Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  
Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

Ce este marijuana?

sanatate



+ Font mai mare | - Font mai mic



Ce este marijuana?

Marijuana este o combinatie verde sau gri de flori uscate si de frunza ale canepii (Cannabis sativa). Este cel mai des folosit drog ilegal in SUA. Toate formele de canabis sunt droguri care afecteaza creierul (psihoactive); tote contin THC (delta-9-tetrahidrocanabinol), principala substanta chimica activa in marijuana. Exista paroape 400 de substante chimice in canepa, dar THC este cea care afecteaza cel mai mult creierul uman.



Exista multe denumiri pentru marijuana. Termenii colocviali pentru droguri se schimba foarte repede si variaza de la o parte a tarii la alta. Iata cativa termeni de acum cativa ani: iarba, buruiana, Mary Jane. Acestia sunt inca folositi. Exista de asemenea denumiri pentru diferite "marci" de marijuana, precum "ceai texan", "Maui wowie" si "cronic". O carte recenta despre termenii colocviali americani enumera mai mult de 200 de termeni pentru diferite feluri de marijuana.

Efectul marijuanei asupra utilizatorului depind de puterea sau potenta THC-ului pe care aceasta il contine. Puterea THC din anii 1970 incoace a crescut si a ramas aceeasi din anii 1980. Aceasta se masoara prin media cantitatii de THC din mostrele confiscate de agentiile legale imputernicite.

Marijuana cea mai obisnuita contine in medie 3% THC.

Sinsemilla (facuta doar din mugurii si varfurile inflorite ale plantei femele) contine in medie 7,5% THC, nivelul putand creste pana la 24%.

Hasisul (rasina lipicioasa din florile plantei femele) are in medie 3,6% THC, ajungand pana la 28%.

Uleiul de hasis, un lichid semanator gudronului, distilat din hasis, are in medie 16% THC, procentajul putand creste pana la 43%.

THC este substanta chimica continuta de marijuana care te face sa te simti ,bine' (experimentarea schimbarii starii de spirit si a vederii sau simtirii diferite a lucrurilor). Anumite parti ale plantei contin niveluri ridicate de THC. Florile sau mugurii au mai mult THC decat frunzele sau tulpina. Cand marijuana este fumata, THC ajunge repede in sange prin plamani, la creier (aceasta este atunci cand te simti "bine" si se poate intampla in cateva minute durand pana la 5 ore).

THC este absorbit mai incet in sange cand marijuana este mancata si trebuie sa treaca prin stomac si intestin, putand sa dureze pana la o ora pentru a avea efecte care tin chiar si 12 ore. THC este absorbit repede in grasimea organismului si este apoi eliberat foarte incet inapoi in sange. Acest proces poate dura pana la o luna pentru o singura doza de THC pentru ca apoi sa paraseasca organismul.

Cum este folosita marijuana?

Majoritatea utilizatorilor ruleaza marijuana intr-o tigara (numita "joint"). Drogul mai poate fi fumat in pipe de apa. Unii amesteca marijuana in mancare sau o folosesc pentru a fierbe un ceai. Tigarile de marijuana includ adesea cocaina solida, o combinatie cunoscuta in limbajul stradal sub numele de "primos". Jointurile sunt adesea inmuiate in PCP numindu-se astfel "happy sticks", "wicky sticks" sau "tical". Utilizatorii de hasis fumeaza marijuana fie intr-o pipa fie amestecata cu tutun sub forma de tigara. In ultima vreme, tinerii au o noua metoda de a fuma marijuana: deschid trabucurile si inlocuiesc tutunul cu marijuana, facand astfel asa numitul "blunt". Cand acesta este fumat cu o sticla de lichior de 40 de grade, se numeste "B-40".

Care sunt efectele pe termen scurt ale marijuanei?

Insomnie Dificultati in mentinerea notiunii timpului, memorie redusa pe termen scurt sau impartiala Reducerea capacitatii de realizare a actiunilor care cer concentrare si coordonare, Precum sofatul Cresterea ritmului inimii Pericole cardiace potentiale pentru cei predispusi la boli de inima Gura si gat uscate Scaderea inhibitiilor sociale Paranoia, halucinatii Memorie pe termen scurt impartiala sau redusa Capacitate de intelegere redusa sau partiala Motivatie si cunoastere modificate ingreunand achizitia de noi informatii Paranoia Dependenta psihologica Deficiente de invatare si memorie, perceptie si dificultati de rationare, Vorbire, ascultare efectiva, gandire, asimilarea cunostintelor si rezolvarea problemelor Formarea conceptelor Neliniste intensa si accese de panica

Care sunt efectele pe termen lung ale marijuanei?

Cresterea riscului de cancer Scaderea nivelului de testosteron si de spermatozoizi la barbati Cresterea nivelului de testosteron la femei si a riscului de infertilitate Placere sexuala scazuta sau disparitia ei Dependenta psihologica necesitand cantitati mai mari pentru a ajunge la aceeasi placere

Care sunt efectele marijuanei asupra barbatilor?

Marijuana este cel mai comun drog folosit de adolescentii americani in ziua de azi. Marijuana afecteaza zonele cerebrale care controleaza hormonii sexului si cresterii. La barbati, aceasta poate scadea nivelul testosteronului. Ocazional, se observa cazuri de crestere a pieptului la barbati, crestere determinata de impactul chimic asupra sistemului hormonal. Folosirea stabila a marijuanei poate duce si la scaderea cantitatii de sperma, precum si la dezvoltarea unei sperme anormale si imature. Tinerii barbati ar trebui sa stie efectele folosirii marijuanei in procesul de crestere si sexual inaintea inceperii fumarii acesteia.

Care sunt efectele marijuanei asupra femeilor?

La fel ca la barbat, marijuana afecteaza femeia in zona cerebrala care controleaza hormonii. Acestia sunt cei care determina succesiunea ciclurilor menstruale. S-a spus ca femeile care fumeaza marijuana sau o folosesc inveterat au menstruatii neregulate, ca hormonii lor sunt afectati iar nivelul testosteronului creste. Chiar daca aceste efecte pot fi reversibile, procesul refacerii poate dura mai multe luni de abstinenta de la marijuana inainte ca menstruatia sa devina iar normala.

Mamele care fumeaza marijuana inveterat au copii cu slabiciuni ale sistemului nervos. Acestia prezinta reactii anormale la lumina si sunet, tremura si tresar sau au un planset intens asociat cu abstinenta. Sindromul fetal al marijuanei, un caz la cinci sindromuri fetale alcoolice, constituie o grija in crestere pentru multi doctori. Mai mult, acestia se ingrijoreaza pentru copiii nascuti din mame dependente. Ei vor avea dificultati de invatare, deficiente ale atentiei si neregularitati hormonale precum imbatranirea, chiar daca nu exista semne clare de afectiuni la nastere. Femeile insarcinate sau care alpteaza si fumeaza marijuana ar trebui sa vorbeasca imediat cu un doctor.



Care sunt efectele marijuanei asupra creierului?

Cercetatorii au descoperit ca THC schimba modul in care informatia senzoriala ajunge la hipocampus si actioneaza asupra lui. Acesta este o componenta a sistemului limbic cerebral esentiala pentru invatare,memorie si integrarea experientelor senzoriale cu emotiile si motivatiile. Investigatiile au aratat ca neuronii din sistemul de procesare a informatiei al hipocampusului si activitatea fibrelor nervoase sunt afectati de THC. Mai mult, sunt deteriorate si comportamentele de invatare care depind de hipocampus. Descoperiri recente indica schimbari cerebrale similare celor observate dupa folosirea indelungata a altor droguri importante, in cazul folosirii indelungate de marijuana.

