticatie.

Fosa mandibulara este limitata anterior de o proeminenta osoasa reprezentata de tuberculul articular.

Tuberculul articular este convex in sens anteroposterior si concav in sens transversal. Prezinta o panta posterioara si o muchie anterioara. Lungimea in sens sagital a pantei tuberculului este de aproximativ 10 mm, ce asigura deplasarea anterioara a capului condilului in coborarea sau propulsia mandibulei. Creasta anterioara reprezinta limita anterioara ce nu trebuie depasita de culisarea condilului. Oblicitatea pantei tuberculului articular variaza intre 6 si 54 de grade in raport cu planul orizontal. In functie de aceasta configuratie, se diferentiaza pante orizontale, medii si abrupte. Se considera ca inclinarea medie cea mai frecventa este 33 grade, dar exista si tuberculi articulari cu pante de valori negative 5 grade. Variatiile morfologice ale pantei tuberculului articular sunt corelate cu tipul de ocluzie dentara si implicit cu tipul de masticatie.

Tuberculul articular este tapetat de un strat subtire de fibrocartilaj. Fosa mandibulara este acoperita de periost.

CAPUL MANDIBULEI (CAPUT MANDIBULAE)

Este o proeminenta de forma elipsoidala ce continua colul mandibulei al procesului condilian. Diametrul mare este de 18-21 mm, iar diametrul mic de 8-9 mm.

Capul mandibulei prezinta doi versanti:

versantul anterior

versantul posterior

Cei doi versanti sunt separati de o creasta ce este paralela cu axul mare al capului mandibular. Functional, versantul anterior si creasta sunt articulare, venind in raport cu panta tuberculului articular. Sunt acoperite de un strat redus de fibrocartilaj.

DISCUL ARTICULAR (DISCUS ARTICULARIS)

Numit si meniscul articular, este format dintr-un tesut fibrocartilaginos ce se afla interpus intre fosa mandibulara si capul mandibulei.

Are o forma eliptica, cu o portiune centrala mai putin densa si o portiune mai groasa, dispusa periferic. Prezinta doua fete: superioara si inferioara.

Fata superioara este concava anterior, fiind in raport cu tuberculul anterior, respectiv convexa posterior, fiind in raport cu fosa mandibulara.

Fata inferioara este concava si este in raport cu capul mandibulei. Morfofunctional, discul articular realizeaza congruenta intre cele doua suprafete articulare osoase. Izoleaza capul condilului de fosa mandibulara si tuberculul articular, impartind spatiul articular in doua compartimente:



compartimentul superior, in care are loc deplasarea anterioara a discului si a capului mandibulei in miscarile de coborare si cele de propulsie ale mandibulei.

compartimentul inferior, in care capul condilului realizeaza miscarea de rotatie.

Are rolul de tampon intre cele doua suprafete articulare osoase, amortizand fortele de presiune exercitate de capul condilului pe fosa mandibulara.

Datorita faptului ca fibre ale muschiului pterigoidian lateral se insera pe discul articular, articulatia temporomandibulara este cea mai evoluata articulatie a corpului uman.

MIJLOACELE DE UNIRE

Sunt reprezentate de:

capsula articulara

ligamentele principale intracapsulare

ligamentele accesorii extracapsulare

CAPSULA ARTICULARA

Are forma unui manson ce imbraca suprafetele articulare, protejandu-le si limitand miscarile capului mandibular in limite fiziologice.

Prezinta spre studiu doua circumferinte si doua suprafete. Prin circumferinta superioara, capsula articulara se insera pe repere osoase de la baza craniului astfel:

anterior, pe tuberculul anterior

posterior, in fosa mandibulara, anterior de fisura Glaser

lateral, pe radacina laterala a procesului zigomatic

medial, pe spina osului sfenoid.

Circumferinta inferioara, mai ingusta, se insera pe colul condilului mandibulei.

Suprafata interna adera la circumferinta discului articular, astfel incat cavitatea capsulei este impartita morfofunctional in doua compartimente:

a.)            compartimentul superior suprameniscal

b.)            compartimentul inferior inframeniscal

In structura capsulei intra fibre lungi, cu inserctie pe fosa mandibulara si colul condilului mandibulei, si fibre scurte, cu inserctia in fosa mandibulara si periferia discului, respectiv pe colul mandibulei si periferia discului articular.

Pe capsula articulara si pe discul articular se insera fibrele fasciculului superior sfenoidal al muschiului pterigoidian lateral.

Pe langa fibrele conjunctive, in structura capsulei intra si fibre elastice, care sunt mai numeroase in segmentul posterior al capsulei, unde constituie frenul posterior al capsulei, cu rolul de reducere a miscarilor de translatie a capului mandibular pe panta tuberculului articular.

LIGAMENTELE EXTRACAPSULARE

1.Ligamentul lateral. Reprezinta o condensare de fibre conjunctivale. De forma triunghiulara, se insera superior pe tuberculul zigomatic si pe radacina longitudinala a arcadei temporozigomatice. Descinde oblic descendent si se insera pe circumferinta colului mandibulei.

