Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

Circulatia sangelui

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic




I.          Nevoia unei bune circulatii




II. Asigurarea unei circulatii optime

III.           Tehnici de evaluare si satisfacere a circulatiei

IV.           Culegerea datelor in vederea evaluarii si satisfacerii unei circulatii optime

I. Nevoia unei bune circulatii

CIRCULATIA(definitie)

Circulatia este functia prin care se realizeaza miscarea sangelui in interiorul vaselor sanguine, care are drept scop transportul substantelor nutritive si a oxigenului la tesuturi.

Un rol important il detin sangele si limfa, cuprinse in sistemul circular, si inima, in conditii de integritate anatomica si functionala.

Asistenta medicala supravegheaza circulatia prin urmarirea pulsului si a tensiunii arteriale.

I. 1. Independenta in satisfacerea circulatiei

I.1.1 PULSUL ARTERIAL: - reprezinta expansiunea ritmica a arterelor, care se comprima pe un plan osos si este sincrona cu sistola ventriculara.

- pulsul ia nastere din conflictul dintre sangele existent in sistemul arterial si cel impins in timpul sistolei.

- acest conflict se exteriorizeaza prin destinderea ritmica a arterei.

I.1.2 TENSIUNEA ARTERIALA: - reprezinta presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor arteriale.

- tensiunea scade de la centru spre periferie

Factorii care determina tensiunea arteriala: ▪ debitul cardiac

forta de contractie a inimii

elasticitatea si calibrul vaselor

vascozitatea sangelui

II.       Asigurarea unei circulatii optime

II. 1. PULSUL ARTERIAL

II.1. 1. Factorii care influenteaza pulsul arterial:

II. 1. 1. 1. Factori biologice:

a)      Varsta – la copilul mic, frecventa este mai crescuta decat la adult; de asemenea, la varstnici

b)      Inaltimea corporala – persoanele mai scunde au frecventa pulsului mai mare decat a celor   inalte

c)      Somnul – frecventa pulsului in timpul somnului este mai redusa

d)      Alimentatia – in timpul digestiei, frecventa pulsului creste

e)      Efortul fizic – determina cresterea frecventei pulsului, care scade dupa incetarea efortului

II.1. 1. 2. Factori psihologici:

a)      Emotiile

b)      Plansul } produc cresterea frecventei pulsului arterial

c)      Mania }

II. 1. 1. 3. Factori sociali:

a) Mediul ambiant- prin concetratia in oxigen a aerului inspirat

II. 1. 2. Manifestarile de independenta:

II. 1. 2. 1. Frecventa = reprezinta numarul de pulsatii pe minut

a) La nou-nascut – 130-140 pulsatii/minut

b) La copilul mic – 100-120 pulsatii/minut

c) La 10 ani – 90-100 pulsatii/minut

d) La adult – 60-80 pulsatii/minut

e) Varstnic – peste 80-90 pulsatii/minut

Sfigmograma = inregistrarea pulsului arterial cu ajutorul sfigmografului.

Poate fi: ▪ Anacrota = prezinta neregularitati in portiunea ascendenta a curbei

Catacrota = usoare crosete in partea descendenta a curbei sfigmografice (croset catacrotic)

Inflexiune dicrota = perceperea unui puls dublu la o singura revolutie cardiaca (puls dicrot)

II. 1. 2. 2. Ritm = pauzele dintre pulsatii sunt egale, pulsul este ritmic.

II. 1. 2. 3. Amplitudine (volum) este dependenta de:

a) cantitatea de sange existenta in vase

b)      este mai mare cu cat vasele sunt mai aproape de inima

c)      la arterele simetrice, volumul pulsului este egal

II. 1. 2. 4. Tensiunea pulsului = este determinata de forta necesara in comprimarea arterei, pentru ca unda pulsatila sa dispara.

II. 1. 2. 5. Celeritatea = reprezinta viteza de ridicare si coborare a undei pulsatile.

II. 2. TENSIUNEA ARTERIALA

II. 2. 1. Factorii care influenteaza tensiunea arteriala:

II.    2. 1. 1. Factori biologici :

a) Varsta – tensiunea este mai mica la copil si creste pe masura ce inainteaza in varsta; se stabileste la adulti; creste usor la persoana varstnica

b) Somnul – tensiunea arteriala in timpul somnului este mai mica decat in perioada de veghe

c) Activitatea – diurna produce o crestere a tensiunii arteriale; de asemenea,

- efortul fizic produce cresterea tensiunii arteriale, cu revenirea la valorile initiale dupa incetarea acestuia

II. 2. 1. 2. Factori psihologici :

a) Emotiile: bucuriile, anxietatea determina cresterea tensiunii arteriale

II. 2. 1. 3. Factori sociologici :

a) Climatul – frigul produce vasoconstrictie deci, si cresterea tensiunii arteriale

- caldura produce vasodilatatie deci, si scaderea tensiunii arteriale.

II. 2. 2. Manifestari de independenta :

II. 2. 2. 1. Tensiunea maxima se obtine in timpul sistolei ventriculare



Varsta

T.A. max

T.A. min

1-3 ani

50-60 mmHg

4-11 ani

60-65 mmHg

II. 2. 2. 2. Tensiunea minima se obtine in timpul diastolei

Varsta

T.A. max

T.A. min

12-15 ani

60-75 mmHg

adult

75-90 mmHg

varstnic

peste 150

peste 90 mmHg

II. 2. 2. 3. Tensiunea diferentiala reprezinta diferenta T.A. max. T.A. min

Exemplu: T.A.dif = T.A.max (140) - T.A.min (80) = 60mmHg

II. 2. 2. 4. Mentinerea raportului intre T.A. max. si T.A. min.

Exemplu : T.A. min = T.A. max / 2 +1 sau 2

II. 3. COLORATIA TEGUMENTELOR

a) coloratia roz a tegumentelor inclusiv a extremitatilor

b) tegumentele sunt: calde/reci

II. 4. INTERVENTIILE ASISTENTEI PENTRU MENTINEREA INDEPENDENTEI CIRCULATIEI

Pentru mentinerea independentei nevoii de a avea o buna circulatie asistenta medicala educa pacientul:

creearea unor conditii igienice in incapere (aerisire)

sa-si mentina tegumentele curate, integre

sa aiba o alimentatie echilibrata, fara exces de grasimi, de clorura de sodiu

sa evite tutunul, consumul exagerat de alcool

sa evite sedentarismul

sa poarte imbracaminte lejera, care sa nu stanjeneasca circulatia

III.           Tehnici de evaluare si satisfacere a circulatiei

III. 1. SURSE DE DIFICULTATE = care determina nesatisfacerea nevoia de a avea o buna circulatie

(asistenta medicala trebuie sa depisteze cauza care detemina nesatisfacerea nevoii)

III. 1. 1. Factori fizici

III. 1. 1. 1. Alterarea muschiului cardiac

III.   1. 1. 2. Alterarea peretilor vaselor sanguine

III. 1. 1. 3. Obstructii vasculare

III. 1. 1. 4. Supraincarcarea inimii

III. 1. 2. Factori psihologici

III. 1. 2. 1. Anxietate

III. 1. 2. 2. Stres

III. 1. 2. 3. Situatii de criza

III. 1. 3. Lipsa cunoasterii

III. 1. 3. 1. Cunostinte insuficiente despre alimentatia echilibrata

III. 1. 3. 2. Cunostinte insuficiente despre sine, sau altii

III. 1. 3. 3. Cunostinte insuficiente despre obiceiurile daunatoare

III. 2. MANIFESTARI DE DEPENDENTA

III. 2. 1. Tegumente modificate

III. 2. 1. 1. Reci, palide = datorita irigarii insuficiente a pielii

III. 2. 1. 2. Cianotice = coloratie violacee a unghiilor, buzelor, lobului urechii

III.2. 2. Modificari ale pulsului

III.2. 2. 1. Modificari ale frecventei pulsului

a)      Tahicardie = cresterea frecventei pulsului

b)      Bradicardie = scaderea frecventei pulsului

III. 2. 2. 2. Modificari de volum a pulsului

a)        Puls filiform puls cu volum foarte redus, abia perceptibil

b)        Puls asimetric = volum diferit al pulsului la artere simetrice

c)        Puls alternant = o unda cu amplitudine normala este urmata de o unda cu amplitudine  mica, cu pastrarea intervalului egal dintre ele .

d)        Puls bigeminat = a doua unda survine la un interval mai scurt si este de amplitudine mica




e)        Puls paradoxal= scaderea amplitudinii la inspiratie.