Care sunt efectele marijuanei asupra plamanilor?

Un fumator stabil de marijuana poate avea aceleasi probleme respiratorii ca fumatorii de tutun obisnuit. Acesta poate avea o tuse regulata si flegme, simptome de bronsita cronica si raceli mai frecvente ale pieptului. Continuarea fumarii marijuanei poate duce la functionarea anormala a tesutului pulmonar ranit sau distrus de fumul de marijuana.

In afara continutului THC, cantitatea de gudron inhalata de fumatorii de marijuana, precum si nivelul monooxidului de carbon absorbit este de trei pana la cinci ori mai mare decat cea inhalata de fumatorii de tutun. Aceasta poate fi si din cauza ca utilizatorii de marijuana inhaleaza mai adanc si tin fumul mai mult timp in plamani.

Care sunt efectele marijuanei asupra ritmului inimii si tensiunii arteriale?

Descoperirile recente arata ca fumatul marijuanei in timpul folosirii cocainei poate provoca cresteri serioase ale ritmului inimii si tensiunii arteriale. Intr-un studiu, utilizatorii inveterati de marijuana si cocaina au primit marijuana si cocaina independente una de cealalta si apoi o combinatie din cele doua. Fiecare drog a produs independent efecte cardiovasculare; cand au fost insa combinate efectele au fost cu mult mai mari si au durat mai mult. Ritmul inimii subiectilor experimentului a crescut cu 29 de batai pe minut in cazul marijuanei si cu 32 de batai pe minut pentru cocaina. In cazul combinarii celor doua droguri, ritmul inimii a crescut cu 49 de batai pe minut iar cresterea a continuat pentru mai mult timp. Drogurile au fost administrate in conditiile in care subiectii erau linistiti. In cirumstante normale, un individ poate fuma marijuana si lua cocaina si apoi sa faca ceva stresant din punct de vedere psihic, lucru care poate creste riscurile de fortare a sistemului cardiovascular.

Care sunt efectele utilizarii marijuanei in cantitati mari asupra studiului si al comportamentului social?

Un studiu asupra elevilor a aratat ca abilitatile critice legate de atentie, memorie si invatare sunt mai slabe la cei care folosesc mult marijuana, chiar si dupa incetarea folosirii acesteia pentru cel putin 24 de ore. Cercetatorii au comparata 65 de utilizatori care fumasera marijuana 29 din 30 de zile, in medie, si 64 de utilizatori care fumasera in medie 1 zi din 30. dupa monitorizarea atenta a unei perioade de 19-24 de ore abstinenta de la marijuana sau alte droguri ilegale, precum si alcool, elevii au primit mai multe teste standard pentru aprecierea atentiei, memoriei si capacitatii de invatare. Relativ la cei care fumau mai utina marijuana, cei care o luau 29 din 30 de zile au facut mai multe greseli si au avut dificultati mai mari in a-si mentine atentia sia o schimba conform cerintelor mediului, precum si in inregistrarea, procesarea si folosirea informatiei. Rezultatele sugereaza o slabire mai accentuata la cei care folosesc marijuana mai des datorita afectiunii activitatii cerebrale produse de marijuana.

Cercetarile longitudinale despre folosirea marijuanei la tinerii din liceu arata ca aceia care au folosit-o au realizari mai scazute decat cei care nu au facut-o, acceptanta mai ridicata in devierea comportamentala, mai multe comportamente delincvente si agresive, sanse mai ridicate de revolta, relatii mai sarace cu parintii si asocieri cu prieteni delincventi si dependenti de droguri.

Care sunt efectele marijuanei asupra femeilor insarcinate?

Orice drog luat abuziv poate afecta sanatatea unei mame in timpul sarcinii, tinand cont de aceasta perioada in care mama trebuie sa acorde o atentie sporita sanatatii sale. Abuzul de droguri poate interveni in hranirea adecvata si nu numai, fapt care poate afecta buna functionare a sistemului imunitar. Unele studii au aratat ca nou-nascutii mamelor care au folosit marijuana in timpul sarcinii erau mai mici decat cei ale caror mame nu luasera droguri. In general, copiii mai mici au sanse mai mari sa aiba probleme de sanatate.

