Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

DIENCEFALUL

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
SCLEROTICA
ORGANIZAREA FUNCTIONALA ORGANISMULUI UMAN SI CONTROLUL HOMEOSTAZIEI
Comportamentul dipsic
Presbiopia
TRUSA DE NECROPSIE
Rezistenta si determinismul genetic al sporilor
BIOMECANICA GATULUI
Receptorii epinefrinei declanseaza producerea AMPc
ADAPTARE, STRES SI PERSONALITATE IN MEDICINA
Preventia, preocupare prioritara in medicina moderna

DIENCEFALUL

GENERALITATI




Diencefalul prezinta spre descriere: doua fete laterale, o fata bazala si o fata dorsala.

Fetele laterale: sunt acoperite de emisferele cerebrale. Fata laterala a diencefalului vine in raport cu nucleii bazali: supero-lateral, cu corpul nucleului caudat iar lateral, prin intermediul bratului posterior al capsulei albe interne, portiunea talamo-lenticulara, cu nucleul lenticular.

Fata bazala: este alcatuita din hipotalamus si subtalamus. Partial, este vizibila pe fata bazala a creierului, la nivelul spatiului opto-peduncular (vezi hipotalamus)

Fata dorsala: este vizibila doar dupa indepartarea corpului calos si a fornixului. Este reprezentata de fetele dorsale ale celor doua mase talamice, intre care exista o fanta reprezentata de ventriculul III (vezi talamusul).

TALAMUSUL

Este cea mai voluminoasa regiune a diencefalului, reprezentand aproximativ 80% din volumul sau. Este reprezentat de doua mase nucleare situate in peretii laterali ai ventriculului III, superior de santul hipotalamic.

CONFIGURATIA EXTERNA SI RAPORTURILE TALAMUSULUI

Fiecare masa nucleara talamica are forma ovalara, cu axul mare (2,5 cm.) dispus antero-posterior. Axele celor doua mase nucleare talamice au o directie divergenta spre posterior.

Prezinta spre descriere patru fete (dorsala, laterala, ventrala si mediala) si doua extremitati (polul anterior si polul posterior).

Fata dorsala, convexa, este limitata:

  • medial, de stria habenulara, care, in partea posterioara se lateste, formand trigonul habenular, si se uneste cu cea opusa, formand comisura habenulara
  • lateral, de santul talamo-striat (situat intre fata dorsala a talamusului si corpul nucleului caudat), in care se gasesc stria terminala si vena talamo-striata.

Tenia talamica, pe care se insera panza coroida a ventriculului III, imparte fata dorsala a talamusului, in sens longitudinal, in doua zone:

  • zona mediala, tapetata de ependim ventricular si acoperita de panza coroida a ventriculului III, care o separa de fornix
  • zona laterala, care constituie planseul portiunii centrale a ventriculului lateral si care este acoperita de lamina affixa, lama de substanta alba ce acopera si structurile din santul talamo-striat.

Fata mediala, reprezinta 2/3 superioare din peretele lateral al ventriculului III si este limitata:

  • superior, de stria habenulara
  • inferior, de santul hipotalamic

Pe fata mediala a talamusului se gaseste adeziunea intertalamica, ce uneste cele doua mase talamice (intrerupand la acest nivel ventriculul III) fara a contine insa fibre comisurale. La unele persoane lipseste, fara ca acest fapt sa aiba semnificatii functionale.

Fata laterala, nu este vizibila, fiind acoperita de structurile telencefalice. Fata laterala a talamusului este acoperita de o lama de substanta alba, lama medulara externa, care separa masa principala a talamusului de nucleul reticular talamic.

Fata inferioara nu este vizibila. Are raporturi cu structuri hipotalamice, anterior, si cu structuri subtalamice, posterior (pentru detalii, vezi Subtalamus).

Polul anterior al talamusului, numit si tubercul talamic anterior sau rostrum talamic, participa la delimitarea orificiului interventricular Monro, impreuna cu columna fornicala, pars libera.

