INFLUENTELE MASAJULUI ASUPRA ORGANISMLUI

INFLUENTELE MASAJULUI ASUPRA ORGANISMLUI

1 INFLUENTELE MASAJULUI ASUPRA PIELII

Masajul exercita asupra pielii si a funcTiilor acesteia atat influenTe

directe, prin acTiunea sa mecanica, cat si efecte obTinute pe cale reflexa

In continuare, va prezentam efectele masajului asupra pielii:

Favorizeaza procesele de eliminare a sudorii si a secreTiilor

sebacee, ajutand detoxifierea organismului.

Favorizeaza trecerea sangelui din vasele cutanate si subcutanate in

torentul circulator.

VasodilataTia activa reflexa, in concordanTa cu intensitatea

stimulilor; se traduce prin hiperemie locala (roseaTa), care determina

cresterea elasticitaTii pielii, prevenind astfel tendinTa fiziologica de

hipermineralizare a fibrelor elastice care se incarca progresiv cu calciu. Prin

cresterea calitaTii structurilor colagene si elastice ale dermului, masajul ajuta

resorbTia parTiala sau totala a cicatricelor sau induraTiilor cutanate fibroase;

stimularea penetrabilitaTii cutanate a unor medicamente; mai buna nutriTie a

pielii.

InfluenTeaza reflex termoreglarea.

Favorizeaza intr-o oarecare masura funcTia respiratorie a pielii.

Favorizeaza exfolierea celulelor cornoase, stimuleaza noi

diferenTieri bazale, scurtand timpul necesar reinnoirii epidermei si

ameliorand astfel proprietaTile fizice ale pielii.

Favorizeaza lipoliza, masajul ducand la scaderea stratului adipos.

2 INFLUENTELE MASAJULUI ASUPRA TESUTULUI

CONJUNCTIV

Prin acTiunea directa, mecanica, masajul ,Tesutului celular

subcutanat:

intreTine supleTea si mareste rezistenTa fibrelor conjunctive si

elastice;

ajuta la desfacerea aderenTelor, dezagrega celulitele, nodulii fibrosi

sau sclerosi;

influenTeaza favorabil procesul de vindecare si de formare a

cicatricelor;

activeaza resorbTia infiltratelor patologice (aseptice);

Prin mecanism reflex:

activeaza circulaTia sangelui;

influenTeaza metabolismul, funcTiile neurovegetative etc.

3 INFLUENTELE MASAJULUI ASUPRA APARATULUI

LOCOMOTOR

Masajul influenTeaza favorabil muschii, tendoanele, fasciile,

aponevrozele, tecile sinoviale, capsulele articulare, Tesuturile moi

periarticulare si chiar periostul.

Masajul muschilor influenTeaza atat direct, prin acTiunea mecanica a

manipularilor, cat si reflex, structurile aparatului locomotor.

Prin presiune si relaxare se influenTeaza tonusul si elasticitatea,

excitabilitatea si contractilitatea fibrelor musculare. Aceste proprietaTi sunt

stimulate prin manevre rapide, intense, executate intr-un ritm viu, excitant.

Manevrele de masaj executate lent, usor, linistitor, induc in muschi o stare

de relaxare.

Prin manevre de stoarcere se activeaza circulaTia in capilarele si

venele muschiului; se deschid capilarele de rezerva, creste debitul circulator

local. Aceasta se datoreaza acTiunii mecanice si reflexe a masajului.

Dupa efort, masajul accelereaza indepartarea oboselii musculare si

refacerea resurselor energetice ale muschilor.

Masajul influenTeaza favorabil muschii atrofici, traumatizaTi,

paretici, contracturaTi.

Efectele masajului asupra sistemului muscular sunt stimulante,

relaxante si decongestive.

Efectele stimulante se induc prin manevre scurte, centripete, cu

intensitate progresiv crescanda, aplicate muschilor hipotrofici, atrofici sau

neantrenaTi. Se incearca "modelarea" muschiului in forma sa, detasand

fiecare muschi sau grup de muschi de planurile profunde prin insinuarea

degetelor in interstiTiul muscular si presarea simultana a maselor musculare

cu feTele palmare ale mainilor. In felul acesta, se rup aderenTele care

determina retractura muschiului si se inlatura staza venoasa si limfatica

determinate de inactivitate.

Efectele relaxante se induc prin manevre lungi, blande, neinsoTite

de presiuni, ducand la scaderea excitabilitaTii si a contractilitaTii musculare.

Efectele decongestive se induc prin manevre blande; mainile

aluneca rapid, centripet, dupa care se prind strans masele musculare carora li

se imprima o miscare de jos in sus. Aceste efecte sunt evidente atunci cand

se aplica pe muschii solicitaTi de efort, oboseala musculara intensa putand fi

inlaturata in 5 minute de masaj.

Masajul anexelor muschilor

Are ca scop intreTinerea supleTei acestor formaTiuni, prin activarea

circulaTiei si prin influenTa exercitata asupra terminaTiilor nervoase din

aceste structuri.