O mama care alapteaza si foloseste marijuana transmite o parte din THC copilului prin laptele mamar. Cercetariile arata ca utilizarea marijuanei de catre o mama in timpul primei luni de alaptare poate slabi dezvoltarea motorie a nou-nascutului (controlul asupra miscarii muschilor). De asemenea, copiii ai caror maem folosesc marijuana prezinta comportamente mai agresive si regresive (sugerea degetului, accese temperamentale) decat cei cu mame care nu iau droguri.

Marijuana da dependenta?

Nu toti cei care folosesc marijuana devin dependenti. Cand un utilizator incepe sa caute sa ia drogul cu ardoare, se spune ca acea persoana este dependenta de drog. In 1995, 165 000 de oameni care au intrat in programele de tratament impotriva drogurilor au sustinut ca marijuana a fost primul drog folosit, aratand ca aveau nevoie de ajutor pentru a scapa de el.



Unele persoane care folosesc marijuana in cantitati mari prezinta semne de dependenta pentru ca atunci cand nu iau drogul, dezvolta simptome de lasare. Subiectii unui experiment despre marijuana au avut aceste simptome: neliniste, pierderea poftei de mancare, probleme de somn, scaderi in greutate si tremur al mainilor.

Conform unui studiu, marijuana folosita de tineri care au avut antecedente in probleme sociale serioase poate duce usor la dependenta. Acest studiu mai arata ca pentru tinerii cu probleme care folosesc tutun, alcool si marijuana, progresia de la prima folosire a marijuanei la regularitate este mai rapida decat cea de la folosirea regulata de alcool.

Cei care folosesc marijuana isi pierd motivatia?

Persoanele care folosesc marijuana in cantitati mari si pe termen lung dau semne de lipsa de motivatie (sindromul amotivational). Problemele lor includ nepasarea in privinta propriei vieti, lipsa dorintei de a lucra regulat, oboseala si lipsa grijii despre cum arata. Ca rezultat al acestor simptome, unele persoane tind sa aiba performante slabe la scoala sau la serviciu. Oamenii de stiinta studiaza inca aceste probleme.

Folosirea marijuanei duce la alte droguri?

Studiile pe termen lung asupra elevilor de liceu si asupra modului lor de folosire a drogurilor arata ca foarte putini tineri folosesc si alte droguri fara a incerca intai marijuana. Riscul folosirii cocainei a fost estimat la 104 ori mai mare pentru cei care au incercat marijuana decat pentru cei care nu au facut-o niciodata. Desi nu exista nici un studiu definitiv asupra factorilor asociati cu trecerea de la marijuana la alte droguri, dovezile arata ca sunt implicati o serie de factori biologici, sociali si psihologici.

Marijuana afecteaza creierul in unele moduri in care o fac alte droguri. Cercetatorii examineaza posibilitatea ca folosirea pe termen lung a marijuanei sa creeze schimbari la nivel cerebral care sa determine persoana respectiva sa isi asume riscul de a deveni dependenta de alte droguri, precum alcoolul sau cocaina. In timp ce nu toti tinerii care folosesc marijuana trec si la alte droguri, este nevoie de studii aprofundate pentru determinarea celor care sunt expusi la riscuri mai ridicate.

Ce este LSD?

LSD (d-acid lisergic dietilamida), numit de obicei "acidul" a fost descoperit in 1938 si este cel mai puternic halucinogen cunoscut azi - un drog care schimba radical starea mentala a unei persoane prin deformarea perceptiei realitatii pana la punctul in care, in doze mari, apar halucinatii. Desi deriva dintr-o ciuperca ce creste pe secara sau alte seminte, LSD este semi-sintetic. Se manufactureaza chimic in laboratoare ilegale cu exceptia unei cantitati mici care este produsa legal pentru cercetari.