Functional, consolideaza capsula articulara, reprezentand principala structura morfologica de unire a elementelor articulare.

2.Ligamentul medial. Mai putin rezistent decat ligamentul lateral, se insera superior pe spina sfenoidului, prin baza sa, iar inferior se insera pe circumferinta colului mandibulei, prin varful sau.

LIGAMENTELE EXTRACAPSULARE-ACCESORII

1.Ligamentul sfenomandibular.Isi are originea pe spina sfenoidului, de unde are un traiect oblic descendent si se insera la nivelul lingulei (spina lui Spix) situata pe fata mediala a ramurei verticale a mandibulei.

Morfolgic, constituie o condensare a aponevrozei interpterigoidiene.

2.Ligamentul stilomandibular. Cu originea pe varful procesului stiloidian, coboara oblic si se insera pe marginea posterioara a ramurii verticale a mandibulei, superior de unghiul mandibulei.

3.Ligamentul pterigomandibular. Isi are originea pe carligul lamei mediale a procesului pterigoidian al osului sfenoid. Descinde oblic si se insera pe extremitatea posterioara a liniei oblice interne.

Vascularizatie. Vascularizatia arteriala provine din:




artera temporala superficiala

artera timpanica, ramura din artera maxilara

artera meningee medie

artera temporala profunda mijlocie

artera palatina ascendenta, ramura a arterei faciale

artera auriculara

Venele dreneaza in vena temporala superficiala si in vena faciala.

Inervatia. Este realizata de nervul trigemen, prin ramura mixta a acestuia, nervul mandibular, respectiv prin ramurile acestuia:

nervul auriculotemporal

nervul temporal profund posterior

nervul maseterin

DINAMICA ARTICULATIEI TEMPOROMANDIBULARE

Unul din cele mai importante structuri ale articulatiei temporomandibulare este tuberculul articular, respectiv gradul de inclinare a pantei acestuia.

Intre relieful ocluzal si raportul vertical al arcadelor dentare, pe de-o parte, si morfologia pantei tuberculului articular pe de alta parte, exista o stransa corelatie. In acest sens, gradul de inclinare al pantei tuberculului articular este rezultatul interactiunii a trei factori:

actiunea modelatoare a activitatii muschilor mobilizatori ai mandibulei

relieful ocluzal si tipul de ocluzie dentara

raportul vertical al arcadelor dentoalveolare

Dinamica articulatiei temporomandibulare este corelata cu dinamica miscarilor realizate de mandibula.

1. In miscarile de coborare, respectiv de ridicare, a mandibulei la nivelul articulatiei temporomandibulare, se desfasoara doua tipuri de dinamica:

a.) O miscare de translatie a corpului mandibular, care se deplaseaza in sens posteroanterior pe panta tuberculului articular pana la nivelul crestei anterioare.

O miscare de translatie a corpului mandibular, cu deplasarea sa in sens anteroposterior pe panta tuberculului articular si cu revenirea corpului mandibular in fosa mandibulara.

Aceste miscari se desfasoara in etajul suprameniscal al capsulei articulare, discul articular insotind capul mandibulei.

b.) O miscare de rotatie a corpului mandibular pe fata inferioara a discului articular. Aceasta miscare de rotatie, derulata in etajul inframeniscal al capsulei, se desfasoara concomitent cu miscarea de translatie a corpului mandibular pe panta tuberculului articular.

In concluzie, miscarile de coborare, respectiv de ridicare a mandibulei se desfasoara prin:

translatia capului mandibular pe panta tuberculului articular

rotatia capului mandibular

2. In miscarile de propulsie si retropulsie a mandibulei, in articulatia temporomandibulara are loc translatia capului condilului pe panta tuberculului articular in sens posteroanterior, respectiv in sens anteroposterior, miscari ce se desfasoara in etajul suprameniscal. Aceste miscari sunt limitate de interactiunea a doi factori:

activitatea, cu rol frenator, a frenului posterior

starea de integritate a arcadelor dentoalveolare

3. Miscarile de lateralitate, diductie, ale mandibulei sunt foarte complexe. Daca in celelalte doua tipuri de miscari ale mandibulei, condilii efectuau miscari simultane, sincrone, in miscarile de lateralitate, ce corespund triturarii alimentelor, cele doua capete mandibulare realizeaza miscari diferite. Astfel, unul dintre capetele mandibulare realizeaza o miscare de translatie in sens posteroanterior pe panta tuberculului articular. Este capul de balans, miscarea realizandu-se in etajul suprameniscal. In acest timp, celalalt cap mandibular, numit capul de masticatie, se roteste in etajul inframeniscal in jurul unui ax vertical.Aceasta miscare a celor doua capete mandibulare alterneaza, mandibula fiind deplasata pe partea opusa capului mandibulei care translateaza, in sens anteroinferomedial. In schimb, componenta activa masticatorie este in miscare de lateropulsie. Aceste miscari complexe se desfasoara cu alternanta functionala a celor doua capete mandibulare.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1569
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site