III. 2. 2. 3. Modificari de ritm ale pulsului

a)  Puls aritmic = pauze inegale intre pulsatii

b)  Puls discrot = se percep doua pulsatii, una puternica si alta slaba, urmata de pauza

III. 2. 3. Modificari ale tensiunii arteriale

Valorile T.A. sunt diferite la segmente simetrice (brat stang, brat drept)

III. 2. 3. 1. Modificari ale valorilor T.A.

a)      Hipertensiune arteriala(H.T.A.) = cresterea T.A. peste valorile normale

b)      Hipotensiune arteriala(h.T.A.) = scaderea T.A. sub valorile normale

III. 2. 3. 2. Modificari ale T.A. diferentiale = variatiile T.A. max. si T.A. min nu se fac paralel

III. 2. 4. Modificari ale concentratiei de oxigen

a) Hipoxemie = scaderea cantitatii de oxigen din sange

b) Hipoxie = diminuarea cantitatii de oxigen din tesuturi.

III. 3. TEHNICI DE EVALUARE (masurarea functiilor vitale)

Functiile vitale includ: ▪ respiratia, puls, T.A. si temperatura.

sunt indicatori ai starii de boala sau de sanatate

III. 3. 1. Rolul asistentei in masurarea functiilor vitale:

Sa pregateasca material si instrumentar corespunzator , si sa functioneze

Sa pregateasca pacientul d.p.d.v. psihic (sa explice tehnica, sa-l convinga de necesitatea efectuarii ei si sa-i solicite cooperarea)

Sa asigure conditii de microclimat care sa nu influenteze functiile vitale ( liniste , temp.optima, umiditate coresp.)

Sa cunoasca variatiile normale ale functiilor vitale, in functie de varsta si sex

Sa cunoasca antecedentele medicale ale pacientului si tratamentele prescrise (unele modifica functiile vitale)

Sa respecte frecvventa de evaluare a functiilor vitale in raport cu starea pacientului

Sa comunice medicului modificarile semnificative ale functiilor vitale

III. 3. 2. Masurarea functiilor vitale :

Cand intervine o schimbare in starea de sanatate a unei persoane

Cand este admis intr-o unitate spitaliceasca: - la internare,

- pe toata perioada spitalizarii

- la externare

Inainte si dupa proceduri invazive de diagnostic

Inainte si dupa interventii chirurgicale

Inainte si dupa administrarea medicamentelor cu efect asupra aparatului circulator

Inainte si dupa efectuarea interventiilor de ingrijire care pot influenta functiile vitale(ex: mobilizarea pacientilor imobilizati la pat timp indelungat)

IV.           Culegerea datelor in vederea evaluarii si satisfacerii unei circulatii optime

IV. 1. CULEGEREA DATELOR (prezentarea de caz)

IV. 1. 1. Interviul

IV. 1. 1. 1. Pregatirea interviului:

Se anunta pacientul

IV. 1. 1. 2. Inceperea interviului:

asistenta se prezinta: nume, functia si se explica scopul interviului

se cere acordul pacientului

pacientul va fi asigurat de confidentialitatea interviului

IV. 1. 1. 3. Desfasurarea propriu-zisa a interviului:

IV. 1. 1. 3. 1. Informatii( date) generale:

nume, prenume

sex

stare civila

ocupatie

religie

surse de sustinere

IV. 1. 1. 3. 2. Antecedente medicale personale:

bolile copilariei, vaccinari

traumatisme

afectiuni cardiace in antecedente:

- frecventa si durata acestora

- cum au fost tratate?

spitalizari (experienta pacintului cu ocazia spitalizarilor anterioare)

interventii chirurgicale

alergii medicamentoase

utilizarea tratamentelor empirice

factori de risc: - fumat: - de cand?