Masajul articular

Tesuturile moi periarticulare, sinoviala si cartilajul articular sunt

influenTate prin stimularea circulaTiei sanguine si a terminaTiilor nervoase

din Tesuturile periarticulare.

Ajuta la resorbTia revarsarilor de lichide seroase sau sange din

cavitatea articulara sau din bursele seroase periarticulare, ajutand la

pastrarea sau recuperarea mobilitaTii normale.

In tratamentul tulburarilor de mobilitate, masajul articular este

necesar pentru pregatirea articulaTiei inaintea exerciTiilor de mobilizare

metodica

Prin masaj se combat aderenTele, retracturile, depozitele patologice

periarticulare, cicatricele si toate sechelele artritelor si periartritelor,

inflamaTiilor si traumatismelor ligamentelor, capsulei, cartilajului articular,

entorselor , luxaTiilor si fracturilor.

Masajul "periostal" provoaca reflex, reacTii calmante si

hiperemiante.

4 INFLUENTELE MASAJULUI ASUPRA CIRCULATIEI

SANGELUI SI A LIMFEI

Masajul contribuie la activarea circulaTiei in intregul corp prin

efectele pe care le produce.

Ajuta la golirea venelor si a capilarelor, a limfaticelor si a

spaTiilor intercelulare.

Diminua staza si tensiunea din Tesuturi.

Usureaza circulaTia sangelui in artere, scazand efortul cordului.

Masajul influenTeaza circulaTia arteriala si arteriolara: fluxul

sanguin creste ca urmare a cresterii debitului sistolic, secundara activarii

circulaTiei de intoarcere.

Masajul profund si cel lent, centripet are ca efect scaderea

tensiunii arteriale, pe cand cel viguros are efecte hipertensive.

Manevrele de masaj efectuate centripet, in sensul circulaTiei de

intoarcere, usureaza travaliul inimii stangi, dar supraincarca usor inima

dreapta si circulaTia pulmonara. Deci, se recomanda precauTie in cazul

pacienTilor cu insuficienTa cardiaca dreapta si globala

InfluenTa masajului asupra circulaTiei este datorata in primul rand

acTiunii mecanice, sangele din vase si limfa fiind impins spre inima. Efectele

de durata ale masajului se datoresc insa unor mecanisme reflexe si umorale.

Aceste reacTii, pe langa efectele hiperemice locale, pot contribui, prin efecte

derivative, la repartiTia si la reglarea circulaTiei sangelui in organism.

Masajul poate interveni in mecanismele de echilibrare dintre circulaTia

periferica si cea profunda a corpului.

Masajul general duce la cresterea numarului hematiilor si al

leucocitelor, la cresterea cantitaTii de hemoglobina, prin stimularea

organelor hematopoetice si prin mobilizarea rezervelor de sange din

organism.

5 INFLUENTELE MASAJULUI ASUPRA SISTEMULUI NERVOS

Oricare din procedeele masajului determina in organism reacTii

fiziologice corespunzatoare, pe de o parte, naturii si funcTiei Tesutului masat,

iar pe de alta parte, formei, intensitaTii si duratei procedeului aplicat.

Aceste reacTii ale organismului la manevrele masajului se produc

prin intermediul sistemului nervos. AcTiunea mecanica excita terminaTiile

nervoase ale extero- si proprioceptorilor; impulsurile ajung la centrii nervosi

si apoi, pe cale reflexa se determina reacTii ale diverselor organe.

AcTiunea reflexa a masajului constituie baza fiziologica a

influenTelor acestuia asupra organismului.

Masajul acTioneaza in mod diferit asupra terminaTiilor nervoase

periferice.

Executat energic si intr-un ritm viu, masajul produce efecte

stimulatoare asupra sistemului nervos. Manevrele stimulatoare sunt folosite

pentru activarea funcTiilor organelor, acestea marind sensibilitatea,

conductibilitatea si reactivitatea structurilor nervoase.

Executat lent si usor, masajul produce efecte calmante, linistitoare,

scade sensibilitatea, conductibilitatea si reactivitatea elementelor nervoase.

Manevrele calmante sunt indicate impotriva incordarilor excesive, a

durerilor si a starii de neliniste.

Masajul determina reacTii complexe si in domeniul motor, vasomotor

si trofic.

Masajul provoaca si o serie de efecte subiective atunci cand se

executa masajul general. Astfel, masajul stimulator determina o senzaTie de

buna dispoziTie si de crestere a energiei, pe cand masajul linistitor (sedativ)

determina o stare de destindere nervoasa, de relaxare musculara si de

odihna

Efectele masajului asupra sistemului neuropsihic sunt: efecte

segmentare, efecte generale si psihologice.

Efectele segmentare se explica prin interrelaTiile dintre diferite

regiuni metamerice, realizate prin conexiuni nervoase. Datorita acestora se

evita, la nivel subcutanat, cresteri ale tensiuni Tesutului conjunctiv,

responsabile de instalarea retracturilor. InterrelaTia metamerica permite

perceperea mai mult sau mai puTin a durerii, fapt ce susTine teoria

"masajului reflex".

