Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

Fecundatia si fenomenele care o preced ( dupǎ literatura de specialitate)

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Hiperprolactinemiile
Paludismul la primatele neantropoide
COLITA ISCHEMICA
Diabetul zaharat - test grila cu raspunsuri corecte
EMBOLIA MEZENTERICA
Copiii si animalele de casa
Teorii care explica miscarile eruptive a dintelui
Tuberculoza renala
VACCINURI VII SI NEATENUATE
Ficatul prelucreaza si distribuie nutrientii


CONCEPTIA

I.)      Fecundatia si fenomenele care o preced ( dupǎ literatura de specialitate) :




Def. :fecundatia sau fertilizarea reprezintǎ fenomenul prin care spermatozoidul fuzioneazǎ cu ovocitul matur, producand oul sau zigotul, inceputul unui nou individ;

A.)Fenomeenele care preced fecundatia

a.)    maturatia celulei sexuale feminine – ovulul - care devine apt pentru a fi fecundat : are loc reducerea numǎrului de cromozomi la jumǎtate, de la 46 ( cat are ovocitul de gradul I), la 23 formandu-se ovocitul de gradul II – secundar. Acest proces are loc deja din viata intrauterinǎ, se opreste la nastere si in copilǎrie si se reia la pubertate, cu fiecare ciclu menstrual.Ovulul matur este o celulǎ de 150-200 de microni ( cea mai mare celulǎ din organism),

b.)    maturatia celulei sexuale masculine – spermatozoidul – care devine apt pentru a fecunda ovulul . Evolutia spermatogenicǎ, de la spermatogonie la spermatozoid apreciatǎ in timp de 74 de zile ( Heller si Clermont, 1963), se face in tubii seminiferi in valuri ceea ce ii asigurǎ continuitatea. Spermatogonia devine spermatidǎ sau spermatocit primar cu 46 de cromozomi care se vor reduce la jumǎtate printr-o mitozǎ reductionalǎ si se vor forma doi spermatociti secundari, fiecare cu cate 23 de cromozomi. In stadiul final spermatozoidul este o celulǎ de 60 microni, avand un cap ( porea cea mai voluminoasǎ care contine nucleul cu cromozomii, deci materialul genetic !), gatul sau colul ( partea flexibilǎ intre cap si piesa intermediarǎ) , piesa intermediarǎ(reprezentand centrala energeticǎ a spermatozoidului) si coada ( o piesǎ lungǎ si subtire care conferǎ mobilitate spermatozoidului). Un lichid spermatic normal are o cantitate de 2-5,5 ml / ejaculat, de culoare opalescentǎ, lactescentǎ, neomogen, cu un moros specific datoritǎ sperminei si un pH alcalin. Existǎ un numǎr de 40-250 milioane spermatozoizi/ cm cub, dintre care forme normale peste 80%, forme degenerate sub 20%. La temperatura dcamerei 60-90% sunt mobili cu mobilitate maximǎ la 1-4 ore. Se poate congela lichidul spermatic la – 79 s C si se pǎstreazǎ activ indefinit ( pentru fertilizare in vitro mai ales).

c.)    Ovulatia si captarea ovulului punerea in libertate a ovululului matur de cǎtre un folicul ovarian se face sub influenta secretiei hormonale ( cand hormonul LH ajunge la un varf maxim), el este apoi captat de pavilionul trompei uterine prin 3 fenomene importante : motilitatea specificǎ a trompei, dependentǎ de un echilibru hormonal estrogeno-progestativ ( estrogenii mǎresc peristaltismul tubar, adicǎ contractiile musculare, iar progesteronul il diminuǎ) ; curentul lichidian in directia peritoneu - trompǎ rezultat din absorbtia lichidului existent in mod normal aici de cǎtre trompa uterinǎ, ceea ce explicǎ de ce trompa poate culege un ovul chiar din ovarul contralateral ; procese biologice umoral-hormonale necesare supravietuirii si transportului ovular. Estrogenii si progesteronul creazǎ mediul favorabil de dezvoltare al oului. Sursele de energie variazǎ pe mǎsurǎ ce dezvoltarea progreseazǎ. La inceput, oul utilizeazǎ doar piruvatul sau oxal acetatul, apoi glucoza si proteinele ( aminoacizi), toate furnizate de secretiile tubare reglate de hormonii mentionati. In aceste secretii se gǎsesc inclusiv enzimele necesare digestiei proteinelor si lipidelor ;

d.)    Acuplarea sau copulatia: act prin care lichidul seminal ce contine milioane de spermatozoizi, este depus in organele genitale feminine, respectiv in vagin si un numǎr destul de neinsemnat pe regiunea cervicalǎ ;

e.)    un complex de fenomene biologice care conditioneazǎ ascensiunea spermatozoizilor spre treimea externǎ a trompei - locul fecundatiei unde intalnesc ovulul apt fecundatiei. Ascensiunea spermatozoizilor este favorizatǎ de secretia unor hormoni ( vasopresinǎ si ocitocinǎ), motilitatea nervoasǎ a tractului genital declansatǎ de orgasm, prostaglandinele ( hormoni) resorbite din lichidul spermatic, etc. In vagin viabilitatea spermaticǎ ( mai ales la mijlocul ciclului cand pH-ul este cel mai scǎzut), este limitatǎ la cateva ore. Primele momente ale ascensiunii sunt legate de calitatea spermatozoizilor dar si de o serie de componente ale lichidului spermatic cu rol in activatia spermatozoizilor . Pǎtrunderea in cǎile superioare se face rapid : astfel in maxim 3 minute ei ajung deja in uter iar la 5 minute se aflǎ deja in trompele uterine dacǎ existǎ mediu prielnic si tubele nu sunt infundate. Spermatozoizii ascensioneazǎ in orice fazǎ a ciclului menstrual dar mijlocul ciclului, in perioada ovulatiei, este mult favorizatǎ ascensiunea lor de cǎtre vascozitatea redusǎ a glerei cervicale. In aceastǎ fazǎ existǎ o concentratie maximǎ a estrogenilor, un pH alcalin maxim. In schimb progesteronul produce obstacole in ascensiunea spermatozoizilor : creste vascozitatea glerei cervicale care devine impermeabilǎ, acesta fiind de fapt unul din efectele contraceptive ale progesteronului ! Motilitatea spermatozoidului este necesarǎ pentru ascensiunea lui dar mai ales pentru fecundatie. In timpul orgasmului uterul are miscǎri de coborare si aspiratie a lichidului spermatic. Foarte importantǎ este insǎ motilitatea trompelor uterine in ascensiunea spermatozoizilor, motilitate conditionatǎ hormonal asa cum am arǎtat mai sus. In glera cervicalǎ spermatozoizii au supravietuit si 7 zile iar in tuba uterinǎ s-au gǎsit spermatozoizi viabili dupǎ 85 de ore de la insǎmantare, dar motilitatea NU se suprapune fecunditǎtii, aceasta din urmǎ scade in 24-48 de ore. O mare parte din spermatozoizi sunt fagocitati («  inghititi ») de cǎtre leucocite, astfel dupǎ 10-12 ore de le contactul sexual apari un numǎr mare de leucocite in canalul cervical. Astfel, spermatozoizii pot constitui un material antigenic ( femeia creeazǎ anticorpi impotriva spermatozoizilor si ii distruge) - cauza sterilitǎtii in infertilitǎti imunologice !

B.)Fecundatia se desfǎsoarǎ in mai multe etape

a.)    capacitatia prin care spermatozoizii, in timpul ascesiunii lor spre trompǎ, suferǎ un ultim proces de maturatie ; este un fenomen spontan dar este mediat si de cǎtre celulele foliculare din jurul ovulului, celule care au fost stimulate de hormoni ;

b.)    contactul spermatozoidului cu ovulul : cel mai apropiat spermatozoid va penetra ovulul, reactia de cuplare fiind una imunologicǎ ( cu receptorii ovulari ), dar existǎ si o atractie chimicǎ ;

c.)    atasarea spermatozoidului la membrana ovulului ( zona pelucida) , inainte de a o pǎtrunde. La 3 ore de la insǎmantare se vǎd mai multi spermatozoizi in jurul ovulului dar numai unul va pǎtrunde zona ;

d.)    reactia acrozomului, adicǎ eliberarea unor enzime de cǎtre spermatozoid care vor usura pǎtrunderea in ovul;

e.)    pǎtrunderea zonei pelucida a ovulului ( membrana ovulului);

f.)      penetratia ovulului : comportǎ trei faze : atasarea, fuziunea, si incorporatia spermatozoidului in ovul ;



Foto fecundatie

g.)    reactia corticalǎ – blocarea polispermiei : dupǎ pǎtrunderea unui spermatozoid in ovul, acesta NU mai permite o altǎ penetrare ;

h.)    activatia: fenomene ce duc la formarea pronucleilor;

i.)      formarea pronucleilor :materialul cromozomial ce intrǎ odatǎ cu capul spermatozoidului in citoplasma ovularǎ este complet ( 23 de cromozomi), cromozomii se deruleazǎ, nucleul spermatozoidului este transformat intr-un pronucleu cu un nr. de 23 de cromozomi ; in acelas timp si in acelas mod nucleul ovocitului formeazǎ un pronucleu femel ;

j.)      Syngamsia sau Conceptia propriu-zisǎ amandoi pronuclei ( masculin si feminin) cresc in mǎrime, migreazǎ cǎtre centrul oului, isi pierd membranele si isi pun pe linia ecuatorialǎ in comun seturile cromozomiale ( 23 + 23 ). Din acest moment se formeazǎ o nouǎ fiintǎ umanǎ cu numǎr diploid de cromozomi ( 46), dar cu genoame diferite !

k.)    Segmentarea :noua celulǎ diploidǎ se segmenteazǎ prin mitozǎ( diviziune) care are loc dupǎ 35-38 ore de la penetratia spermatozoidului in ovul , ducand la 2 celule , mitozele urmǎtoare succedandu-se rapid :la 45 de ore va avea 4 celule/ la 66 de ore 8 celule/la sfarsitul celei de a 3-a zi va avea 16 celule.

Morula ( la sfarsitul zilei a 3-a, cu 8-16 celule) :

Foto morula

Concluzia noastrǎ : autorul afirmǎ pe bunǎ dreptate cǎ dupǎ unirea celor doi nuclei se formeazǎ o nouǎ fiintǎ umanǎ, dar nu doar fiindcǎ se unesc cei doi nuclei( vezi faza «  j » a fecundatiei ci fiindcǎ Dumnezeu insufleteste acest « ou » care poartǎ din acest moment tot bagajul genetic nou format dar si toatǎ « mostenirea sufleteascǎ » datǎ lui de la pǎrinti si strǎmosi, panǎ la strǎmosii nostri Adam si Eva.

Metodele contraceptive si abortive actioneazǎ in fazele c.) si e.) premergǎtoare fecundatiei ( captarea ovulului de catre trompa si ascensiunea spermatozoizilor) : progesteronul scade motilitatea trompelor si reduce secretia tubei care hrǎneste embrionul si astfel acesta va muri ( efectul abortiv al contraceptivelor atat datoritǎ lipsei de hranǎ cat si datoritǎ opririi in tuba uterinǎ unde nu se poate nida( Incuibǎri) sau dacǎ o face va rezulta o sarcinǎ extrauterinǎ, respectiv tubarǎ, care va pune in pericol viata mamei . Sarcinile extrauterinǎ reprezintǎ o mare urgenta chirurgicalǎ !

Ascensiunea spermatozoizilor este de asemenea incetinitǎ sau opritǎ de cǎtre progesteronul administrat ca si contraceptiv ( efectul contraceptiv al contraceptiei hormonale).

Spermicidele au efect contraceptiv si sunt folosite ata tin constructia prezervativului( fiind imbibate cu aceastǎ substanta), cat si de cǎtre femei sub formǎ de geluri, tablete, creme, etc.avand scopul de a distruge spermatozoizii si le scad implicit mobilitatea, deci ascensiunea lor . Astfel ele actioneazǎ in toate fazele ale fecundatieie ( a-k),care nu mai poate avea loc. Spermicidele actioneazǎ prin intermediul unei substante chimice toxice, numitǎ Nonoxinol 9 care este toxicǎ atat pentru spermatozoid, cum am arǎtat mai sus, cat si pentru femeie deoarece absorbit in sange poate provoca alergii la femeie dar este si teratogen pentru copil provocand malformatii ;

II.) Nidatia si fenomenele premergǎtoare :

A.)Fenomenele care preced nidatia :

Transportul oului acesta rǎmane in 1/3 externǎ a trompei uterine ( ampulǎ) aproximativ 72 de ore, dupǎ care incepe sǎ migreze spre uter. La sfarsitul zilei a 3-a este in fazǎ de morulǎ, avand 8-16 celule, cand ajunge la cavitatea uterinǎ. Trecerea oului prin trompǎ ( 3-4 zile ) este favorizatǎ de cǎtre secretia hormonilor estrogeni care cresc peristaltismul, adicǎ contractiile trompelor uterine si grǎbesc transportul oului spre uter ; la transportul oului contribuie mult niste cili ai mucoasei trompelor precum si lichidul secretat la acest nivel, unele prostaglandine( hormoni), etc.In timpul trecerii prin trompǎ oul se hrǎneste prin schimburi nutritive de la acest nivel ( glicogen care se descompune in aminoacizi si glucide ).



Oprirea oului ( !) : in conditii necorespunzǎtoare, respectiv concentratie mare de estrogeni , sterilet , etc. oul poate fi expulzat.

Orientarea oului : la femeie se pǎstreazǎ filogenetic situarea oului pe linia medianǎ a uterului ;

Adeziunea : oprit la un anumit nivel al tubului uterin, oul nu se implanteazǎ imediat, el stǎ lipit de endometru, inconjurat de lichidul secretat de cǎtre glandele mucoasei uterine ( endometriale), timp de 3-4 zile, timp in care evolutia lui continuǎ de la stadiul de morulǎ la blastocist – in a 6-a, -7-a zi de la fecundatie. Aceastǎ atasare la mucoasǎ inainte de implantare, este un fenomen fizico-chimic realizat prin alcalinizarea mediului local. Prin alcalinizare, respectiv cresterea pH-ului local invelisul oului devine lipicios, aderent, fenomen demonstrat si « in vitro ».

Concluzia noastrǎ  in orice loc al traseului pe care il urmeazǎ copilul spre uter ( il putem numi asa fiind om de la conceptie iar termenul de « ou » fiind cu totul nepotrivit), pot apare « conditii neprielnice », adicǎ abortive, care sǎ ducǎ la expulzia lui, de fapt la avort ! Astfel, autorul recunoaste cǎ acest lucru se poate intampla cand este o concentratie mare de hormoni estrogeni si asta se intamplǎ in urma consumului de contraceptive hormonale combinate sau doar cu estrogen( cand il numim avort hormonal) sau dacǎ in uter existǎ un sterilet care atat d. p. d. v. mecanic va impiedica nidatia cat si datoritǎ hormonilor atasati de el( avort hormonal si mecanic) ! Cum actioneazǎ cele douǎ metode contraceptive si mai ales abortive asupra copilului si il avorteazǎ este descris mai jos.

B.)Nidatia: comportǎ mai multe etape:

Foto saptamina 2

Penetratia  oul pǎtrunde printr-o zonǎ redusǎ a endometrului unde va cǎpǎta legǎturile vasculare necesare hrǎnirii « hemotrofe », adicǎ prin intermediul sangelui , panǎ la acest moment el hrǎnindu-se « histiotrof », adicǎ prin intermediul secretiilor. Zona de penetrare se vindecǎ si embrionul incorporat in mucoasa uterinǎ determinǎ o modificare a aspectului mucoasei la acest nivel care devine o parte din viitoarea placentǎ.

Rǎspandirea  se referǎ de fapt la invazia endometrului ;

Fuziunea trofoblastului ( placentei) cu mucoasa uterinǎ : nucleii a douǎ tesuturi diferite, respectiv a copilului si al mamei, impart aceeasi citoplasmǎ fǎrǎ a produce un rejet ( !) cum se intamplǎ la un transplant al unui tesut strǎin. Existǎ in mod paradoxal o tolerantǎ imunologicǎ a mamei fata de un tesut strǎin !

Migratia : Blastocistul migreazǎ prin mucoasa uterinǎ, vor fi erodate vasele sanguine materne iar primele conexiuni cu vasele sanguine se petrec la aproximativ 10-14 zile de la fecundatie.

Oprirea invaziei : Stabilirea unui echilibru intre si mediul matern opresc invazia endometrului, pH-ul mediul se normalizeazǎ, etc.

Concluzia noastrǎ : in conditii prielnice are loc nidatia, realizandu-se un echilibru perfect intre copil si mamǎ care NU il va respinge, desi este un tesut « strǎin » d.p.d.v.histologic.

Aceastǎ « anomalie imunologicǎ », neexplicatǎ stiintific, nu poate fi decat o minune lǎsatǎ de Dumnezeu si care ne aratǎ intr-un fel cǎ viata noastrǎ incepe cu o minune nevǎzutǎ si continuǎ cu multe altele in pantecele mamei si panǎ la nastere.

Medicina modernǎ neagǎ acest lung sir de minuni prin faptul cǎ NU considerǎ pe acest ou a fi o sarcinǎ, de la conceptie si panǎ la nidatie, ci doar dupǎ nidatie, dupǎ ce se stabilesc legǎturile sanguine cu mama - un lucru total absurd fiindcǎ si panǎ atunci se hrǎneste , existǎ, se dezvoltǎ, creste, asa cum am arǎtat mai sus. Motivul pentru care in acest interval , de la conceptie si panǎ la nidatie,medicina modernǎ vorbeste de « ou sau morulǎ sau blastulǎ », dar nu de un copil si nu de o sarcinǎ, nu este altul decat necesitatea unui compromis de care a avut nevoie stiinta medicalǎ pentru a se putea dezvinovǎti de AVORTUL HORMONAL, de EXPERIENTELE efectuate pe embrion in cele 14 zile, de avortuile realizate in cadrul FERTILIZǍRII IN VITRO etc.Astfel , toate avorturile care au loc in acest timp datoritǎ metodelor contraceptive si abortive ( pilula contraceptivǎ, pilula de a doua zi, RU 486,etc.) NU vor fi considerate decat niste « pierderi », fǎrǎ importantǎ unui « ghem de celule » cum garacterizat de cǎtre alti autor pe acest copil. Tot in acest timp se avorteazǎ majoritatea embrionilor implantati prin metoda fertilizǎrii in vitro. Sunt numite de asemenea « pierderi ».

Avortul hormonal produs de catre pilula contraceptiva, cu estrogen sau combinata ( estrogen si progesteron), numita de asemenea « pierdere », este provocat de reactiile pe care le produc acesti hormoni la nuvelul trompelor uterine si a uterului :

distrofia, respectiv uscarea mucoasei uterine ( in special pilulele minidozate!), prin atrofia glandelor si al arterelor spiralate care hrǎnesc embrionul dupǎ nidatie ;



distrofia mucoasei trompelor uterine: nu se mai secreta substantele necesare hranirii copilului iin cele 3 zile de migrare prin trompe ;

incetinirea transportului oului prin inhibarea miscǎrilor peristalticii trompelor uterine ; oul nu va ajunge la timp si se va usca , deci va fi avortat.

Antihormonul RU 486 actioneazǎ in acest interval de timp dupǎ conceptie dar el isi prelungeste actiunea abortivǎ panǎ la 49 de zile ! Acest RU 486 de fapt blocheazǎ hormonul progesteron de care are nevoie copilul si placenta care il hrǎneste si astfel se va « usca » placenta, se va desprinde de peretii uterini iar copilul timp de 48 de ore moare . Modificǎrile pe care le produce sunt urmǎtoarele :

la mucoasa uterinǎ : separǎ placenta de embrion ( corionul de trofoblast), rupe practic copilul de sursa lui de hranǎ ;

la nivelul musculaturii uterine : provoacǎ contractii uterine, favorizand eliminarea embrionului ;

la nivelul colului uterin : il inmoaie si il dilatǎ , asemenea unei pregǎtiri pentru un avort ( sau nastere) ;

trebuie mentionat faptul cǎ este posibilǎ distrugerea embrionului panǎ la varsta de 49 de zile, deci o lunǎ si jumǎtate !Un astfel de embrion este prezentat in imaginea de mai jos :

Avort RU 486

Steriletul de asemenea actioneazǎ in acest interval de timp, deci dupǎ conceptie, eliminand copilul, adicǎ produce un avort mecanic si hormonal. Steriletul actioneazǎ in felul urmǎtor :

modificǎrile produse sunt biochimice ( inflamatorii, vasculare, de sangarare ) , traumatice ( atrofia, adicǎ uscarea mucoasei uterine), mecanice ( ocupǎ cavitatea uterinǎ si nu are loc oul pentru nidatie), imunologice ( scade toleranta uterului la prezenta ovulului fecundat, a blastocistului), hormonale ( produse de progesteron);

toate aceste modificǎri fac endometrul impropriu nidǎrii, blastocistul,

negǎsind un mediu propice implantǎrii si astfel este eliminat, adicǎ avortat!

efectul contraceptiv al D.I.U. este minor: astfel mediul nefavorabil actioneazǎ si asupra : a.) spermatozoizilor, constatandu-se modificǎri calitative, ei fiind “captati” de cǎtre endometrul inflamat si ajung doar intr-o cantitate redusǎ in trompe; de asemenea cuprul are un efect toxic asupra spermatozoizilor, b.) a mucusului cervical care este ingrosat decǎtre progesteron, impiedicand astfel inaintarea spermatozoizilor ; c.) a trompelor uterine, perturband si incetinind migrarea spermatozoizilor spre treompe;

efectul abortiv este realizat si prin a.) modificǎrile ovulului fecundat de cǎtre mediul hormonal si inflamator de la nivelul mucoasei uterine, eliminandu-l ;de asemenea cuprul are un efect toxic si asupra oului, b.) modificǎrile de la nivelul trompelor uterine prin scǎderea contractiilor acestora si astfel se incetineste drumul oului cǎtre uter, oul murind, practic se usucǎ, neavand suficientǎ hranǎ si in cele din urmǎ este avortat.c.) modificǎrile hormonale si inflamatorii de la nivelul mucoasei uterine, descris mai sus.

e.) sarcina extrauterinǎ:minim 3/100 femei/an!

un Pǎrinte compara acest sterilet cu „ UN SARPE CARE SUGE SǍNGELE COPILULUI !”

III.) Pregǎtirea si reactia mucoasei uterine :

Pregǎtirea mucoasei uterine pentru implantarea embrionului se face incepand din momentul ciclului menstrual :

dupǎ fecundare, mucoasa uterinǎ se pregǎteste acum de implantare .Astfel au loc mai multe modificǎri la nivelul endometrului : creste secretia unor hormoni necesare implantǎrii ( gonadotrofine coriale), hormoni care vor forma asa zisul « corp galben de sarcinǎ » care va secreta hormoni estrogeni si progesteron absolut necesari implantǎrii ;

in continuare mucoasa uterinǎ sub influenta hormonilor estrogen si progesteron (secretati de corpul galben de sarcinǎ), secretǎ si proteine, enzime, prolactinǎ, etc. toate indispensabile protectiei, nutritiei si implantǎrii embrionului ;

in timpul implantǎrii au loc si procese imunologice : toleranta copilului de cǎtre mamǎ, embrionul fiind considerat ca o « grefǎ », dar secretul acestei tolerante imunologice incǎ nu a putut fi elucidat ; se crede cǎ existǎ o relativǎ supresie a rǎspunsului imun din partea mamei.

Concluzia noastrǎ : modificǎrile descrise de la nivelul endometrului in vederea implantǎrii embrionului dupǎ fecundare NU mai au loc in cazul utilizǎrii contraceptivelor, a pilulei de a doua z, a antihormonului RU 486 sau dacǎ in uter este un sterilet ! Actiunea lor a fost descrisǎ anterior. Endometrul devine sub actiunea lor un mediu impropriu implantǎrii, motiv pentru care embrionul va fi eliminat, deci AVORTAT !






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2002
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site