- cat ?

- alti membrii ai familiei fumeaza ?



- sedentarism: - efectuati o munca sedentara?

- mergeti pe jos la servici?

- practicati vreun sport?

- stati timp indelungat in picioare?

- conditiide mediu: - lucrati sau locuiti in mediu poluant?

- stres, anxietate

- alimentatia: -obiceiuri alimentare

IV. 1. 1. 3. 3. Antecedente familiale:

boli cronice

afectiuni psihice ale membrilor familiei

IV. 1. 1. 3. 4. Probleme de sanatate actuala (motivul internarii: aparitia simptomelor, istoricul bolii):

Durerea toracica : - factori declansatori : - efort sau nu, anumite pozitii

- accesele survin ziua sau noaptea

- intensitate

- localizare

- iradiere

- durata

- masuri luate ptr ameliorarea ei

Cunostinte despre sanatate

IV. 1. 1. 4. Pregatirea incheierii interviului :

“Am sa va mai pun doua intrebari”

“Vom termina in doua minute”

IV. 1. 1. 5. Concluzia interviului:

Asistenta va trage concluziile asupra interviului

“va multumesc ca mi-ati raspuns la aceste intrebari”

“am inteles care va sunt problemele dvs.”

“raspunsurile date de dvs ma vor ajuta sa va planific ingrijirile”

IV. 1. 2. Stabilirea problemelor de sanatate ( dependenta-P-)

IV. 1. 3. Sursele de dificultate (etiologie-E-)

IV. 1. 4. Manifestarile de dependenta (semne si simptome-S-)

IV. 1. 5. Alte date – investigatii paraclinice: - investigatii radiologice

investigatii endoscopice

explorari functionale

examene de laborator

IV. 2. EVALUAREA UNEI CIRCULATII OPTIME

IV. 2. 1. Enuntarea diagnosticului de ingrijire:

IV. 2. 1. 1. Prima parte a diagnosticului =enuntul problemei:

dupa culegerea datelor asistenta poate sa traga o concluzie , explicand clar situatia si definind problemele: - alerarea

deteriorarea

deficit

incapacitate

diminuare

dificultate

perturbare

ATENTIE: Problemele de dependenta se definesc in urma analizei si interpretarii datelor(a manifestarilor de dependenta).

Exemplu:- alterarea starii de constienta

alterarea integritatii pielii

alterarea integritatii fizice

dificultate in a se alimenta

alterarea mobilitatii fizice

alterarea eliminarii intestinale

IV. 2. 1. 2. A doua parte a diagnosticului = enuntul cauzei / etiologiei / sursei de dificultate(obstacol major)

PROBLEMA + LEGAT DE/ DIN CAUZA+ CAUZA / ETIOLOGIE / SURSA DE DIFICULTATE

IV. 3. SATISFACEREA UNEI CIRCULATII OPTIME

IV. 3. 1. Obiective:

IV. 3. 1. 1. Pacientul sa prezinte o circulatie adecvata

IV.3. 1.2. Pacientul sa fie echilibrat psihic

IV. 3. 2. Interventiile asistentei autonome si independente:

IV. 3. 2. 1. Invata pacientul:

sa intrerupa consumul de tutun, alcool

sa aiba alimentatie bogata in fructe, zarzavaturi

sa reduca grasimile si clorura de sodiu din alimentatie

administreaza medicatia prescrisa: tonice cardiace, antiaritmice, diuretice, vasodilatatoare, hipotensoare, antianginoase, anticoagulante

urmareste efectul medicamentelor

aplica tehnici de favorizare a circulatiei: exercitii active, pasive, masaje

IV. 3. 2. 2. Informeaza pacientul :

asupra bolii sale

asupra gradului de efort pe care poate sa-l depuna

asupra importantei continuarii tratamentului medicamentos.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1312
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site