Efectele generale se datoreaza relaTiilor suprasegmentare si

implicarii sistemului nervos central.

Manevrele de masaj determina descarcarea, in terminaTiile

senzitive, de impulsuri nervoase catre centrii, care declanseaza reacTii

diferite, in funcTie de tehnica utilizata. Manevrele executate continuu, cu

ritm lent si intensitate scazuta induc efecte sedative, analgezice. Manevrele

scurte, energice, efectuate cu ritm viu si intensitate crescuta induc efecte

stimulante.

Exista pareri conform carora si prin stimularea durerii se pot

obTine reacTii paradoxale analgezice. Masajul are acTiune antialgica diferita

chiar dureroasa pe moment, prin manevra insasi (principiul masajului

transversal profund a lui Cyriax).

Efectele psihologice sunt induse tot prin stimularea terminaTiilor

senzitive cutanate. Masajul, prin apropierea psihologica dintre pacient si

maseur, determina o stare de relaxare perceputa ca o stare "de bine".

Masajul poate restructura imaginea statica si cinematica a regiunii

bolnave care si-a pierdut parTial sau total funcTiile motoare si senzitive,

integrand segmentul afectat in schema corporala generala

6 INFLUENTELE MASAJULUI ASUPRA TESUTURILOR SI A

ORGANELOR PROFUNDE

Tesuturile si organele profunde ale corpului nu pot fi influenTate de

acTiunea mecanica a procedeelor obisnuite de masaj. Pentru a le putea

influenTa trebuie folosite tehnici speciale, cu acTiune de profunzime sau la

distanTa, sau sa se utilizeze acTiunea sinergica a manevrelor de masaj.

Efectele sinergice se pot obTine prin masajul Tesuturilor care acopera

cavitaTile corpului: craniana, toracica si abdominala

Masajul capului, prin procedee speciale, are un efect

decongestionant si linistitor asupra centrilor si a cailor nervoase .

Prin masajul spatelui si al pieptului se obTin efecte reflexe utile

asupra organelor din torace.

RespiraTia este activata prin reflexe cu punct de plecare in peretele

toracic, care stimuleaza, la distanTa, centrii automatismului

respirator.

Prin procedee speciale se poate accelera sau linisti funcTia cardiaca

Se pot stabili sinergii funcTionale intre circulaTie si respiraTie, intre

schimburile gazoase din plamani si Tesuturi.

Prin masajul abdominal sunt stimulate, mai ales, funcTiile aparatului

digestiv.

Se imbunataTesc absorbTia si digestia prin activarea circulaTiei

intraabdominale si prin cresterea secreTiilor digestive.

Creste peristaltismul tubului digestiv si al cailor biliare.

Creste apetitul.

Se normalizeaza evacuarile.

Masajul influenTeza funcTiile de nutriTie, de excreTie, de eliminare a

produsilor de catabolism (cresc diureza, evacuarile intestinale si sudorale

cutanate).

Activitatea glandelor endocrine este influenTata indirect, prin

activarea circulaTiei sanguine la nivelul acestora.

IndicaTiile de aplicare a masajului, in scop profilactic sau terapeutic

se vor face numai dupa examenul clinic general si numai dupa stabilirea

diagnosticului.

In cazul examenului clinic general se va acorda atenTie urmatoarelor

structuri:

Piele, Tesut celular subcutanat, muschi. Prin inspecTie se va

observa prezenTa unor nevi, papule, afecTiuni vasculare, micoze, ulcere

varicoase, eczeme, vergeturi, infecTii etc. Masajul se va indica numai in

ulcere varicoase, escare, cicatrici, vergeturi, celelalte situaTii constituind

contraindicaTii ale masajului. Prin palpare se pot evidenTia hipotrofii,

hepertrofii, contracturi, retracturi musculare sau induraTii si infiltrate.

Tendoane. La palpare se pot evidenTia dureri ale inserTiilor (dureri

tendinoperiostale) cauzate de tensionarea tendoanelor prin contracTii

izometrice, rupturi ale tendoanelor (masajul este contraindicat).

ArticulaTii. Se acorda atenTie atat elementelor articulare, cat si

parTilor moi periarticulare;

Sistem circulator. Se acorda atenTie vaselor, chestionand pacientul

in legatura cu existenTa edemelor sau a unei stari de greutate, tensiune,

oboseala la nivelul membrelor inferioare.

Sistem nervos. Se cauta eventualele tulburari de sensibilitate si

tulburari trofice care pot fi cauzate de afecTiuni neurologice.

In funcTie de particularitaTile subiectului se vor stabili procedeele de

masaj care vor fi efectuate si modul de aplicare al acestora.

Se va fixa durata sedinTei de masaj, ritmicitatea acesteia si locul pe

care il va ocupa in programul de recuperare.