Colesterolul si tulburarile inimii - Colesterolul nostru nu provine numai din alimentatie

Colesterolul si tulburarile inimii

Una dintre problemele cele mai controversate din medicina actuala se refera la colesterol: este sau nu acesta raspunzator pentru tulburarile cardiace? Si, in aceasta controversa, este vorba despre colesterol in hrana, in sange, in artere?

Este demonstrat ca sanatatea depinde de starea arterelor prin care sangele circula pentru a ajunge la toate celulele vii ale corpului. Acest curent sanguin este extrem de violent la fel de impetuos ca un tprent de munte. In timp ce malurile unui curs de apa sunt supuse eroziunii tesuturile corpului nu sunt afectate de curentul sanguin. Protectia este asigurata prin lubrifierea peretilor arteriali. Natura a pus la punct o substanta anti-frecare in stare sa impiedice ca organismul sa fie distrus de propriul sau flux sanguin. Elementul cheie al acest ulei lubrifiant foarte eficient este o substanta grasa numita colesterol.

Cuvantul colesterol este foarte complex; el deriva din cuvintele grecesti "chole" (bila) si "stereos" (solid) precum si din latinescyul "olium" (ulei). Este un hidrat de carbon foarte complex, de culoare galben deschis, gras la pipait, cu o compozitie perfecta pentru rolul pe care il joaca in mentinerea fluiditatii in circulatia sangelui. Chiar daca hrana nu furnzeaza nici un aport de colesterol, el este intotdeauna prezent in sange pentru ca focatul il fabrica.

In timpul dezvoltarii fetusului, colesterolul este furnizat de sangele matern. Dupa nastere, copilul trebuie sa si-l fabrice singur, uleiul necesar fiindu-i oferit din smantana din lapte, cunoscuta si sub numele de materie grasa. Bineinteles, si alte grasimi vegetale sau animale pot fi intrebuintate cand sugarul absoarbe si alte alimente in afara de lapte.

Colesterolul, fabricat de ficat, pornind de la grasimi simple, circula in sange cu concentratia necesara pentru a fi intrebuintat de celulele care formeaza peretii arteriali si este mentinut aici ca un lubrifian perfect. Cand aceste delule sunt uzate, ele sunt eliminate impreuna cu colesterolul pe care il contin, in timp ce alte celule se formeaza si absorb colesterolul proaspat din sange. Astfel se creeaza un ciclu continuu de colesterol care este mentinut atat timp cat corpul este perfect sanatos, la un nivel specific.

Cand acest nivel fiziologic este perturbat de un proces de distrugere mai rapid decat cel de reconstructie, concentratia colesterolului in sange se

mareste si rezulta o stare de colesterolemie, adica un exces de colesterol in sange. Analize de laborator simple determina nivelul colesterolului.

Singura conditie care poate provoca o distrugere mai rapida decat reconstructia colesterolului este deteriorarea peretilor arteriali. Consumul excesiv de grasimi si uleiuri nu poate provoca tulburari arteriale, pentru ca organismul le transforma in rezerve, sub forma de grasime. Tulburari se pot produce numai atunci cand grasimi nenaturale sau grasimi naturale alterate prin incalzire sunt consumate. Compozitia grasimilor este in mod special alterata atunci cand sunt incalzite in prezenta unor fainoase (de exemplu, cartofi prajiti). S-a costatat ca ii este imposibil ficatului sa faca sinteza unui colesterol perfect plecand de la o grasime care servise la prepararea uor fainoase. Colesterolul care rezulta in acest caz, fiind nenatural sau alterat, isi indeplineste defectuos functiile sale de pritectie a perretilor arteriali, se uzeaza rapid si dispare, provocand alte forme de tulburari arteriale cum ar fi arterioscleroza (intarirea sau ingustarea arterelor care isi pierd astfel elasticitatea), arterita (depuneri grase pe peretii arteriale care pot jena sau chiar bloca circulatia sanguina), tromboze coronariene (formarea de chiaguri in artere care blocheaza fluxul sanguin catre inima) si anevrismul (tumoare cauzata de dilatatia arterelor). In aceste cazuzi patologice, nivelul colesterolului in sange este mult superior celui normal. Acest nivel crescut poate fi descoperit in timp util de catre medic ca un semn de alarma care il va determina sa studieze in amanunt metabolismul grasimilor in cazul pacientului sau.

Inima este centrul retelei de transport a corpului omenesc. Este un muschi care pompeaza sangele catre ceilalti muschi si celelalte tesuturi. Ea trebuie insa sa dispuna de sange pentru propriul sau uz daca trebuie sa-si faca treaba. Daca afluxul de sange este intrerupt si numai pentru cateva minute, inima nu-si mai poate indeplini misiunea.

Aceasta neobosita pompa musculara este un organ de o eficienta cu totul deosebita. In functie de nevoi ea face ca sangele sa circule cu o presiune mai mare sau mai mica. Aceasta capacitate de a raspunde cererii rezida in forta si frecventa batailor. Daca circumstantele o cer inima este capabila de o crestere spectaculoasa a randamentului ei si isi poate mari propriul volum cu 50%. Elasticitatea vaselor coronariene face posibila aceasta extensie. Binenteles exista o limita fiziologica a acestor eforturi.

Inima devine patologica atunci cand prea multe reguli biologice au fost nesocotite.

Colesterolul

Cele doua feluri de colesterol

Diferentele de comportament manifestate de colesterol sint determinate de proteina de care este legat.

Lipoproteinele sint cele care transporta colesterolul in sistemul nostru circulator.
Cele de joasa densitate - LDL (low density proteins) transporta aproximativ 65 la suta din colesterolul sangvin, fiind responsabile de depunerile din artere.
Lipoproteinele de inalta densitate - HDL (high density proteins) sint un fel de eroi, deoarece ele distrug depozitele de grasimi de pe vasele sangvine si asigura circulatia colesterolului, fara a bloca arterele.

Care sint partile bune ale colesterolului

Toata lumea stie ca responsabil de atacurile vasculare, ateroscleroza si o multime de alte boli nu este altul decit colesterolul.
Mai putina lume vorbeste insa de rolul lui esential in mentinerea starii de sanatate a organismului. 
In timp ce colesterolul in exces este, intr-adevar, un pericol, lipsa lui este la fel de periculoasa. 
El contribuie la metabolizarea carbohidratilor, intra in componenta tuturor membranelor din organism, este necesar pentru producerea hormonilor sexuali masculini si feminini, iar cel existent in piele este convertit, sub actiunea razelor de soare, in vitamina D.

Cum folosim grasimile in alimentatie

O buna alimentatie anti-colesterol nu inseamna deloc o alimentatie fara grasimi, ci din contra.
Esential este ca acestea sa fie insa alese in mod judicious.
Mentinerea ratiei zilnice de grasimi sub valoarea de 20-30 la suta din totalul caloriilor este vitala pentru mentinerea in limite normale a colesterolului.
In acelasi timp, cantitatea de grasimi saturate nu va depasi 10 la suta.
Grasimile saturate provin, cu mici exceptii, din surse animale, iar grasimile animale contin colesterol.
Pe de alta parte, chiar daca un aliment nu contine colesterol, acest lucru nu inseamna ca el nu contine grasimi.
Se vor consuma deci alimente ce contin grasimi nesaturate, cum ar fi: pestele gras (somon, hering), untura de peste, ficatul de gisca sau rata, uleiuri polinesaturate (rapita, floarea-soarelui, porumb) si mononesaturate (masline, alune).
Grasimile saturate vor fi evitate: carnea grasa, mezelurile, untul si produsele de patiserie, carnea fiind inlocuita, pe cit posibil, cu peste.

Cum e la francezi

Statisticile din Occident arata ca francezii sint printre cei mai mari consumatori de grasimi, dar, in acelasi timp, ei sint cel mai putin atinsi de maladiile cardiovasculare.
Acest paradox i-a facut pe cercetatori sa inceteze vinatoarea colesterolului si pactizarea cu el.

Dupa cum se stie, antioxidantii neutralizeaza radicalii liberi, diminuind astfel riscurile maladiilor cardio-vasculare.
Printre antioxidantii cei mai puternici se numara polifenolii, care se gasesc mai ales in simburii de struguri si in vinul rosu.
Acesta este, fara indoiala, unul dintre factorii ce explica paradoxul francez: doua sau trei pahare de vin rosu pe zi (nu mai mult) asigura o cantitate suficienta de antioxidanti.

Ce alte alimente si nutrimenti reduc nivelul de colesterol

Printre alimentele care reduc nivelul de colesterol se numara: cerealele complete, care permit evacuarea colesterolului in exces la nivel intestinal, vegetalele din familia cruciferelor (conopida), vinetele, lintea, fasolea, soia, ceapa si usturoiul.
Licopenul continut in tomate este de asemenea un antioxidant foarte eficient, mai ales daca tomatele sint fierte.
Fructele si legumele contin si ele principalele vitamine antioxidante: provitamina A, vitamina C si vitamina E.
Cresterea colesterolului e generata si de alti factori

Colesterolul nostru nu provine numai din alimentatie.

Sanatate: Cinci alimente bune si cinci rele pentru colesterol

DE CONSUMAT

Daca aveti o dieta bazata pe fructe si legume, iar pestele este carnea voastra favorita, aveti toate sansele sa va tineti colesterolul sub control, spune Lisa Dorfman, dietetician de renume international. Pentru a va mentine colesterolul total sub 200, cel rau sub 110, iar cel bun mai mare de 35, iata care sunt cele mai bune alimente.

1. MIGDALE
Cercetatorii de la University of Pittsburgh Medical Center au demonstrat ca zilnic, o mana de migdale va reduce colesterolul rau cu zece la suta, datorita grasimilor monosaturate. Si nucile, alunele neprajite, fisticul sunt la fel de bune, dar nu trebuie sa uitati ca au multe calorii, de aceea alegeti-le pe cele care sunt prajite fara ulei.

2. OVAZ
Daca aveti obiceiul sa mancati dimineata o cana de lapte cu fulgi de ovaz, nu numai ca veti avea o circulatie a sangelui de invidiat, dar veti fi si plini de energie toata ziua. Ovazul este un adevarat medicament contra colesterolului, si asta datorita bogatiei de fibre solubile continute. Acestea obliga acidul din bila, care este o sursa de colesterol, sa se evacueze usor.

3. PESTE
Acizii grasi omega 3 sunt considerati cele mai bune grasimi si ii gasim in pestele oceanic, precum somonul, sardinele sau tonul. Ca sa va micsorati nivelul colesterolului trebuie sa luati intre 1,5 si 3 grame de omega 3 zilnic. Mancati peste de trei ori pe saptamana sau luati pastile cu ulei de peste.

4. VIN ROSU
Un pahar de vin rosu, care contine flavonoizi si polifenoli, are proprietati antiinflamatoare care reduc nivelul colesterolului si ne apara de bolile cardiovasculare. Acesti flavonoizi pot fi gasiti in sucul de grepfrut rosu sau cacao, cu care puteti inlocui vinul, daca nu vreti sa deveniti dependent.

5. SOIA
Semintele de soia sau orice produs din soia (tofu, lapte de soia) ajuta in lupta contra colesterolului. Douazeci si cinci de grame pe zi (o lingura de seminte) ajung. Totusi, persoanele care au un risc crescut de cancer de san sau de prostata trebuie sa evite soia din cauza fitoestrogenului, care se pare ca hraneste anumite tumori.

DE EVITAT

Acum ca stiti care sunt alimentele care nu trebuie sa va lipseasca din dieta zilnica, pe urmatoarele reduceti-le drastic (sau mai bine eliminati-le).

1. LACTATELE NEDEGRESATE
Grasimile saturate, care blocheaza arterele si cresc colesterolul rau sunt inamicul numarul 1. Le gasim, din pacate, in cele mai delicioase alimente ca inghetata, smantana, untul sau branza. Inlocuiti-le cu lapte si iaurt degresat sau branza de tip mozzarella.

2. CARNE PRELUCRATA
Sunca, carnati, lebar, intr-un cuvant mezelarie sunt de asemenea o sursa majora de colesterol. Uitati de carnea de porc tocata care contine grasime multa. Inlocuiti chiftelele si micii la gratar cu pui, iepure sau peste. Daca nu puteti renunta la mezelarie incercati preparatele turcesti sau arabesti de calitate, care contin putine proteine.

3. FAST-FOOD
Chiar mai rele decat grasimile saturate sunt asa-numitele trans-fat, adica grasimile rezultate din arderi succesive. Ele se gasesc in hrana de tip fast-food sau chipsuri. Ati putea la fel de bine sa luati un pistol si sa va impuscati!, spune Dorfman. Cea mai importanta sursa a acestor grasimi sunt uleiurile partial hidrogenate.

4. ULEIURI TROPICALE
Desi in ultimul timp incearca sa cucereasca si piata romaneasca, uleiurile de palmier sau de nuca de cocos sunt doua dintre cele mai nesanatoase uleiuri. Nu le folositi cand gatiti acasa, iar daca mergeti la restaurante cu specific asiatic informati-va ce ulei utilizeaza. In schimb, privilegiati uleiul de masline, floarea-soarelui sau porumb bogate in grasimi mono si poli saturate, care sunt indispensabile organismului.

5. PRAJITURI
Nici prajiturile de cofetarie nu sunt prietenoase cu arterele noastre, din cauza cantitatii imense de margarina din ele. Chiar daca faceti acasa prajituri, evitati-le pe cele care necesita o cantitate mare de unt sau consumati-le ocazional. Deoarece nimeni nu poate renunta la desert, preferati serbeturile usoare din fructe.

AJUTORUL PLANTELOR

Cantitatea de colesterol din sange variaza la omul sanatos intre 1,2 si 1,8 grame la litru. Daca va iese la analizele medicale colesterolul peste 250, trebuie sa va faceti un obicei din consumarea zilnica, dupa fiecare masa, a tincturilor sau infuziilor de anghinare, mesteacan sau patlagina. Acestea va curata arterele, dar numai daca sunt folosite frecvent, mai ales daca aveti o predispozitie ereditara a colesterolului marit.

Dogma nr. 1: Colesterolul se gaseste numai in alimente de origine animala

Nu exista nici o urma de colesterol in alimentele de origine vegetala. Daca retii acest adevar, devine mult mai usor sa sortezi ce pot si ce nu pot manca pentru a-ti scadea colesterolul sangvin.

Acesta este unul din motivele pentru care eu am devenit vegetarian in urma cu aproape 20 de ani. De atunci valorile colsterlului meu sangvin au fost intotdeauna normale.

Dogma nr. 2: Colesterolul sangvin are doua surse

Daca prima dogma pleaca de la premisa ca cine mananca alimente bogate in colsterol va avea colesterol sangvin cresuct, a doua dogma recunoaste realitatea ca ficatul fabrica tot timpul colesterol, independent de colesterolul absorbit din alimente. De aceea se spune ca exista doua surse de colesterol: colesterolul exogen, din dieta, si cel endogen, sintetizat de ficat.

La o analiza superficiala faptul ca ficatul sintetizeaza colesterol practic tot timpul poate parea ca ne pune in situatia unei lupte de la inceput pierduta: degeaba ma straduiesc sa mananc alimente sarace in colesterol, pentru ca ficatul compenseaza oricum.

E important sa intelegem insa un aspect neglijat (adesea intentionat) de cei ce subliniaza rolul ficatului in sinteza de colesterol - si anume faptul ca ficatul are nevoie de o materie prima din care sa fabrice acest colesterol. Aceasta materie prima sunt GRASIMILE SATURATE. Mai mult, cu cat ficatul are la indemana mai multe grasimi saturate, cu atat fabrica mai mult colesterol pe care il trimite apoi in restul organismului prin sange sub forma particulelor de LDL-colesterol, care e daunator vaselor si duce la ateroscleroza.

Acum, daca ai citit cu atentie cele de mai sus, intrebarea fireasca este:

De unde provin grasimile saturate?

Excelenta intrebare! Grasimile saturate provin din dieta. Si aici se aplica, desi nu in masura absoluta, regula de la dogma nr. 1 de mai sus: grasimile saturate se gasesc predominant in alimente de origine animala: carne, galbenus de ou, produse lactate grase gen unt, branza grasa, etc.

Implicatia fireasca a acestui fapt este ca daca evitam alimentele de origine animala, scadem colesterolul prin doua mecanisme - intai prin reducerea consumului de colesterol ca atare, si in al doilea rand, prin reducerea ingestiei de grasimi saturate, care sunt folosite de ficat pentru sinteza de colesterol endogen.

Aici se cuvine sa fac o precizare. Exista persoane care sufera de boli ereditare care altereaza modul in care ficatul sintetizeaza colesterolul. Aceste situatii sunt din fericire rare, dar cei afectati au niveluri crescute de colesterol si/sau grasimi sangvine pentru care trebuie sa foloseasca medicamente, intrucat doar dieta nu reuseste sa le normalizeze.

Dogma nr. 3: E foarte usor sa consumi prea mult colesterol/grasimi saturate

Daca ai colesterolul crescut si ai mers la medic, e foarte probabil ca ai primit sfaturi mai mult sau mai putin detaliate cu privire la cum sa-ti schimbi dieta: redu carnea rosie, evita grasimile animale, etc. Si chiar ai incercat sa urmezi recomandarile date, doar ca sa fii dezamagit la urmatoarea verificare a colesterolului care a aratat cu lucrurile nu s-au schimbat prea mult. Scenariul acesta este asa de comun, incat mult medici nici nu se mai obosesc sa dea instructiuni dietetice pacientilor care au colesterolul crescut, ci pur si simplu ii pun pe medicamente. A propos, daca medicul tau este din aceasta categorie, te sfatuiesc sa-ti cauti altul, mai ales daca esti dispus sa-ti schimbi dieta.

Trebuie sa fii constient ca daca vrei sa controlezi colesterolul sangvin prin dieta, trebuie sa fii dispus sa faci schimbari majore. Practic trebuie sa devii vegetarian. Organismul uman nu a fost conceput sa consume alimente bogate in colesterol cum este carnea, indiferent de ce se straduiesc sa spuna suporterii evolutionismului sau alti asa-zis specialisti.

Da-mi voie sa-ti dau un exemplu. Specialistii in cardiologie din SUA au stabilit ca, pentru a fi protejati de efectele nefaste ale colesterolului, putem consuma maximum 300 mg colesterol pe zi daca suntem sanatosi, si maximum 200 mg/zi daca avem deja boli de inima, accident vascular cerebral, diabet sau alte boli similare. Arunca inca o privire la tabelul de mai sus cu continutul de colesterol al alimentelor. Un galbenus de ou contine deja 225 mg colesterol. Cu alte cuvinte, daca ai consumat deja un ou la micul dejun, trebuie practic sa ramai vegetarian pentru restul zilei daca vrei sa respecti recomandarile de mai sus. Multi isi inchipuie ca daca reduc consumul de carne, daca evita carnea rosie, etc., vor reusi sa rezolve problema. Nimic mai fals!

Iti sugerez sa faci testul nostru de evaluare a alimentatiei daca nu ai facut-o deja, pentru a vedea cat de sanatoasa este dieta ta.

Dogma nr. 4: Colesterolul crescut scade repede cu dieta adecvata

Pentru cei care se intreaba cat trebuie sa astepte pana colesterolul scade dupa ce si-au schimbat dieta, vestea buna este ca nu dureaza decat 1-2 saptamani pana ce rezultatele se vad. Majoritatea medicilor asteapta insa cel putin o luna inainte sa repete testul pentru ca shimbarea dietei este un proces treptat pentru cei mai multi oameni. De asemenea, ca medici dorim sa vedem daca o schimbare poate fi mentinuta mai mult decat doar cateva zile sau chiar saptamani. Ce rost are sa faci o schimbare in dieta temporara, de cateva zile, dupa care revii la dieta dinainte? Idea este sa faci schimbari permanente, cu care sa poti trai pe termen lung.

Dogma nr. 5: Dieta vegetariana are efecte comparabile cu medicamentele de scadere a colesterolului

Multi se intreaba daca merita efortul sa devina vegetarieni ca sa-si reduca colesterolul. Este suficienta o dieta vegetariana?

Raspunsul scurt este da, pentru marea majoritate a pacientilor. Un studiu recent condus de prof David Jenkins de la universitatea din Toronto, Canada, intitulat Effects of a Dietary Portfolio of Cholesterol-Lowering Foods vs Lovastatin on Serum Lipids and C-Reactive Protein ca o dieta vegetariana poate reduce colesterolul LDL cu cca 30%, valoare similara cu efectul majoritatii medicamentelor de scadere a colesterolului.

Colesterolul

Ce factori afecteaza nivelurile de colesterol ?

O varietate de factori poate afecta nivelul dumneavoastra de colesterol. Acestia includ :

Dieta. Grasimea saturata si colesterolul din mancarea pe care o mancati cresc nivelurile de colesterol. Incercati sa reduceti cantitatea de grasime saturata si de colesterol din dieta dumneavoastra.

Greutatea. In afara de faptul ca este factor de risc pentru bolile de inima, supraponderalitatea (greutatea corporala prea mare) poate sa va creasca si colesterolul. Slabirea va poate ajuta la scaderea colesterolului LDL (rau) si a nivelurilor totale de colesterol si poate, de asemenea, sa va creasca colesterolul HDL (bun).

Sportul. Gimnastica regulata poate scadea colesterolul LDL si poate creste colesterolul HDL.Trebuie sa incercati sa fiti activi fizic timp de 30 de minute in majoritatea zilelor.

Varsta si sexul. Pe masura ce imbatranim, nivelul de colesterol creste. Inainte de menopauza, femeile tind sa aiba niveluri totale de colesterol mai scazute decat barbatii de aceeasi varsta .Dupa menopauza, totusi, nivelurile de LDL al femeilor tind sa creasca.

Ereditatea. Genele dumneavoastra determina partial cat de mult colesterol produce corpul dumneavoastra. Colesterolul mare poate fi mostenit in familie.

Alte cauze. Anumite medicamente si boli pot provoca cresterea colesterolului.

Ce pot sa fac sa-mi imbunatatesc nivelul de colesterol ?

Daca fumati, opriti fumatul. Modificari ale stilului de viata,cum ar fi o dieta sanatoasa si gimnastica in mod regulat ajuta de asemenea la reducerea riscului de complicatii datorate colesterolului mare.

Mancati alimente cu colesterol putin. Oamenii pot sa reduca in mod semnificativ colesterolul din dieta pastrand la un nivel redus aportul de grasimi saturate in dieta, evitand alimentele care au in cantitate mare grasimi saturate si contin cantitati substantiale de colesterol.

Renuntati la fumat. Fumatul scade nivelurile de colesterol "bun" (HDL). Aceasta tendinta se poate inversa daca renuntati la fumat.

Sportul. Gimnastica creste colesterolul HDL (bun) la unele persoane. Chiar si activitatile de intensitate moderata, daca se fac zilnic, pot ajuta la controlul greutatii, al diabetului si al hipertensiunii arteriale - toate acestea fiind factori de risc pentru bolile de inima.

Luati medicatia prescrisa de medic. Uneori schimbarea dietei si cresterea activitatii sportive   nu este suficienta pentru a va scadea colesterolul. S-ar putea sa aveti nevoie sa luati medicamente pentru scaderea colesterolului.   

Care sunt valorile normale ale colesterolului ?

Nivelul  total al colesterolului

Sub 200 este cel mai bine.

Intre 200 si 239 este crescut la limita.

240 si peste - aceasta valoare inseamna ca aveti un risc crescut pentru o boala de inima.

Nivelurile  de colesterol LDL (rau)

Sub 130 este optim.

Intre 130 si 159 este crescut la limita.

160 si peste aceasta valoare inseamna ca aveti un risc mai crescut pentru boli de inima.

Nivelurile de colesterol HDL (bun)

Sub 40 inseamna ca sunteti expusi unui risc mai mare pentru boli de inima.

60 sau peste aceasta valoare  se reduce riscul de boli de inima.

Factorii de risc pentru boala de inima

Ati avut un atac de inima (infarct) in trecut.

Sunteti barbat, peste 45 de ani.

Aveti un tata sau un frate care au avut o boala de inima pana la 56 de ani.

Sunteti femeie la menopauza sau care a trecut de menopauza.

Aveti o mama sau o sora care au avut o boala de inima inainte de 65 de ani.

Fumati.

Aveti hipertensiune arteriala sau diabet

Sunteti supraponderal (aveti o greutate corporala prea mare)

Sunteti sedentar.

Care sunt medicamentele de scadere a colesterolului ?

Medicamentele de scadere a colesterolului  includ :

Statinele

Niacinul

Rasini  de acid biliar

Derivate de acid fibric.

Medicamentele de scadere  a colesterolului sunt cel mai eficiente cand sunt combinate cu o dieta cu colesterol redus.