Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

CAVITATEA BUCALA PROPRIU-ZISA (CAVUM ORIS)

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
TULBURARI DE RITM TEST GRILA
CEL MAI BUN ANTIBIOTIC NATURAL - USTUROIUL
BLOCUL BIER
DISPROPORTIA CEFALO-PELVICA
LUCRARE DE LICENTA - PARTICULARITATI DE INGRIJIRE A BOLNAVILOR CU ASTM BRONSIC
FOAIA DE OBSERVATIE CLINICA - Examenul obiectiv Semiologia fanerelor
Tuberculoza renala
EMBOLIA MEZENTERICA
TEHNOLOGIA ANTREURILOR RECI - ANTREURI
NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A INIMII SI ARTERELOR - INIMA

CAVITATEA BUCALA PROPRIU-ZISA (CAVUM ORIS




Reprezinta segmentul cavitatii bucale delimitat anterolateral de arcadele dentoalveolare, superior de bolta palatina, inferior de planseul cavitatii bucale. Posterior comunica prin istmul bucofaringian cu bucofaringele.

Cavitatatea bucala este formata din sase pereti:

peretele anterior, format din cele doua buze

doi pereti laterali, reprezentati de regiunile geniene

peretele posterior, format din valul palatin si istmul bucofaringian

peretele superior, format de bolta palatina

peretele inferior, format de un sept muscular alcatuit din muschii suprahioidieni

Peretii cavitatii bucale sunt tapetati de mucoasa bucala, formata dintr-un epiteliu de invelis pavimentos stratificat necheratinizat si de un corion. Desi mucoasa trece fara intrerupere de pe un perete pe altul, ea prezinta caracteristici si denumiri diferite in raport cu peretele la nivelul caruia se afla. Se diferentiaza: mucoasa labiala, mucoasa jugala, mucoasa palatina, mucoasa sublinguala.

PERETELE ANTERIOR. BUZELE (LABIUM ORIS SUPERIOR ET INFERIOR)

Este format din cele doua buze: superioara si inferioara, care reprezinta doua formatiuni cutanato-musculo-membranoase, care reproduc forma arcadelor dentoalveolare. Fiecare buza este alcatuita din:

fata anterioara cutanata prezinta santul subnazal sau philtrum care se termina inferior prin tuberculul buzei superioare. Buza inferioara prezinta median o depresiune iar bilateral cate o suprafata plana. Fata cutanata este ferma, rezistenta si mobila.

fata posterioara, mucoasa, este tapetata de mucoasa labiala cu numeroase proeminente date de glandele labiale

marginea aderenta a buzei superioare corespunde santului nazolabial, pe fata cutanata, fundului de sac vestibular cu frenul buzei superioare, pe fasa muconazala. La nivelul buzei inferioare, marginea aderenta este separata de regiunea mentoniera prin santul labiomentonier.

marginea libera este numita si rosul buzelor, fiind delimitata de un burelet care se reduce spre comisura buzelor. La nivelul buzei superioare, pe linia mediana, se afla un mic tubercul caruia ii corespunde pe buza inferioara o depresiune. Culoarea intensa a acestei margini se datoreste transparentei epiteliului si bogatiei in capilare sanguine.

Cele doua buze se unesc, formand comisurile labiale care corespund caninilor. Fiecare comisura margineste unghiul bucal. Cele doua buze si cele doua unghiuri delimiteaza orificiul bucal. In constitutia celor doua buze se regasesc cinci straturi dispuse succesiv de la suprafata in profunzime:

a.)          tegumentul este aderent la planul subiacent, cu foliculii pilosi la barbat, prezentand numeroase glande sudoripare si sebacee.

b.)          tesutul celular subcutanat este slab reprezentat, cu numeroase travee conjunctivale. Este strabatut de elemente vasculonervoase superficiale precum si de fibre ale muschilor pielosi.

c.)          planul muscular este format de muschiul orbicularul gurii care formeaza sistemul central de fibre musculare. Prin contractie, muschiul orbicular determina:

inchiderea orificiului bucal

subtiaza marginea libera a buzelor

apropie buzele de arcadele dentoalveolare

In afara sistemului central de fibre musculare exista si o componenta periferica, marginala, care este alcatuita din fibre musculare ale muschilor pielosi care, printr-unul dintre capetele de inserctie, se prinde pe tegumentul celor doua buze. Fibrele musculare sunt dispuse radiar astfel incat, in contractie, ei realizeaza deschiderea  orificiului bucal, ridicarea buzei superioare sau a celei inferioare, tragerea sau ridicarea comisurii labiale. Planul muscular al celor doua buze este strabatut de arterele labiale superioara si inferioara, ramuri din artera faciala.

d.)          planul glandular este format de glandele salivare labiale



e.)          planul mucos, format din mucoasa labiala. Ea se continua cu mucoasa fundurilor de sac vestibulare, cu mucoasa geniana si cu zona de tranzitie a rosului buzelor. Cele doua buze sunt bine vascularizate. Principala sursa arteriala este artera faciala, ramura din artera carotida externa si ramurile ei, arterele labiale, care se anastomozeaza si formeaza cercul arterial peribucal ce realizeaza anastomoze cu ramuri ce provin din artera suborbitala, artera bucala, artera transversa a fetei. Inervatia motorie este realizata de ramuri ale nervului facial. Inervatia senzitiva este realizata de nervul trigemen prin ramurile sale nervul maxilar si nervul mandibular.

PERETII LATERALI. OBRAJII (BUCCA)

Formeaza cele doua regiuni geniene.

Ca intindere, cei doi pereti laterali constituie cea mai mare suprafata a cavitatii bucale. Se invecineaza:

superior cu regiunea suborbitala si cu regiunea zigomatica

inferior cu trigonul submandibular

anterior cu regiunea labiala si cu regiunea mentoniera

posterior cu regiunea parotidomaseterina

Regiunea geniana este limitata:

anterior de santul geniolabial

posterior de marginea anterioara a muschiului maseter

superior de o linie orizontala ce trece prin procesul temporozigomatic

inferior de marginea inferioara a corpului mandibulei

Aspectul obrajilor este diferit in functie de varsta, de starea de nutritie, de desfasurarea unor acte fiziologice. Fiecarui obraz, ce prezinta o forma patrulatera, ii se descriu:

fata laterala cutanata, ce prezinta foliculi pilosi la barbati, glande sudoripare si sebacee

fata mediala, ce corespunde vestibulului bucal, este tapetata de mucoasa jugala care tapeteaza fata mediala apoi fundurile de sac vestibulare de unde trece pe rebordurile alveolare sub forma de mucoasa gingivala

Din punct de vedere al structurii, regiunea geniana este constituita din:

a.)          tegumentul

b.)          tesutul celular subcutanat, care contine o cantitate variabila de tesut adipos, care se organizeaza sub forma corpului grasos al obrazului

c.)          stratul muscular, care este subdivizat in:

stratul muscular superficial, format din muschi pielosi cu fibrele musculare orientate radiar catre regiunea labiala

stratul muscular profund este format de muschiul buccinator invelit de fascia bucofaringiana. Pe fata sa superficiala se afla canalul lui Stenon al glandei parotide. Acesta perforeaza muschiul buccinator si se deschide in vestibulul bucal in dreptul molarului de 12 ani superior.

d.)          mucoasa jugala, sau bucala, este rezistenta si foarte aderenta la fascia bucofarigiana si fata profunda a muschiului buccinator.

Vascularizatia arteriala este realizata de artera bucala, ramura din artera maxilara si de artera transversa a fetei, ramura din artera temporala superficiala.

Inervatia motorie este realizata de nervul facial.



Inervatia senzitiva provine din nervul bucal ramura din nervul mandibular, si nervul suborbital ramura din nervul maxilar.

PERETELE SUPERIOR: PALATUL DUR (PALATUM DUR)

Stratul superficial este reprezentat de mucoasa palatina, de culoare roz-violacee, este foarte rezistenta si aderenta la periost, mai ales in cele doua treimi anterioare ale boltii, numindu-se mucoasa de frecare. In treimea posterioara a boltii palatine, mucoasa este mai laxa, prezentand un grad ridicat de rezilienta si se numeste mucoasa de alunecare.

Palatul dur este strabatut median de un rafeu, care corespunde suturii mediane sagitale a palatului osos. Rafeul median prezinta in portiunea sa anterioara papila incisiva, ce corespunde gaurii incisive. De o parte si de alta din rafeul median se desprind un numar variabil de plici palatine transversale.

Sub stratul mucosal se afla stratul glandular, format din glandele palatine mai numeroase in treimea posterioara a boltii palatine. Canalele excretoare ale glandelor palatine se deschid la nivelul mucoasei palatine, determinand aparitia foveolelor palatine.

Stratul osos, care confera forma peretelui superior al cavitatii bucale, este format din doua procese palatine ale osului maxilar care se articuleaza pe linia mediana, formand sutura palatina sagitala mediana si cele doua lame orizontale ale osului palatin. Intre procesele palatine ale osului maxilar si lamele orizontale ale osului palatin se formeaza sutura palatina transversa. In partea anterioara a palatului dur, pe linia mediana, se afla orificiul gaurii insive iar in treimea posterioara bilateral se afla gaurile palatine mari si gaurile palatine mici.

Vacularizatia arteriala este realizata de artera maxilara, prin ramurile sale, artera palatina descendenta si artera nazopalatina, care ajung pe palatul dur strabatand gaura palatina mare, respectiv gaura incisiva.

Inervatia senzitiva este data de nervul maxilar prin ramurile sale nervii palatini mari si nervul nazopalatin, care strabat gaura palatina, respectiv gaura incisiva.

PERETELE INFERIOR

Numit si planseul cavitatii bucale, prezinta o structura complexa. Este alcatuit din elemente musculo-aponevrotico-tendinoase care se insera pe mandibula si pe osul hioid, realizand o structura unitara morfofunctionala numita diafragma gurii (diaphragma oris) care inchide inferior cavitatea bucala.

Superior de diafragma gurii se afla regiunea sublinguala si limba.

Principala structura care intra in alcatuirea diafragmei gurii este reprezentata de cei doi muschi milohioidieni. Se insera superior pe linia milohioidiana situata pe fata mediala a corpului mandibulei de unde fascilulele musculare au un traiect oblic descendent oblic si se insera pe osul hioid si pe linia alba suprahioidiana astfel incat se formeaza o structura musculara unitara, care inchide inferior cavitatea bucala si o separa de regiunea cervicala, Aceasta structura este intarita de alte doua elemente musculare. Superior de muschii milohioidieni se gasesc cei doi muschi geniohioidieni care se insera pe procesele genii inferioare si pe osul hioid. Inferior de muschii milohioidieni, in raport direct, se afla cele doua pantece mandibulare ale celor doi muschi digastrici. Prin participarea a trei formatiuni musculare se realizeaza un perete rezistent si cu o mare mobilitate.

REGIUNEA SUBLINGUALA

Este situata superior de diafragma gurii fiind acoperita de mucoasa sublinguala. Mai larga anterior, se ingusteaza progresiv posterior. Are forma literei U cu deschiderea orientata posterior. Este delimitata anterolateral de arcadele dentoalveolare si fata mediala a corpului mandibulei, iar posteromedian de limba.

Regiunea sublinguala este acoperita de corpul limbii, fiind inchisa de mucoasa limbii. In portiunea sa anterioara, pe linia mediana, se afla frenul limbii o plica a mucoasei dispusa in plan sagital care se insera pe fata inferioara a limbii si pe mucoasa sublinguala.

De o parte si alta a frenului limbii mucoasa sublinguala este ridicata de o proeminenta alungita dispusa in sens anteroposterior, reprezentata de glanda salivara sublinguala. Se formeaza doua plici sublinguale care prezinta la extremitatea anterioara o mica proeminenta numita caruncula sublinguala. Fiecare caruncula prezinta un orificiu prin care se deschide in cavitatea bucala canalul Wharton al glandei submandibulare si canalul lui Bartholin al glandei sublinguale. Prin ridicarea mucoasei sublinguale se pune in evidenta regiunea sublinguala. Ea este compartimentata in doua spatii, drept si stang, de prezenta unui perete muscular dispus median, in plan sagital, format din muschii hioglos si genioglos. De o parte si de alta a septului muscular median se afla cate o loja sublinguala in care se afla glanda sublinguala si elemente vasculonervoase.

Loja sublinguala este delimitata de patru pereti:

peretele medial, muscular, format de muschii genioglos si hioglos

peretele lateral, osos, reprezentat de foseta sublinguala situat pe fata mediala a corpului mandibulei, superior de linia milohioidiana

peretele superior, mucosal, format de mucoasa sublinguala

peretele inferior, muscular, format de muschiul milohioidian

In loja sublinguala se afla artera sublinguala ramura a arterei linguale, venele sublinguale, fibre nervoase vegetative parasimpatice cu originea in nucleul salivator superior, fibre nervoase vegetative simpatice cu originea in plexul carotidian.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1483
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site