Cum arata LSD si cum se foloseste?

LSD, numit in mod obisnuit "acidul" se vinde pe strada sub forma de tablete, capsule si ocazional in forma lichida. Nu are miros, culoare si are un gust usor amar. Este de obicei luat oral. Adesea, LSD este prezentat in capsule, tablete sau solutii, sau aplicat pe fasii gelatinoase sau bucati de sugativa, in care fiecare patrat reprezinta o doza.

Care sunt efectele LSD?

Efectele LSD sunt imprevizibile. Ele depind de cantitatea luata, de personalitatea celui care o ia, de starea de spirit si de asteptari, precum si de contextul in care este luat acest drog. De obicei, primele efecte ale drogului se simt dupa 30-90 de minute de la administare.

Senzatiile si sentimentele se schimba mult mai acut decat semnele fizice. Cel care ia LSD poate simti mai multe emotii diferite in acelasi timpsi sa treaca brusc de la o emotie la alta. Daca se ia in doza mare, drogul produce iluzii si halucinatii vizuale. Simtul timpului si al sinelui se schimba. Senzatiile pot parea sa se depaseasca, lasand individului impresia ca aude culori si de vede sunete. Aceste schimbari pot fi infricosatoare si pot cauza panica.

Cei care iau LSD se refera la perioada de dupa administrare ca la o "calatorie" si la reactiile adverse ca la o "calatorie neplacuta". Aceste experiente sunt de lunga durata - de obicei incep sa se distinga la 12 ore de la administrare.

Aparent, primele efecte fizice includ: amortire, slabirea muschilor si tremur; reflexe rapide, cresterea tensiunii arteriale, a batailor inimii si a temperaturii; sistemul motoriu si de coordonare slabeste, pupilele se dilata si uneori, apar greata si accesele. Unul dintre semnele cele mai des observate este rasul incontrolabil, adesea din cauza faptelor necaraghioase.

In scurt timp de la efectele fizice apar schimbari severe in perceptie, gandire si starea de spirit. Iata cateva dintre ele:

? "pseudo-halucinatii" vii, adesea vizuale, de care persoana devine constienta insa care, de fapt nu sunt reale.



? Perceptii deformate de: timp (minutele par ore); distanta (hazarduoase in masina sau la marginea unor balcoane); spatiul intre sine si mediul inconjurator (pentru unii, un sentiment de unicitate cu universul, pentru altii, o senzatie de teroare)

? Fuziunea simturilor (muzica este "vazuta", culorile "auzite")

? Diminuarea controlului asupra proceselor, determinand astfel revenirea unor amintiri uitate recent sau mai demult si amestecarea lor cu experienta prezenta, ganduri nesemnificative asupra obiectelor care capata sensuri adanci.

Care sunt efectele secundare ale folosirii LSD?

Iata cateva efecte secundare ale LSD: pupile dilatate, temperatura corporala ridicata, tensiune arteriala ridicata, transpiratie, pierderea poftei de mancare, insomnie, gura uscata si frisoane.

Unii utilizatori de LSD au ganduri si sentimente infricosatoare, teama de a pierde controlul, de nebunie sau moarte si disperarea in timpul folosirii drogului. In timpul starii de intoxicare cu LSD au aparut accidente fatale.

Multi utilizatori de LSD au parte de flashback-uri (imagini vizuale ce cuprind culori fara forma pana la halucinatii infricosatoare), fara ca acesta sa fi luat drogul din nou. Un astfel de flashback apare brusc, adesea fara avertizare, si poate aparea in cateva zile sau chiar la mai mult de un an de la administrarea LSD. Aceste flashback-uri apar de obicei la oamenii care folosesc regulat halucinogene sau care au probleme serioase de personalitate. Calatoriile neplacute si flashback-urile sunt o parte din riscurile folosirii LSD. Unii manifesta psihoze pe termen lung, precum schizofrenie sau depresie severa. Este dificila determinarea modului in care mecanismul implicarii LSD se extinde in aceste boli.

LSD da dependenta?

Majoritatea celor care iau LSD scad voluntar sau renunta la folosirea acestuia in timp. LSD nu este considerat un drog care da dependenta devreme ce nu produce comportamente caracteristice dr0gurilor obisnuite precum cocaina, amfetamina, heroina, alcoolul sau nicotina. Totusi, ca multe droguri care cauzeaza dependenta, LSD produce o toleranta, astfel incat unii utilizatori care iau drogul in mod repetat trebuie sa ia progresiv doze mai mari pentru a ajunge la aceeasi stare de intoxicare ca la inceput. Aceasta practica este extrem de periculoasa dat fiind imprevizibilitatea drogului.

Care sunt termenii colocviali folositi pentru LSD?

Iata cateva denumiri obisnuite pentru LSD: a, acid, butoiase, acid de baterie, bestia, marele D, acid negru, steaua neagra, stralucire neagra, butoiase triste, scaune triste, urari triste, rai trist, ceata trista, luna trista, steaua trista, sticlute triste, bombele maro, punctele maro, rasarit californian, palarie, sef, ciocolata, cafea, dirijor, lentile de contact, biscuiti, ceai, cuburi, prajituri, d, cupole, puncte, cupola dubla, acid electric, campie, sclipire, fantoma, dragonul de aur, goofy's, grape parfait, pana verde, scuturi verzi, palarii, rasarit hawaian, soim, ceata, faruri, tristete paradisiaca

New York : sa uitam pentru moment de cartile despre droguri si de cele de psihiatrie care au cele mai recente si complete informatii referitoare la substantele halucinogene. In locul acestora, internetul ofera orice informatii pe care le doreste oricine privind modul in care se pot achizitiona, fabrica, extrage, identifica si folosi un numar enorm de agenti halucinogeni- dar pe de alta parte ofera foarte putine informatii, mai degraba deloc,despre masurile anti-drog.

Dr. John Halpern de la Spitalul Mc Lean din Belmont, Massachusetts si Dr. G.Pope de la Harvard Medical School din Boston au folosit sistemul de cautare Yahoo de pe internet pentru a localiza 81 de site-uri privind agentii halucinogeni. Cei doi medici au oferit detalii referitoare la aceste site-uri in Revista Americana de Psihiatrie de pe luna martie.

' Multe site-uri sunt foarte sofisticate in ceea ce priveste designul web , spune dr Halpern, ' cu muzica rave si cu culori psihedelice.'

Cercetatorii au gasit informatii privitoare la plante halucinogene ce puteau fi procurate pe cale legala. Au invatat cum sa extraga mescalina si alte substante halucinogene din plante obisnuite. Au citit retete prin care se puteau sintetiza practic toate substantele controlate de catre guvern, precum si a altor numeroase substante care aveau proprietati analoage halucinogenelor.

' Unele site-uri vand spori ai ciupercii Psilocybe Cubensis si alte parti al plantelor halucinogene. Un alt site da o lista a preturilor drogurilor in orasele mici, dar si in marile orase din lumea intreaga', a spus dr Halpern.

Dar, din pacate, cercetatorii au gasit foarte putine site-uri cu mesaje anti-drog. De exemplu, site-ul Administratiei Americane in Domeniul Interzicerii Drogurilor indica doar faptul ca ciupercile halucinogene provin din America Centrala si America Latina, dar nu mentioneaza si faptul ca ele pot fi cultivate in gospodarie.

' Scopul acestui articol , a spus dr. Halpern, este ca toata lumea sa vorbeasca. In ultimii ani sunt mai multe persoane care au incercat ciupercile halucinogene decat persoanele care au incercat cocaina.'





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1404
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved