Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

Elementele minerale in corp

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
HOLERA
MEDICINA LEGALA
Tumori
Analiza unui nebun de schizofrenie paranoica
Bazele biochimice ale imunitatii umorale
TRICHINOZA
TRANSFERURI INTERSPITALICESTI ALE CAZURILOR ACUTE
Ciroza hepatica si complicatiile cirozei - test grila
Patologia lichidului amniotic
Forme contemporane de exploatare a sexualitatii: prostitutia, pornografia, sex shop-ul; clienti si beneficiari


Elementele minerale

1. Magneziul

- in organismul adultului se gasesc 20-35 g




- mai mult de 50% din aceasta cantitate se gaseste in schelet sub forma de fosfat si carbonat de Mg

- in tesuturile moi se concentreaza in celule, ca si K

- lichidul extracelular contine numai 2% Mg

- magneziemia este de 2-3 mg % din care 80% este magneziu ionic si 20% este legat de proteine

Rolul metabolic

- activeaza enzime care intervin in sinteza proteinelor, metabolismul lipidelor si glucidelor

- participa la formarea ATP din ADP si la transferul fosfatului de la ATP la acceptori => prin aceste reactii participa la :

- eliberarea de energie

- travaliul muscular

- transportul activ prin membrane

- ca si calciul deprima excitabilitatea neuromusculara

- absorbtia intestinala se face prin mecanism activ

- coeficientul de utilizare digestiva este de 30-40% cu viariatii de la 20 la 70%

- ratiile bogate in Ca deprima utilizarea digestiva a Mg

- aciditatea gastrica stimuleaza absorbtia de Mg

- ac. oxalic, ac fitic, excesul de celuloza, tulburarile de digestie a grasimilor reduc cantitatea de Mg absorbita

Ratia de Mg

- OMS recomanda :

- copii 0-1 an 40-70 mg

- prescolari 150 mg

- copii scolari 250 mg

- adulti 200-300 mg

- femei 300 mg

- gravide 450 mg

- insuficienta de Mg duce la :

- labilitate emotionala

- iritabilitate

- tremor

- parestezii

- exagerarea reflexelor

- tetanie, convulsii, delir

- carenta mai mult sau mai putin accentuata se gaseste in :

- alcoolism cronic

- diaree

- ciroza hepatica

- malnutritia proteocalorica

- acidoza diabetica

- tratament cu diuretice

Surse alimentare de Mg

- Mg este constituent al clorofilei

- legumele verzi sunt o sursa buna de Mg : spanacul, ceapa verde, urzici, patrunjel, marar, leustean

- se mai gaseste in fructe, viscere, carne, derivate cerealiere, fasole alba, nuci, lapte

- carenta nu se realizeaza prin deficit alimentar ci in starile patologice

2. Sulful

- reprezinta 0,25% din greutatea corporala a unui adult

- intra in structura tioaminoacizilor: metionina, cisteina si cistina => se gaseste in structura tuturor proteinelor celulelor si umorilor

- se gaseste sub forma de mucopolizaharide (condroitin si mucoitin sulfat)

- ia parte la formarea oaselor, tendoanelor si pielii

- mai sunt bogate in sulf :

- cheratina din par, unghii, piele

- sulfolipidele din substanta alba a SNC

- insulina, heparina, glutationul

- tiamina, biotina, coA

Roluri functionale

- ia parte la reactii de oxido-reducere

- gruparea sulfhidrica SH a cisteinei se oxideaza si trece in forma disulfhidrica (-S-S-)

- puntile S-S- reprezinta elemente esentiale in structura tertiara a proteinelor

- din catabolismul compusilor organici cu S rezulta acid sulfuric care este imediat neutralizat si excretat in urina sub forma de saruri organice sau anorganice ca sulf esteral

- raportul N(sodium)/S in urina este de 13:1

- cand ratia alimentara este saraca in proteine scade eliminarea renala a ambelor elemente, raportul ramanand insa neomodificat

- prin ac sulfuric rezultat din compusii organici cu sulf, organismul are posibilitatea sa conjuge unii metabolite si multe substante chimice cu potential toxic, transformandu-le in compusi mai putini toxici si mai usor de eliminate renal

- conjugarea se poate realiza si cu sulf organic neoxidat ca in cisteina conjugare si in formarea compusilor mercapturici

Ratia de S

- nu se cunoaste necesarul zilnic de S

- daca alimentul aduce cantitati suficient de tioAA, este acoperita si nevoia de S

Surse alimentare de S

- in alimente, sulful se gaseste sub forma de compusi organici si asa se si absoarbe

- cele mai bogate in sulf sunt alimentele de origine animala : carnea, viscerele, ouale, laptele, branzeturile

- leguminoasele uscate, nucile, cerealele, legumele (varza, conopida, guile) sunt bogate in tiocianati

- bioxidul de S este larg utilizat in industria alimentelor la conservarea vinurilor, sucurilor si pulpelor de fructe, la blansizarea legumelor si fructelor inainte de uscare

- cand se depasesc limitele admise pot aparea tulburari digestive si nervoase (cefalee, ameteli)

3. Cuprul

- cantitatea din organism a unui adult este de 100-150 mg

- se concentreaza in ficat, rinichi, maduva osoase, inima si creier

- cuprul se basoarbe in stomac si prima parte a intestinului subtire

- cupru digerat este de 30-40%, nu mai mare decat al Fe

Roluri

- intra in structura enzimelor :

- citocromi

- citocromi DAF,

- uricaza (metabolismul purinelor)

- butiril coA dehidrogenaza (oxidarea AG)

- tirozinaza (formarea melaninei)

- ascorbicoxidaza (formarea colagenului)

- favorizeaza absorbtia Fe, mobilizarea din rezervele tisulare si transformarea Fe3+ in Fe2+ si inglobarea in Hb

- insuficienta de Cu la omp duce la anemia microcitara hipocroma asemanatoare cu anemia feripriva dar diferita de aceasta prin rezistenta la tratamentului cu fier si leucopenie accentuate

- carenta severa de Cu duce la modificari osoase

- la copii carenta se manifesta prin :

- paloare

- depigmentarea pielii si parului

- anorexie

- incetinirea cresterii



- intarziere in dezvoltarea psihomotorie

Ratia de Cu

- este de 2mg/zi la adult

- copii au necesitati mai crescuta decat adultii : 0, 08 mg/kgc la sugar si 0,04 0,05 mg/kgc la copil

- o alimentatie obisnuita poate asigura fara dificultati aceste cantitati

Surse alimentare de Cu

- alimente bogate in Cu : carne, viscere, peste

- alimente mai putin bogate in Cu si cu un coeficient de utilizare digestiva mai mica : legume, fructe, painea neagra

- omul mai ingera cu sub forma de poluant provenit din utilaje, ambalaje, fungicide ;

- in cantitati mari are efecte toxice

4. Iodul

- oligoelement necesar pentru sinteza hormonilor tiroidieni

- in organismul unui adult se gasesc 30-50 mg iod din care 8-10 mg este concentrat in glanda tiroida

- tiroizina aditioneaza iodul trecand in monoiodotironina si diiodotironina care pot intra in lantul polipetidic al tireoglobulinei

- cand nevoiele o cer, 2 molecule de tirozina iodata se cupleaza eliminand un rest de alanina => hormonii tiroidieni triiodotironina si tetraiodotironina => ajung in sange si de aici in tesuturi unde stimuleaza procesele eliberatoare de energie

- cand scade cantitatea de hormoni tiroidieni in sange, hipofiza este stimulata si la randul ei prin hormonii tiroidieni stimuleaza glanda tiroida sa sintetizeze si sa elibereze o noua cantitate de hormoni

- in carenta de iod, glanda hipofiza  biciuieste  tiroida care isi amplifica activitatea pentru a compensa deficitul dar lucreaza in gol, foliculii tiroidieni se hipertrofiaza, se acumuleaza mai mult coloid si glanda creste in volum aparand GUSA

- starile fiziologice si conditiile de mediu care cresc cheltuiala de energie a organismului, creste consumul de hormoni tiroidieni

- din aceasta cauza, copii, adolescentii, femeile gravide si cei care desfasoara activitati fizice intense sunt mai sensibili la deficitul de iod

- in sarcina o parte din iod trece la fat a carui tiroida are o capacitate de captare mai mare decat glanda materna => in carenta de iod, fatul sufera mai mult decat mama

- iodul se elimina si prin lapte

Gusa endemica

- se manifesta prin :

o       scaderea mb

o       lentoare

o       fatigabilitate in activitate fizica si intelectuala

o       afectivitate redusa

o       intarziere in cresterea si mineralizarea oaselor (nanism tiroidian)

o       intarzieri in aparitia dintilor

o       hipogonadism (amenoree, infantilism sexual la barbate)

o       pilozitate redusa

o       bradicardie

o       limba infiltrate (macroglosie)

o       tendinta la retentie apoasa (mixedem)

o       biochimic se constata cresterea lipemiei si colesterolemiei si adesea anemie

Ratia de I

- necesarul zilnic pentru a preveni aparitia gusei endogene este de 60-70 g iod/zi 1 g I/kgc

- ratia optima este de 100-200 g/zo

- nevoile copiilor sunt de :

- copii 0-1 an 40-50g/zi

- copii prescolari 70-90g/zi

- copii scolari 120-150g/zi

- gusa endemica apare la populatiile care consuma alimente si apa saraca in iod

- o carenta secundara de iod realizeaza si consumul unor alimente vegetale care contin substante antitiroidiene naturale

- in brasicacceae (varza, conopida, gulie) exista glucozizi (glucobrasicina, neoglucobrasicina) care sub influenta mirozinazei, elibereaza tiocianati sau izotiocianati

- tiocianatii se pot substitui iodului deplasandu-l din combinatiile sale

- cresterea aportului de iod restabileste capacitatea functionala a tiroidei

- in alte plante (rapita, napi) s-a mai pus in evidenta progoitrina

- cand tesuturile plantei sunt fragmentate, zdrobite, progoitrina se transforma in goitrina care interfera biosinteza hormonului si nu acumularea iodului in glanda

- majorarea ratiei de iod este putin eficace

- pt contracararea efectului trebuie administrati hormoni

- polifenolii sunt de asemenea antitiroidieni si pot lega iodul la gruparea OH

- tot ca substante gusogene competitive cu iodul s-au descris fluorul si calciul din apa

Surse alimentare de I

- 80-90% din iodul necesar se gaseste in alimente iar 10-20% se gaseste in apa si aerosol

- produsele din apa sarata a marilor si oceaneor sunt cele mai bune surse de iod (pestele, scoicile, creveti, algele marine)

- legumele cultivate pe soluri bogate in iod

- laptele, carnea si ouale contin iod daca animalele au primit hrana cu iod

Profilaxia

- administrarea de sare iodata in zonele gusogene

- in tara noastra iodarea sari a inceput din 1952 cu KI (iodura de K) si din 1963 cu iodat de K 15-25mg/kg

- pentru a nu pierde iodul sarea trebuie sa fie cat mai pura, sa se pastreze in spatii uscate si racoroase sis a se consume in termenul de valabilitate

- se recomanda ca si animalele si pasarile sa consume sare iodata

- legislatia din tara noastra prevede comercializarea obligatorie numai a sarii iodate si folosirea obligatorie a sarii iodate la fabricarea painii

5. Fluorul

- in organismul uman se gaseste in cantitati mici si este localizat in intregimie in oase si dinti

- studiile epidemice arata ca in anumite limite de aport creste rezistenta dintilor la carie

- dintii si oasele sunt organele cele mai sensibile atat la carenta cat si la excesul de F

Ratia de F

- ratia zilnica pt adult este de 3-4 mg

Surse alimentare de F

- cea mai importanta sursa de F este apa de baut din zonele cu clima temperata (1mg/l)

- alimentele contin cantitati mici de F cu exceptia pestelui si produselor comestibile ale marii, frunzelor si mugurilor arbustului de ceai care sunt foarte bogata in F

Roluri

- actiunea carioprotectoare a F se explica prin :

- formarea fluoropatitei : este un rezultat la acizii formatii la suprafata

dintilor in urma fermentarii glucidelor

- actiunea bacteriostatica asupra microorganismelor din placa dentara



- inhibarea activitatii unor enzime implicate in demineralizarea

smaltului si dentinei

- efectele protectoare sunt maxime daca se asigura un aport adecvat de F in perioada de formare a dintilor (intrauterine), perioada preeruptiva a dintilor temporari si permanenti (primii 10-14 ani ai copilului)

- excesul de F apare cand aportul depaseste 5-6 mg/zi => fluroza dentara (initial) urmata de osteofluoroza la nivelul oaselor

6. Zincul

- este un element indispensabil vietii plantelor si animalelor

- se gaseste in proportie de 2-3 g in corpul unui adult, din care :

- 60% - in masele musculare

- 20% - in sist osos si piele

- 20% - restul organismului (ficat, pancreas, spermatozoizi, hematii,

leucocite)

- coeficientul de absorbtie digestiva este intre 10 si 90% si variaza in functie de starea nutrtionala a organismului si tipul de alimente consumate : fibrele alimentare scad absorbtia Zn

Roluri

- intra in structura a numeroase enzime (anhidraza carbonica, fosfataza alcalina, carbozipeptidaza pancreatica, dehidrogenaze, polimeraze

- prin aceste enzime :

- participa la eliberarea de CO2 transportat de hematii

- participa la procese oxido-reducatoare tisulare

- participa la sinteza proteinelor

- participa la mobilizarea vit A din ficat si mentinerea unei

vitaminemii normale

- direct si prin intermediul hipofizei stimuleaza gametogeneza, dezvoltarea organelor genitale si instalarea pubertatii

Ratia de Zn

- OMS recomanda :

- copii mici 3-5mg/zi

- copii mari 10 mg/zi

- adolescenti si adulti 15 mg/zi

- sarcina 20 mg/zi

- alaptare 25 mg/zi

Surse alimentare de Zn

- se gaseste in :

o       Carne

o       Viscere

o       Peste

o       Legume

o       Fructe

Sindromul carential

- se caracterizeaza prin:

- reducerea cresterii

- hipogonadism

- alopecie

- modificari cutanate

- hepatomegalie

- anemie, anorexie

- scaderea perceptiei gustative

- diaree

- rezistenta scazuta la infectii

- insuficienta aportului de Zn a fost atribuita regimului monoton bazat pe derivate cerealiere bogate in material fibros si fitati

7. Seleniul

- intra in structura unor enzime (glutationperoxidaza) care catalizeaza reducerea peroxizilor lipidici si a peroxidului de hidrogen si poate juca un rol in prevenirea efectelor negative ale peroxidarii grasimilor care contin AG nesaturati

- printr-un astfel de mecanism protejeaza eritrocitele de hemoliza

- plachetele sanguine contin mai mult seleniu decat alte enzime

- impreuna cu vit E si tioAA participa la formarea  factorului 3  hepatoprotector

- se comporta ca un antioxidant biologic

- la animalele carentate in Se s-au descris :

- defecte in dezvoltarea sistemului vascular

- catracta

- caderea parului

- s-au facut corelatii si intre deficitul de Se si :

Ø     malnutritia proteincalorica

Ø     anemia hemolitica

Ø     cardipatia ischemica

Ø     fibroza chistica pancreatica

Ø     distrofia musculara

Ø     scleroza multipla

Ø     tumori maligne

- datele statistice arata o corelare inversa intre decesele prin cancer si continutul de Se din alimentele consumate in zona

Surse alimentare

- se gaseste in :

o       Carne

o       Viscere

o       Peste

o       Produse lactate

o       Oua

o       Derivate cerealiere

o       Legume si fructe

- coeficientul de utilizare digestiva este destul de mare : 30-70%

- seleniul din selenometionina si selenocisteina se absoarbe mai bine de cat anorganic (seleniti si selenati)






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1194
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site