Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

EVALUAREA PREOPERATORIE

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
STRUCTURA SISTEMULUI NERVOS
LUCRARE DE DIPLOMA - INGRIJIRILE ACORDATE PACIENTELOR CU DIAGNOSTICUL: SARCINA ECTOPICA
RADIOLOGIA INTERVENTIONALA
MONONUCLEOZA INFECTIOASA
Fazele clinice si de laborator necesare realizarii unei punti dentare
MOLA HIDATIFORMA (VEZICULARA)
UVEITELE
TESTE GRILA NEFROLOGIE – EXAMEN DE LICENTA
CANCERUL
SEMNE CLINICE SPECIFICE DIFERITELOR LOCALIZARI ALE FRACTURILOR DE MANDIBULA

EVALUAREA PREOPERATORIE

Orice pacient care este propus pentru o interventie chirurgicala, indiferent de am­ploa­rea acesteia, trebuie sa suporte o evaluare preoperatorie adecvata. Desigur, este discutabila aceasta posibili­ta­te in cazul marilor urgente, de tipul poli­trau­ma­tismelor, situatii in care, de multe ori, debutul mane­vre­lor anestezico-reanimatorii si chirurgicale, cu scop de salvare a vietii, are loc inaintea obti­ne­rii oricaror infor­ma­tii despre pacient.




Scopul vizitei preanestezice este de a evalua corect pacientul in vederea echili­bra­rii sale, avand drept urmare reducerea ratei complicatiilor intra si post­ope­ra­torii.

Evaluarea trebuie sa atinga urmatoarele puncte:

- motivul pentru care pacientul urmeaza sa suporte o interventie chirurgicala si tipul acesteia;

- antecedentele personale anestezice si chirurgicale de orice tip, cu descrierea in­cidentelor, da­ca a­cestea au avut loc;

- daca este fumator, consumator de alcool sau de droguri;

- antecedente alergice;

- daca urmeaza un tratamentacut sau cronic, pentru ce afectiuni, ce medicatie si in ce doze;

- examen general: greutate si inaltime, tegumente si mucoase, stare de constienta, aparat res­pi­rator si cardiovascular, digestiv, excretor;

- antecedente personale patologice:

cardiace: risc major prezinta angina instabila, alte forme de boala ischemica, insuficienta car­diaca congestiva, afectiunile valvulare si aritmiile; in cazul pacientilor hipertensivi, tre­buie ob­ti­nute informatii privind stadiul bolii, valorile tensionale obisnuite ale pacien­tu­lui, cu sau fara medicatie, existenta complicatiilor organice (cardiace, renale si cere­bra­le);

pulmonare: risc crescut au pacientii cu istoric astmatic, BPOC, apnee de somn, marii fu­ma­tori;

neurologice: accidente vasculare cerebrale cu mentionarea intervalului scurs de la insti­tu­i­rea afectiunii, deficit existent; convulsii si factorii declansatori ai acestora;

renale: insuficienta renala cronica, stadiu si modalitati de tratament, insuficienta renala a­cu­ta; aceste date au o deosebita importanta pentru controlul echilibrului hidroelectrolitic si acido-bazic, precum si in vederea dozarii medicatiei ce urmeaza sa fie prescrise;

digestive: afectiuni hepatice, istoric de boala ulceroasa;

endocrinologice: diabet mellitus, tip, tratament, complicatii; tratament cronic cu cortico­ste­ro­izi, afectiuni tiroidiene;

infectioase;

- antecedente familiale patologice (inclusiv anestezice);

- evaluarea patului venos periferic;

- analizarea cailor aeriene superioare, a criteriilor de intubatie dificila: posi­bi­li­ta­tea des­chi­de­rii gu­rii (daca este mai mica de 3 cm la femei, respectiv 3,5 cm la bar­bati → IOT dificila), den­ti­tia, e­ventuala macroglosie, mobilitatea coloanei cer­vicale, distanta dintre menton si car­ti­lajul tiroid (trebuie sa fie mai mare de 6 cm), prognatism sau retrognatism;

- clasificarea cailor aeriene dupa Mallampati;

- evaluarea altor situatii care pot determina o intubatie dificila: formatiuni tumorale, trau­ma­tis­me, afectiuni ce se pot asocia cu edem glotic sau patologie infectioasa ce poate determina ob­structie de cai aeriene, obezitate, poliartrita reumatoida si alte boli autoimune, arsuri termice sau chimice, sindromul de articulatie rigida la pa­cientii diabetici, acromegalie;



- stabilirea gradului de risc anestezic in functie de clasificarea societatii ame­ri­ca­ne de anes­tezie (ASA):

ASA 1: pacient sanatos, fara nici o afectiune sistemica → mortalitate peri­operatorie de 0,06 - 0,08%;

ASA 2: pacient ce prezinta o afectiune sistemica de gravitate medie, ce poate avea sau nu le­gatura cu motivul interventiei chirurgicale → mortalitate peri­operatorie de 0,27 - 0,4%;

ASA 3: pacient ce prezinta o afectiune sistemica severa care ii limiteaza ac­ti­vitatea, ce are sau nu legatura cu cauza determinanta a interventiei chi­rur­gicale → mortalitate pe­rio­pe­ra­torie 1,8 – 4,3%;

ASA 4: pacient cu afectiune sistemica grava, ce reprezinta o permanenta amenintare pentru viata sa, cu sau fara realizarea interventiei chirurgicale → mortalitate perioperatorie de 7,8 – 23%;

ASA 5: pacient muribund, ce are speranta de supravietuire mai putin de 24 ore si care este supus interventiei chirurgicale ca ultima sansa de salvare a vietii → mortalitate pe­ri­operatorie de 9,4 – 51%;

ASA 6: pacient in stare de moarte cerebrala, ale carui organe urmeaza a fi recoltate;

daca interventia este o urgenta, se adauga litera U dupa clasificare.

Ca urmare a atingerii acestor puncte ale vizitei preanestezice, se stabileste con­dui­ta anestezica cea mai adecvata, in functie de patologia asociata pe care pacientul o prezinta, tipul interventiei propuse si, nu in ultimul rand, echipa operatorie ce va rea­liza actul chirurgical. Este obligatoriu ca aceste date sa fie pre­zentate pacien­tu­lui, explicandu-i-se indicatiile pe care tehnica propusa le are, avantajele fata de alte tipuri de anestezie si, desigur, riscurile de aparitie a eventualelor com­plicatii intra sau postoperatorii.

O alta etapa esentiala este obtinerea acordului scris al pacientului, atunci cand acesta este con­stient si responsabil sau al familiei, in cazul pacientilor inconstienti, iresponsabili sau al copiilor sub 16 ani. 

De retinut:

* Pacientii purtatori ai unor proteze dentare mobile trebuie sa le extraga inain­tea debutului a­nes­teziei. Repozitionarea lor se va efectua numai dupa transferul bol­­navului respectiv din ser­vi­ciul de terapie intensiva sau din salonul post­ope­ra­tor, in sectia chirurgicala.

* Este obligatorie inlaturarea temporara a bijuteriilor instalte prin body pierc­ing, in ciuda even­tualei reticente a pacientilor, atunci cand acestea se afla am­pla­sate pe limba, pe buze, nas sau a­tunci cand exista semne de infectie locala, in­diferent de localizarea lor. In cazul in care biju­te­ri­ile introduse prin piercing sunt situate in alte zone (ombilic, organe genitale externe) si nu este considerata obligatorie inlaturarea lor, la incheierea interventiei este necesar sa se verifice daca acestea sunt in pozitie.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 879
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site