CATEGORII DOCUMENTE |
Alimentatie nutritie | Asistenta sociala | Cosmetica frumusete | Logopedie | Retete culinare | Sport |
I. Nevoia unei bune circulatii
II. Asigurarea unei circulatii optime
III. Tehnici de evaluare si satisfacere a circulatiei
IV. Culegerea datelor in vederea evaluarii si satisfacerii unei circulatii optime
I. Nevoia unei bune circulatii
CIRCULATIA(definitie)
Circulatia este functia prin care se realizeaza miscarea sangelui in interiorul vaselor sanguine, care are drept scop transportul substantelor nutritive si a oxigenului la tesuturi.
Un rol important il detin sangele si limfa, cuprinse in sistemul circular, si inima, in conditii de integritate anatomica si functionala.
Asistenta medicala supravegheaza circulatia prin urmarirea pulsului si a tensiunii arteriale.
I. 1. Independenta in satisfacerea circulatiei
I.1.1 PULSUL ARTERIAL: - reprezinta expansiunea ritmica a arterelor, care se comprima pe un plan osos si este sincrona cu sistola ventriculara.
- pulsul ia nastere din conflictul dintre sangele existent in sistemul arterial si cel impins in timpul sistolei.
- acest conflict se exteriorizeaza prin destinderea ritmica a arterei.
I.1.2 TENSIUNEA ARTERIALA: - reprezinta presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor arteriale.
- tensiunea scade de la centru spre periferie
Factorii care determina tensiunea arteriala: ▪ debitul cardiac
forta de contractie a inimii
elasticitatea si calibrul vaselor
vascozitatea sangelui
II. Asigurarea unei circulatii optime
II. 1. 1. 1. Factori biologice:
a) Varsta - la copilul mic, frecventa este mai crescuta decat la adult; de asemenea, la varstnici
b) Inaltimea corporala - persoanele mai scunde au frecventa pulsului mai mare decat a celor inalte
c) Somnul - frecventa pulsului in timpul somnului este mai redusa
d) Alimentatia - in timpul digestiei, frecventa pulsului creste
e) Efortul fizic - determina cresterea frecventei pulsului, care scade dupa incetarea efortului
II.1. 1. 2. Factori psihologici:
a) Emotiile
b) Plansul } produc cresterea frecventei pulsului arterial
c) Mania }
II. 1. 1. 3. Factori sociali:
a) Mediul ambiant- prin concetratia in oxigen a aerului inspirat
II. 1. 2. Manifestarile de independenta:
II. 1. 2. 1. Frecventa = reprezinta numarul de pulsatii pe minut
a) La nou-nascut - 130-140 pulsatii/minut
b) La copilul mic - 100-120 pulsatii/minut
c) La 10 ani - 90-100 pulsatii/minut
d) La adult - 60-80 pulsatii/minut
e) Varstnic - peste 80-90 pulsatii/minut
Sfigmograma = inregistrarea pulsului arterial cu ajutorul sfigmografului.
Poate fi: ▪ Anacrota = prezinta neregularitati in portiunea ascendenta a curbei
Catacrota = usoare crosete in partea descendenta a curbei sfigmografice (croset catacrotic)
Inflexiune dicrota = perceperea unui puls dublu la o singura revolutie cardiaca (puls dicrot)
II. 1. 2. 2. Ritm = pauzele dintre pulsatii sunt egale, pulsul este ritmic.
II. 1. 2. 3. Amplitudine (volum) este dependenta de:
a) cantitatea de sange existenta in vase
b) este mai mare cu cat vasele sunt mai aproape de inima
c) la arterele simetrice, volumul pulsului este egal
II. 1. 2. 4. Tensiunea pulsului = este determinata de forta necesara in comprimarea arterei, pentru ca unda pulsatila sa dispara.
II. 1. 2. 5. Celeritatea = reprezinta viteza de ridicare si coborare a undei pulsatile.
II. 2. TENSIUNEA ARTERIALA
II. 2. 1. Factorii care influenteaza tensiunea arteriala:
II. 2. 1. 1. Factori biologici :
a) Varsta - tensiunea este mai mica la copil si creste pe masura ce inainteaza in varsta; se stabileste la adulti; creste usor la persoana varstnica
b) Somnul - tensiunea arteriala in timpul somnului este mai mica decat in perioada de veghe
c) Activitatea - diurna produce o crestere a tensiunii arteriale; de asemenea,
- efortul fizic produce cresterea tensiunii arteriale, cu revenirea la valorile initiale dupa incetarea acestuia
II. 2. 1. 2. Factori psihologici :
a) Emotiile: bucuriile, anxietatea determina cresterea tensiunii arteriale
II. 2. 1. 3. Factori sociologici :
a) Climatul - frigul produce vasoconstrictie deci, si cresterea tensiunii arteriale
- caldura produce vasodilatatie deci, si scaderea tensiunii arteriale.
II. 2. 2. Manifestari de independenta :
II. 2. 2. 1. Tensiunea maxima se obtine in timpul sistolei ventriculare
Varsta |
T.A. max |
T.A. min |
1-3 ani |
50-60 mmHg |
|
4-11 ani |
60-65 mmHg |
II. 2. 2. 2. Tensiunea minima se obtine in timpul diastolei
Varsta |
T.A. max |
T.A. min |
12-15 ani |
60-75 mmHg |
|
adult |
75-90 mmHg |
|
varstnic |
peste 150 |
peste 90 mmHg |
II. 2. 2. 3. Tensiunea diferentiala reprezinta diferenta T.A. max. T.A. min
Exemplu: T.A.dif = T.A.max (140) - T.A.min (80) = 60mmHg
II. 2. 2. 4. Mentinerea raportului intre T.A. max. si T.A. min.
Exemplu : T.A. min = T.A. max / 2 +1 sau 2
II. 3. COLORATIA TEGUMENTELOR
a) coloratia roz a tegumentelor inclusiv a extremitatilor
b) tegumentele sunt: calde/reci
II. 4. INTERVENTIILE ASISTENTEI PENTRU MENTINEREA INDEPENDENTEI CIRCULATIEI
Pentru mentinerea independentei nevoii de a avea o buna circulatie asistenta medicala educa pacientul:
creearea unor conditii igienice in incapere (aerisire)
sa-si mentina tegumentele curate, integre
sa aiba o alimentatie echilibrata, fara exces de grasimi, de clorura de sodiu
sa evite tutunul, consumul exagerat de alcool
sa evite sedentarismul
sa poarte imbracaminte lejera, care sa nu stanjeneasca circulatia
III. Tehnici de evaluare si satisfacere a circulatiei
III. 1. SURSE DE DIFICULTATE = care determina nesatisfacerea nevoia de a avea o buna circulatie
(asistenta medicala trebuie sa depisteze cauza care detemina nesatisfacerea nevoii)
III. 1. 1. Factori fizici
III. 1. 1. 1. Alterarea muschiului cardiac
III. 1. 1. 2. Alterarea peretilor vaselor sanguine
III. 1. 1. 3. Obstructii vasculare
III. 1. 1. 4. Supraincarcarea inimii
III. 1. 2. Factori psihologici
III. 1. 2. 1. Anxietate
III. 1. 2. 2. Stres
III. 1. 2. 3. Situatii de criza
III. 1. 3. Lipsa cunoasterii
III. 1. 3. 1. Cunostinte insuficiente despre alimentatia echilibrata
III. 1. 3. 2. Cunostinte insuficiente despre sine, sau altii
III. 1. 3. 3. Cunostinte insuficiente despre obiceiurile daunatoare
III. 2. MANIFESTARI DE DEPENDENTA
III. 2. 1. Tegumente modificate
III. 2. 1. 1. Reci, palide = datorita irigarii insuficiente a pielii
III. 2. 1. 2. Cianotice = coloratie violacee a unghiilor, buzelor, lobului urechii
III.2. 2. Modificari ale pulsului
III.2. 2. 1. Modificari ale frecventei pulsului
a) Tahicardie = cresterea frecventei pulsului
b) Bradicardie = scaderea frecventei pulsului
III. 2. 2. 2. Modificari de volum a pulsului
a) Puls filiform puls cu volum foarte redus, abia perceptibil
b) Puls asimetric = volum diferit al pulsului la artere simetrice
c) Puls alternant = o unda cu amplitudine normala este urmata de o unda cu amplitudine mica, cu pastrarea intervalului egal dintre ele .
d) Puls bigeminat = a doua unda survine la un interval mai scurt si este de amplitudine mica
e) Puls paradoxal= scaderea amplitudinii la inspiratie.
III. 2. 2. 3. Modificari de ritm ale pulsului
a) Puls aritmic = pauze inegale intre pulsatii
b) Puls discrot = se percep doua pulsatii, una puternica si alta slaba, urmata de pauza
III. 2. 3. Modificari ale tensiunii arteriale
Valorile T.A. sunt diferite la segmente simetrice (brat stang, brat drept)
III. 2. 3. 1. Modificari ale valorilor T.A.
a) Hipertensiune arteriala(H.T.A.) = cresterea T.A. peste valorile normale
b) Hipotensiune arteriala(h.T.A.) = scaderea T.A. sub valorile normale
III. 2. 3. 2. Modificari ale T.A. diferentiale = variatiile T.A. max. si T.A. min nu se fac paralel
III. 2. 4. Modificari ale concentratiei de oxigen
a) Hipoxemie = scaderea cantitatii de oxigen din sange
b) Hipoxie = diminuarea cantitatii de oxigen din tesuturi.
III. 3. TEHNICI DE EVALUARE (masurarea functiilor vitale)
Functiile vitale includ: ▪ respiratia, puls, T.A. si temperatura.
sunt indicatori ai starii de boala sau de sanatate
III. 3. 1. Rolul asistentei in masurarea functiilor vitale:
Sa pregateasca material si instrumentar corespunzator , si sa functioneze
Sa pregateasca pacientul d.p.d.v. psihic (sa explice tehnica, sa-l convinga de necesitatea efectuarii ei si sa-i solicite cooperarea)
Sa asigure conditii de microclimat care sa nu influenteze functiile vitale ( liniste , temp.optima, umiditate coresp.)
Sa cunoasca variatiile normale ale functiilor vitale, in functie de varsta si sex
Sa cunoasca antecedentele medicale ale pacientului si tratamentele prescrise (unele modifica functiile vitale)
Sa respecte frecvventa de evaluare a functiilor vitale in raport cu starea pacientului
Sa comunice medicului modificarile semnificative ale functiilor vitale
III. 3. 2. Masurarea functiilor vitale :
Cand intervine o schimbare in starea de sanatate a unei persoane
Cand este admis intr-o unitate spitaliceasca: - la internare,
- pe toata perioada spitalizarii
- la externare
Inainte si dupa proceduri invazive de diagnostic
Inainte si dupa interventii chirurgicale
Inainte si dupa administrarea medicamentelor cu efect asupra aparatului circulator
Inainte si dupa efectuarea interventiilor de ingrijire care pot influenta functiile vitale(ex: mobilizarea pacientilor imobilizati la pat timp indelungat)
IV. Culegerea datelor in vederea evaluarii si satisfacerii unei circulatii optime
IV. 1. CULEGEREA DATELOR (prezentarea de caz)
IV. 1. 1. Interviul
IV. 1. 1. 1. Pregatirea interviului:
Se anunta pacientul
IV. 1. 1. 2. Inceperea interviului:
asistenta se prezinta: nume, functia si se explica scopul interviului
se cere acordul pacientului
pacientul va fi asigurat de confidentialitatea interviului
IV. 1. 1. 3. Desfasurarea propriu-zisa a interviului:
IV. 1. 1. 3. 1. Informatii( date) generale:
nume, prenume
sex
stare civila
ocupatie
religie
surse de sustinere
IV. 1. 1. 3. 2. Antecedente medicale personale:
bolile copilariei, vaccinari
traumatisme
afectiuni cardiace in antecedente:
- frecventa si durata acestora
- cum au fost tratate?
spitalizari (experienta pacintului cu ocazia spitalizarilor anterioare)
interventii chirurgicale
alergii medicamentoase
utilizarea tratamentelor empirice
factori de risc: - fumat: - de cand?
- cat ?
- alti membrii ai familiei fumeaza ?
- sedentarism: - efectuati o munca sedentara?
- mergeti pe jos la servici?
- practicati vreun sport?
- stati timp indelungat in picioare?
- conditiide mediu: - lucrati sau locuiti in mediu poluant?
- stres, anxietate
- alimentatia: -obiceiuri alimentare
IV. 1. 1. 3. 3. Antecedente familiale:
boli cronice
afectiuni psihice ale membrilor familiei
IV. 1. 1. 3. 4. Probleme de sanatate actuala (motivul internarii: aparitia simptomelor, istoricul bolii):
Durerea toracica : - factori declansatori : - efort sau nu, anumite pozitii
- accesele survin ziua sau noaptea
- intensitate
- localizare
- iradiere
- durata
- masuri luate ptr ameliorarea ei
Cunostinte despre sanatate
IV. 1. 1. 4. Pregatirea incheierii interviului :
"Am sa va mai pun doua intrebari"
"Vom termina in doua minute"
IV. 1. 1. 5. Concluzia interviului:
Asistenta va trage concluziile asupra interviului
"va multumesc ca mi-ati raspuns la aceste intrebari"
"am inteles care va sunt problemele dvs."
"raspunsurile date de dvs ma vor ajuta sa va planific ingrijirile"
IV. 1. 2. Stabilirea problemelor de sanatate ( dependenta-P-)
IV. 1. 3. Sursele de dificultate (etiologie-E-)
IV. 1. 4. Manifestarile de dependenta (semne si simptome-S-)
IV. 1. 5. Alte date - investigatii paraclinice: - investigatii radiologice
investigatii endoscopice
explorari functionale
examene de laborator
IV. 2. EVALUAREA UNEI CIRCULATII OPTIME
IV. 2. 1. Enuntarea diagnosticului de ingrijire:
IV. 2. 1. 1. Prima parte a diagnosticului =enuntul problemei:
dupa culegerea datelor asistenta poate sa traga o concluzie , explicand clar situatia si definind problemele: - alerarea
deteriorarea
deficit
incapacitate
diminuare
dificultate
perturbare
ATENTIE: Problemele de dependenta se definesc in urma analizei si interpretarii datelor(a manifestarilor de dependenta).
Exemplu:- alterarea starii de constienta
alterarea integritatii pielii
alterarea integritatii fizice
dificultate in a se alimenta
alterarea mobilitatii fizice
alterarea eliminarii intestinale
IV. 2. 1. 2. A doua parte a diagnosticului = enuntul cauzei / etiologiei / sursei de dificultate(obstacol major)
PROBLEMA + LEGAT DE/ DIN CAUZA+ CAUZA / ETIOLOGIE / SURSA DE DIFICULTATE
IV. 3. SATISFACEREA UNEI CIRCULATII OPTIME
IV. 3. 1. Obiective:
IV. 3. 1. 1. Pacientul sa prezinte o circulatie adecvata
IV.3. 1.2. Pacientul sa fie echilibrat psihic
IV. 3. 2. Interventiile asistentei autonome si independente:
IV. 3. 2. 1. Invata pacientul:
sa intrerupa consumul de tutun, alcool
sa aiba alimentatie bogata in fructe, zarzavaturi
sa reduca grasimile si clorura de sodiu din alimentatie
administreaza medicatia prescrisa: tonice cardiace, antiaritmice, diuretice, vasodilatatoare, hipotensoare, antianginoase, anticoagulante
urmareste efectul medicamentelor
aplica tehnici de favorizare a circulatiei: exercitii active, pasive, masaje
IV. 3. 2. 2. Informeaza pacientul :
asupra bolii sale
asupra gradului de efort pe care poate sa-l depuna
asupra importantei continuarii tratamentului medicamentos.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2859
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved