Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

Explorarea functionala a intestinului

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
ELECTROTERAPIA
Profilaxia bolilor induse prenatal
Artera cerebrala posterioara
INFLAMATSA
LIMBAJE AUGMENTATIVE
PRODUSE CHIMICE DEFINITE, BACTERIENE SAU MICOTICE
Notiuni generale despre intoxicatiile acute ale copilului
TUMOARE DE CEC PALPABILA
Nefropatiile tubulare
VITEZA DE CONDUCERE SENZITIVA

Explorarea functionala a intestinului

Intestinul, organ cavitar, cu lungimea de aproximativ 6 m, din care 1,7m intestinul grog. Prezinta miscari peristaltice, peristaltice, pendulare, sucuri digestive (biliar, pancreatic si propriu) si are ca functie absorbtia alimentelor pe o suprafata de 50mp. Intestinul este sediul finalizarii digestiei si absorbtiei factorilor nutritivi.




Tulburarile activitatii motorii

- hiperkinezia (exagerarea peristalticei) ileite, sindrom de ansa afernta, rectocolite, stres, sindrom “dumping”;

- hipokinezia (diminuarea, abolirea peristalticei) ileus paralitic.

Tulburarile activitatii secretorii

- se instaleaza sindromul de malasimilatie cu doua sindroame de maldigestie si malabsorbtie cu multiple mecanisme patogenice.

Sindromul de malasimilatie

I. Malasimilatii prin defect de digestie

A.  Insuficienta digestiei gastrice:

steatoreea dupa gastrectomie

malabsorbtia dupa gastrita atrofica

cancerul gastric

B.      Insuficienta pancreatica:

pancreatita cronica

carcinom

fistula pancreatica

scleroza fibrochistica (mucoviscoidoza)

C.  Insuficienta hepato-biliara:

hepatite

ciroze

obsctructii biliare

D.  Afectiuni generale si extradigestive cu insuficienta digestiei:

stari carentiale, distrofii de aport, kwashiorkor, pelagra.

boli endocrine: boala Addison, boala Basedow, diabet consumptiv

II. Malasimilatii prin defecte de absorbtie

A.  Afectiuni intestinale de etiologie necunoscuta:

enteropatia glutenica

celiakia la copil

sprue nostras la adult

B.  Boli inflamatorii intestinale:

enterita regionala

tuberculoza intestinala

enterite si enterocolite diverse

sprue tropical



C.  Boli de sistem cu interesare intestinala:

amiloidoza

lipodistrofia intestinala (Whipple)

sclerodermia

limfosarcorn

reticulosarcom etc.

adenopatii mezenterice

D.  Reducerea suprafetei de absorbtie:

rezectii intestinale

fistule intestinale

E.  Boli parazitare:

tenioze diverse

strongiloidoza

F.  Insuficiente cardio-vasculare

G.  Enteropatii toxice, medicamentoase

H.  Alergia alimentara

I.  Disbioze intestinale:

trat. cu antibiotice

staza intestinala segmentara

dispepsii

J. Malabsorbtii ereditare selective (intoleranta innascuta la dizaharide)

K. Boli metabolice (in special tulburari ale sintezei)

agamaglobulinemia

abetalipoprotidemia

Explorarea digestiei si absorbtiei intestinale se face pentru grasimi, utilizand grasimi marcate ca trioleina sau acidul oleic (I131); pentru hidrocarbonate se utilizeaza D-xiloza; pentru proteine se utilizeaza proteine marcate cu I131 sau Cr51 iar studiul absorbtiei vitaminei B12 (Schilling) se face administrand “per os” vitamina B12 marcata cu Co60. Absorbtia fierului se determina prin administrarea Fe59 radioactiv; absorbtia electrolitilor se determina prin dozarea acestora in ser, tinandu-se cont ca in mod normal in 24 ore se pierd 8 mEq potasiu si 5mEq de sodiu.

Tubajul duodenal sau jejunal se cerceteaza macroscopic, chimic, bacteriologic.

Examenul radiologic cu sulfat de bariu sau “pe gol” evidentiaza modificari de forma, tranzit, dinamica, leziuni.

Examenul endoscopic, duodenoscopia, ano-recto-sigmoido-colonoscopia, evidentiaza mucoasele existenta tumorilor sau leziunilor.

Examenul coprologic efectuat dupa regimuri alimentare standard evidentiaza nivelul si proportia digestiei alimentelor ingerate; examenul chimic al materiilor fecale aduce informatii al nivelului si felului digestiei iar cercetarea hemoragiilor oculte (microscopice) se face cu Testul Adler.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 513
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site