| CATEGORII DOCUMENTE | 
| Alimentatie nutritie | Asistenta sociala | Cosmetica frumusete | Logopedie | Retete culinare | Sport | 
Elemente obstetricale
Bazinul osos si moale
      Canalul de nastere poate fi
impartit, didactic, in:
      Osos
      Moale
Canalul osos de nastere
      Bazinul osos (pelvin osos) este format
din:
      Cele 2 oase coxale
      Sacru
      Coccis
      Este impartit prin liniile
nenumite in 2 segmente:
      Superior = bazinul mare (deasupra
liniilor nenumite)
      Inferior = bazinul mic
(excavatia pelviana = bazin obstetrical (dedesubtul liniilor
nenumite)
      D.p.d.v. topografic reprezinta
adevaratul bazin
Canalul osos de nastere
      Micul bazin este format din:
      Anterior: marginea superioara a
simfizei pubiene, corpul pubelui si crestele perineale
      Lateral: liniile nenumite
      Posterior: promontoriul, aripioarele
sacrate, articulatia sacro-iliaca si sinusurile scaro-iliace
      D.p.d.v. obstetrical, ne intereseaza
cele 3 stramtori ale bazinului obstetrical:
      Superioara
      Mijlocie
      Inferioara
Stramtoarea superioara
      Are o forma ovala, cu marele ax
transversal sau o forma de inima
      Este planul de angajare a mobilului
fetal
      Diametrele:
      Antero-posterioare:
Promonto-suprapubian = "conjugata anatomica" = 11,5 cm
Promonto-retropubian = "conjugata vera" = diam. Util Pinard = diam. Promonto-pubian minim (mipubian) = 10,5-11 cm
Promonto-subpubian = 12 cm (minus 1,5 = Pinard)
      Pelvisul feminin vazut din profil,
diametrele antero-posterioare ale micului bazin:

Stramtoarea superioara
      Diametrele stramtorii superioare:
      Transversale:
Maxim = 13,5 cm = uneste pct. cele mai indepartate ale liniilor arcuate
Central sau clinic = diam. transversal median, util = 12,5-13 cm = la egala distanta intre promontoriu si simfiza
      Pelvisul feminin vazut de sus, puncte
de reper ale conturului stramtorii superioare:

Stramtoarea superioara
      Diametrele stramtorii superioare:
      Oblice:
De la eminenta ilio-pectinee la simfiza sacro-iliaca de partea opusa
Dupa locul de plecare, eminenta ilio-pectinee stg. sau dr. ele se unesc
Diam. oblic stg. (cel mai des utilizat de prezentatie)
Diam. oblic dr.
Reprezinta aria de angajare
12-12,5 cm
Stramtoarea superioara
      Planurile si inclinarea stramtorii
superioare:
      Planul promonto-pubian al stramtorii
superioare face cu cel orizontal un unghi de 54 grade la barbat si de
58 grade la femeie
      In zona promontoriului coloana
vertebrala deschide dorsal un unghi de 110 grade la barbat si de
107 grade la femeie
      Bazinul este mult inclinat anterior.
      Pelvisul feminin vazut de sus,
diametrele stramtorii superioare:

Stramtoarea mijlocie
      Nivelul spinelor sciatice = imparte
excavatia pelviana in 2 etaje
      Excavatia pelviana este un canal
intre stramtoarea superioara si cea inferioara, unde se
efectueaza coborarea prezentatiei
      Limite:
      Peretele anterior: fata
posterioara a simfizei, corpul pubelui si punctul retropubian ce
delimiteaza diam util
      Peretele posterior: fata
anterioara a sacrului si a coccisului
      Peretii laterali: cotil, fata
interna a ischionului, cu cele 2 orificii (gaura obturatoare si
gaurile sciatice
Stramtoarea mijlocie
      Diametrele:
      Antero-posterior si oblice = 11 cm
(antero-posterioare de la vertebra 3S la simfiza / 11,8-12 cm)
      Transversal = 10,5-10,8 cm
Stramtoarea inferioara
      Orificiul inferior al cavitatii
      Prezinta:
      Anterior: marginea inferioara a
simfizei pubiene
      Posterior: coccisul
      Lateral: ramurile ischio-pubiene,
tuberozitatea sciatica si ligamentul sacro-sciatic
      Diametrele:
      Antero-posterior = subcocci-subpubian =
9,5 cm prin retropulsia coccisului = 11,5-12 cm
      Transvers = bischiatic = 11 cm
      Oblice = 11 cm
Stramtoarea inferioara
      Arcada pubiana este regiunea
delimitata de marginea inferioara a pubelui si de ramurile
ischio-pubiene
      Este locul in care se situeaza
craniul fetal in momentul nasterii (degajarii)
Axele bazinului
      Axul stramtorii superioare (axul de
angajare) urmeaza linia ombilico-coccigiana
      Axul excavatiei (axul de coborare)
prelungeste axul stramtorii superioare, se curbeaza in sus si
inainte si se uneste cu axul stramtorii inferioare
      Axul stramtorii inferioare (axul de
degajare) se apropie de orizontala la femeia in decubit dorsal
1. Axa pelvina
2. Planul stramtorii superioare

Articulatia bazinului
      Imbibitia gravidica
favorizeaza mobilizarea simfizei pubiene si sacro-iliace ca pe
niste balamale, astfel incat mutatia aduce promontoriul
inainte si coccisul inapoi, iar concentratia aduce
promontoriul inapoi si impinge coccisul inainte
      Imbibitia gravidica
favorizeaza mobilizarea simfizei pubiene si sacro-iliace ca pe
niste balamale, astfel incat mutatia aduce promontoriul
inainte si coccisul inapoi, iar concentratia aduce
promontoriul inapoi si impinge coccisul inainte
Examinarea bazinului osos
      Pelvimetria externa
      Se realizeaza cu pelvimetrul, cu
pacienta in pozitie verticala, cu plantele lipite in interior
      Cuprinde diametrele:
Antero-posterior (extern) sau Bandeloque = 20 cm = intre punctul cel mai proeminent al fetei anterioare a simfizei pubiene si apofiza spinoasa a L5
Bispinos = 24 cm = intre cele 2 spine iliace-antero-superioare
Bicret = 28 cm = uneste punctele cele mai indepartate ale crestelor iliace
Bitrohanterian = 32 cm = distanta dintre cele 2 trohantere
      Rombul lui Michallis ne furnizeaza
date asupra formei, simetriei si marimii excavatiei pelviene
      Are un diam. vertical de 11 cm, iar cel
transversal de aprox. 10 cm
      Punctele care definesc rombul sunt:
Superior: apofiza spinoasa a vertebrei L5
Inferior: punctul superior al plicii interfesiere
Lateral: gropitele determinate de cele 2 spine iliace postero-superioare
      Tot prin pelvimetria externa se
masoara si diametrul transvers al stramtorii inferioare (biischiatic)
      Reprezinta distanta dintre
fetele interne ale tuberozitatilor ischiatice
      Se repereaza cu policele de la ambele
maini cele 2 tuberozitati si cu banda metrica sau cu
pelvimetrul se masoara distanta dintre ele, scazand apoi
1,5 cm grosimea peretelui; rezulta o valoare medie de 11 cm
Masurarea diametrului antero-posterior extern

Diametrele transverse externe ale bazinului

Examinarea bazinului osos
      Pelvimetria interna 
      Se efectueaza prin tactul vaginal
      Ne ofera date foarte importante cu
privire la prognosticul evolutiei travaliului
      Intr-un prim timp, incercam sa
atingem promontoriul, lucru imposibil la bazinul normal
      Degetele examinatoare urmaresc
concavitatea sacrului de jos in sus si pierd contactul cu peretele osos,
in 1/3 sa superioara (in dreptul vertebrei S3)
      Exploram apoi conturul stramtorii
superioare
      Arcul sau anterior reprezinta un
arc al unui cerc cu raza de 6-6,5 cm, permitand indepartarea cu 1,5-2
cm a degetelor examinatoate aplicate pe fata posterioara a simfizei
pubiene
      Liniile nenumite se urmaresc in 2/3
anterioare, sinusurile sacro-iliace nu sunt abordabile prin tact vaginal la
bazinul normal
      Peretele posterior al excavatiei este
reprezentat de osul sacru
      Fata sa anterioara, cu
concavitatea orientata anterior prezinta suprafata regulata
      In mod patologic osul sacru poate fi
redresat, alteori curbura sacrata este mult mai accentuata sau
prezinta false promontorii
      Proeminenta spinelor sciatice poate
fi apreciata prin tactul vaginal, furnizandu-se informatii asupra
diam. transvers al stramtorii medii
      Stramtoarea inf. este usor
abordabila prin tact vaginal si, astfel, vom putea aprecia
deschiderea unghiului format de ramurile descendente ale oaselor pubiene (ogiva
pubiana) care este de 80-90 grade
      Daca am atins promontoriul, revenim
la sfarsitul examenului si masuram diam. promonto-subpubian
      Mediusul se aplica pe promontoriu
si cu o pensa sau indexul mainii stg. vom repera marginea
inferioara a simfizei pubiene
      Ambele maini vor fi retrase simultan, iar
cu banda metrica masuram distanta de la varful
mediusului pana la reperul de sub simfiza, scazand apoi 1,5 cm
vom obtine diametrul util
      Cand diam. util este sub 9 cm, avem de-a
face cu un bazin viciat
Masurarea diametrului promonto-subpubian

      Pelvisul feminin vazut din profil,
planul micului bazin sau ale excavatiei pelvine:
2.a. Planul stramtorii medii (de la marginea inf. a simfizei pubiene la spina ischiatica)
2.b. Planul stramtorii medii (de la spina ischiatica la fata anterioara a sacrului)
3.a. Planul stramtorii inferioare inainte de retropulsia coccisului
3.b. Planul stramtorii inferioare sub punctul de retropulsie a coccisului

Canalul moale de nastere
      Planurile musculare perineale
      Profund: muschii ridicatori
anali
      Superficial:
Muschii bulbo-ischio-cavernosi
Muschiiischio-cavernosi
Muschiitransversi perineali superficial si profund
      Sunt separate intre ele de un tesut
conjunctiv condensat, sub forma de aponevroza (aponevroza
perineala mijlocie)
      Stratul muscular superficial este acoperit
de aponevroza perineala superficiala
      Planurile musculare perineale 
      Tesutul conjunctiv perineal se
condenseaza si pe linia mediana, alcatuind rafeul ano-coccigian
si ano-vulvar
      Ca urmare a transformarilor din
timpul travaliului vagineul, perineul si vulva sunt destinse
(ampliatie)
      Nasterea reprezinta o deformare
prin care partile moi ale canalului de nastere sunt pasiv
dilatate ca rezultat al presiunii capului fetal care inainteaza
      Canalul de nastere este delimitate
de:
Proximal = diafragmul cervico-segmentar, desparte cavitatea uterina de vagin
Distal = diafragmul perineal centrat de orificiul vulvar, marginit de un inel muscular (muschii constrictori ai vulvei si bulbo-cavernosi)
      Planurile musculare perineale 
      Progresiunea fatului depinde de
disparitia diafragmului cervico-segmentar
      Ea va determina formarea unui singur canal
sau cilindru moale (de la fundul uterului pana la orificiul vulvar)


Mobilul fetal
      Fatul la termen poate fi
asemanat cu un ovoid
      Sunt importante 3 segmente ale acestui
ovoid:
      Capul
      Umerii  partile mari fetale
      Pelvisul
Mobilul fetal
Craniul fetal
      Bolta craniana:
      2 oase frontale
      2 oase parietale 
      2 oase temporale 
      1 os occipital
      Masivul facial
      Suturile craniului fetal
      Frontala sau metapica (intre
cele 2 oase frontale)
      Sagitala (antero-posterioara)
intre cele 2 oase parietale
      Suturile craniului fetal
      Frontala sau metapica (intre
cele 2 oase frontale)
      Sagitala (antero-posterioara)
intre cele 2 oase parietale
      Fronto-parietala sau coronara
(intre oasele frontale sau cele parietale)
      Occipito-parietala sau lombdoida
(intre cele 2 oase parietale si osul occipital)
      Temporalei, mai putin importanta
      Fontanelele sunt spatii membranoase ce separa
oasele cutiei craniene si servesc ca puncte de reper in travaliu:
      Anterioara (marea fontanela sau
bregmatica)
      in lungul suturii sagitale
      are forma rombica,
delimitata de cele 2 oase parietale si frontal, care initial
este format din 2 jumatati
      Posterioara (unica fontanela sau
lombdoida)
      la extremitatea suturii sagital,
delimitata de cele 2 oase parietale si de scuama occipitalului
      forma triunghiulara si este
mult mai mica
      Laterale: sunt 2, ale lui Gasser
      Suplimentare (Gerdy), nu au mare
importanta in derularea travaliului
      Diametrele:
      Anteroposterioare
      Suboccipito-mentonier = 13,5 cm (cel mai
mare diam. al craniului fetal)
      Occipito-mentonier = 13 cm
      Occipito-frontal = 12 cm
      Suboccipito-frontal = 10,5 cm
      Suboccipito-bregmatic = 9,5 cm (cel mai
mic diam. al craniului fetal)
      Transversale
      Biparietal = 9,5 cm
      Bitemporal = 8 cm
      Bimastoidian = 7,5 cm
      Bimalar = 7 cm
      Verticale
      Submento-bregmatic = 9,5 cm
      Fronto-mentonier = 8 cm

      Circumferintele
      Marea circumferinta
occipito-frontala = 38 cm
      Mica circumferinta suboccipito-bregmatica
= 33 cm
      Fata
      Situata inferior si inaintea
craniului
      Se intinde de la extremitatea
anterioara a marii fontanele pana la menton
      Alcatuita din aceleasi oase
ca la adult (6 perechi si 1 nepereche)
      Mai rezistenta decat bolta
craniana

Umerii fetali
      La nivelul umerilor si trunchiului
fetal se descriu 2 diametre:
      Biacromial = 12,5 cm (cu reducere prin
tasare)
      Sterno-dorsal = 9 cm
Pelvisul si membrele inferioare
      La nivelul pelvisului se descriu
diametrele:
      Bitrohanterian = 9 cm (reducere prin
tasare)
      Sacro-pretibial = 12,5 cm
      Pubo-sacrat = 6 cm
      Caracteristicile fatului la termen:
      Greutatea variaza in functie de
sex:
Fem: 3000-3200 gr
Masc: 3000-3500 gr
      Caracteristicile fatului la termen
      Lungimea medie (vertex-talpi) = 50-52
cm
      Cordul fetal cantareste circa 2
gr
      Plamanii sunt atelectazici si
cantaresc circa 30 gr
      Ficatul fetal - organul cel mai voluminos
(125 gr) si ocupa  din cavitatea abdominala
      Stomacul are o capacitate de 30-40 ml
      Intestinul subtire are circa 2 m, iar
intestinul gros are circa 50 cm
      Rinichii cantaresc circa 12 gr
fiecare
Notiuni obstetricale
      Nasterea
      Naturala (vaginala)
spontana ca declansare si evolutie
cu utilizarea unor manevre si interventii obstetricale
      Artificiala (chirurgicala) prin
cezariana
      Eutocica (fiziologica)
      Distocica (patologica)
      Orientarea fatului in uter
      Raportul dintre axul mare al fatului
si cel al uterului poate fi:
Longitudinala, cand aceste axe se suprapun
Transversala, cand axul cranio-caudal al fatului este orientat pe cel transvers al uterului
Oblica
      In evolutia sarcinii:
      Primele 20-24 sapt. - orientare
indiferenta
      Sapt 24-32 - orientare provizorie
, longitudinala, in prezentatie pelviana, ca apoi, in urma
culbutei, orientarea sa fie definitiva
      Dupa culbuta - orientare definitiva,
fiziologic longitudinala si in prezentatie craniana
      Prezentatia
      Partea anatomica mare fetala
care, in timpul nasterii, se va prezenta prima la nivelul stramtorii
superioare a bazinului, va cobori si se va degaja prima
      Poate fi:
cefalica
pelviana

      Atitudinea
      Se refera la flexia sau deflexia
prezentatiei in raport cu coloana vertebrala
      Prezentatiile cefalice sunt:
cel mai adesea bine flectate = craniana
uneori deflectate = faciala
mai rar moderat deflectate = frontala si bregmatica
      Altitudinea prezentatiei
      Raportul dintre circumferinta mare a
prezentatiei si planurile stramtorilor bazinului obstetrical
      In progresiunea nasterii,
prezentatia trece prin gradele de altitudine:
Mobila - deasupra stramtorii superioare
Aplicata - in contact cu stramtoarea superioara
Fixata - partial patrunsa in stramtoarea superioara
Angajata - diam. mare trecut prin aria stramtorii superioare
Coborata - diam mare trecut prin aria stramtorii mijlocii
Degajata - diam. mare trecut prin stramtoarea inferioara
      Clinic, in aprecierea altitudinii
prezentatiei se utilizeaza indicii Farabeng, prin tuseul vaginal
      Prezentatia angajata: intre
prezentatie si fata anterioara a sacrului au loc 2 degete
      Prezentatia coborata: un deget
      Prezentatia degajata: nici un
deget.
| 
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare | 
              
                Vizualizari: 16725				
                Importanta: ![]()
Termeni si conditii de utilizare | Contact 
     
      © SCRIGROUP 2025 . All rights reserved