Polul posterior al talamusului, numit pulvinar talamic, este mai voluminos. Are urmatoarele raporturi:

  • dorsal, cu spleniusul corpului calos,
  • lateral, cu atrium sau trigonul ventriculului lateral, situat la limita dintre portiunea centrala, cornul occipital si cornul temporal. La acest nivel, piciorul fornixului, care coboara in cornul temporal al ventriculului lateral, descrie o curba cu concavitatea anterioara. Pe tenia fornixului se insera panza coroida a ventriculului lateral.
  • Ventral, postero-lateral, cu corpii geniculati metatalamici iar medial, cu formatiuni epitalamice si coliculii superiori ai mezencefalului.

HIPOTALAMUSUL

CONFIGURATIA EXTERNA SI RAPORTURILE HIPOTALAMUSULUI

Hipotalamusul se gaseste situat anterior si inferior fata de talamus. El formeaza podeaua ventriculului III si participa la formarea peretilor laterali ai ventriculului III (1/3 inferioara).

Apare vizibil pe fata bazala a emisferelor cerebrale, la nivelul spatiului opto-peduncular, care este delimitat :

anterior - de chiasma optica



lateral - de tracturile optice

posterior - de picioarele pedunculilor cerebrali

In spatiul opto-peduncular, in sens antero-posterior, se afla urmatoarele formatiuni :

1. tuber cinereum, o proeminenta cu contur neregulat, situata dorsal de chiasma optica si ventral de corpii mamilari. Se prelungeste in jos cu infundibulul, de care atarna neurohipofiza.

2. corpii mamilari, situati dorsal de tuber cinereum Sunt 2 formatiuni sferice situate de o parte si de alta a liniei mediane

3. substanta perforata posterioara - este situata in fosa interpedunculara Tarin. Prezinta mai multe orificii prin care patrund ramurile centrale din artera cerebrala posterioara.

In dreptul fetei ventrale a hipotalamusului se afla vasele poligonului arterial Willis de la baza creierului.

Fata ventrala a hipotalamusului are raporturi cu seaua turceasca a osului sfenoid.

Limitele hipotalamusului sunt reprezentate de :

- anterior, chiasma optica

- posterior, un plan orizontal tangent la marginea posterioara a corpilor mamilari

EPITALAMUSUL

Epitalamusul este o structura intercalata pe caile reflexe olfactive, datorita conexiunilor sale cu ariile olfactive(fig. V. 2, 6).

Este situat in portiunea posterioara a ventriculului III si este alcatuit din :

stria habenulara

trigonul habenulei cu nucleii habenulari

comisura habenulara

glanda pineala (epifiza)

comisura posterioara

Stria habenulara banda de substanta alba, situata la limita dintre fata dorsala si fata mediala a talamusului si care se lateste posterior, formand trigonul habenulei. Este alcatuita din aferentele nucleilor habenulari.

Comisura habenulara uneste cele doua trigoane habenulare si este formata din aferente contralaterale ale nucleilor habenulari si fibre comisurale ce leaga nucleii habenulari.

Trigonul habenulei este portiunea posterioara, latita a striei habenulare. Contine nucleii habenulari, in numar de doi : medial (mic) si lateral (mare). Ei sunt centrii de integrare pentru caile aferente somatice, vegetative si olfactive.

Comisura alba posterioara stabileste legaturi intre nc. habenulari, formatiunile hipocampice posterioare, coliculii superiori si nc. interstitiali de ambele parti.

Epifiza (glanda pineala). Se afla in neurocraniu, posterior de comisura habenulara, in santul dintre coliculii superiori ai tectului mezencefalic, in spatiul subarahnoidian. Are forma conica, cu varful postero-inferior si baza anterior. Corpul sau este turtit supero-inferior si este neted. Culoarea este gri-rosiatica si este de consistenta moale, friabila, are greutatea de 150 mg si atinge maxim de evolutie la 5 ani ; dupa varsta de 7 ani involueaza, dar persista tot timpul vietii. Epifiza influenteaza activitatea : adenohipohizei, neurohipofizei, CSR, MSR, pancreasului endocrin, ritmul circadian al STH-ului.

Melatonina are efect inhibitor (cel mai evident efect este pe hormonii tropi adenohipofizari, mai ales gonadotropi). Efectul melatoninei se datoreaza unui mecanism indirect, reprezentat de actiunea inhibitorie pe nucleii hipotalamici ce secreta factori eliberatori, si unui mecanism direct de inhibare a celulelor hipofizei anterioare.

Este formatiunea principala ce determina ritmurile circadiene sub influenta luminii.

SUBTALAMUSUL

Este regiunea diencefalo-mezencefalica, situata intre :

talamus - situat ventro-cranial

hipotalamus - situat anterior

capsula interna - care separa subtalamusul de nc. lenticular



mezencefal - situat inferior

Este alcatuit din substanta cenusie si substanta alba. Substanta cenusie consta in nucleii proprii si in nucleii mezencefalici care se prelungesc la acest nivel (substanta neagra si nucleul rosu). Nucleii proprii sunt: zona incerta, , nc. subtalamic Luys, (cei doi nuclei principali) la care se adauga nc. campului prerubric si nc. ansei lenticulare.

Zona incerta este o masa de substanta cenusie situata intre: talamus - de care este separata prin fascicolul talamic si nc. subtalamic - de care este separat prin fascicolul lenticular. Se continua superior si lateral cu nc. reticulari talamici.

Aferente: de la cortexul ipsilateral, aria motorie 4 si aria premotorie 6 si de la nc. subtalamic ipsilateral.

Eferente la: nc. rosu, CCS, aria pretectala.

Nucleul subtalamic Luys este situat intre: fascicolul lenticular care-l separa de zona incerta si fascicolul subtalamic. Are forma de lentila biconvexa, culoare rosiatica datorita vascularizatiei bogate. Are in structura neuroni mari (situati lateral) si mici (situati medial).

Aferente: cortico-subtalamice (campurile 4,6), reticulo-subtalamice, subtalamo-subtalamice, rubro-subtalamice, pallido-subtalamice ( de la globus pallidus ipsilateral ).

Eferente, spre: globus pallidus ipsilateral, globus pallidus contralateral, substanta neagra, spre zona incerta, spre nc. subtalamic contralateral.

Substanta alba a subtalamusului este formata din:

1. fibre de tranzit prin subtalamus

    • lemniscuri - medial, spinal si trigeminal
    • fibre solitaro-talamice ( cale gustativa )
    • fibre dento-talamice
    • fibre rubro-talamice
    • fascicul retroflex Meynert

2. fibre proprii

fascicul talamic ( camp Forel H1 ), situat intre talamus si zona incerta

fascicul lenticular ( camp Forel H2 ) intre zona incerta si nc. subtalamic

fascicul subtalamic

ansa lenticulara ( pe traiectul careia se afla nucleii ansei )

fibre pallido-tegmentale

Fascicolul. talamic si fibrele pallido-tegmentale sunt eferente ale paleostriatului (din globus pallidus).

Din globus pallidus lateral pleaca fibre ce trec pe sub segmentul retrolenticular al bratului posterior al capsulei interne, formand fasc. subtalamic.

Din globus pallidus medial pleaca :

- fascicolul lenticular (camp Forel H2), care trece pe sub segmentul retrolenticular al bratului posterior al capsulei albe interne, apoi intre zona incerta si nc. subtalamic

- ansa lenticulara, care trece medial de nucleul subtalamic si zona incerta, apoi se indreapta lateral , trecand intre talamus si zona incerta.

Fascicolul lenticular, ansa lenticulara si fibrele dento-talamice controlaterale alcatuiesc fascicolul talamic (campul Forel H1).

Zona in care fascicolul lenticular si ansa lenticulara vin in contact formeaza campul Forel H 4 ( campul prerubric ). La acest nivel se afla nc. campului prerubric, in care se termina unele fibre.









Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1574
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site