Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A FICATULUI

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Sistemele CAD-CAM
Astmul bronsic test grila
Vitamina B : medalia de aur pentru stralucire
FICATUL - PANCREASUL
Astmul bronsic la copil
IMUNITATEA ANTIBACTERIANA
Anticorpii sunt formati prin selectie sau instructie
ISTORICUL RINITEI ATROFICE OZENOASE
BOLILE INFECTIOASE ALE SISTEMULUI NERVOS
DEFECTUL SEPTAL INTERVENTRICULAR


NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A FICATULUI



I.1. ANATOMIA FICATULUI

Ficatul este cea mai mare glanda a aparatului digestiv, organ intraperitoneal plin, de consistenta ferma. Ficatul cantareste la adult 1200-1500g cu vasele golite. Este situat in loja subdiafragmatica (hepatica) in hipocondrul drept. Este alcatuit din doi lobi inegali, cel drept fiind de circa 6 ori mai mare decat cel stang.

Ficatul are doua fete : una superioara convexa si alta inferioara plana, viscerala.

Fata superioara e limitata prin doua margini : una posterioara mai groasa si alta anterioara, mai ascutita.

Pe fata inferioara se observa doua santuri sagitale si un sant transversal de aspectul literei  H . aceste santuri delimiteaza lobul drept, lobul stang, lobul patrat ventral si lobul Spiegel dorsal.

Hearey a descris noua segmente cu vascularizatie si topografie biliara independenta, segmentele fiind despartite printr-un tesut conjunctiv densificat.

In santul transversal se afla hilul ficatului, prin care patrund nervii si vasele ficatului si ies canalele hepatice, biliare si limfatice ale organului, alcatuind pedunculul hepatic.

Ficatul are doua invelisuri :

un invelis seros pendinte de seroasa peritoneala, care inveleste tot ficatul, este aderent direct la diafragm ;

al doilea invelis e capsula Glisson care acopera ficatul si intra la nivelul hilului in interiorul organului, de-a lungul vaselor si cailor biliare.

Vascularizatia ficatului este asigurata de artera hepatica, care aduce sangele arterial si de vena porta care aduce sangele venos functional. Sangele pleaca de la ficat prin venele suprahepatice care colecteaza tot sangele din acest organ si se varsa in vena cava inferioara.

Vasele limfatice se aduna intr-o retea subseroasa care ajunge la ganglionii sternali, mediastinali anteriori, pancreatic colienali cu limfa colectata de pe fata inferioara si din limfaticele septurilor intrahepatice.

Nervii ficatului provin din plexul hepatic alcatuit din fibre simpatice care ies din ganglionul celiac si din fibre parasimpatice care se desprind din ambii nervi vagi.



I.2. HISTOLOGIA FICATULUI

Capsula ficatului este alcatuita din tesut conjunctiv si elastic.

Din capsula pornesc, de la hil spre interiorul ficatului, septuri fibroase care constituie suportul conjunctiv al elementelor vasculare, biliare, limfatice si nervoase.

Elementele conjunctive provenite din capsula impreuna cu trama reticulara, care reprezinta suportul celulelor hepatice, constituie ceea ce se numeste structura mezodermica a ficatului.

In afara de aceasta mai exista si structura endoteliala alcatuita din celule hepatice.

Lobului i se atribuie o forma hexagonala avand in centru vena centrolobulara la care ajung venulele din reteaua perilobulara. In ochiurile acestei retele se gasesc cordoanele hepatocelulare alcatuite din doua randuri de celule cu dispozitie radiara (Remock). La unirea mai multor lobuli se formeaza spatiile Kiernan, in care sunt asezate vasele sanguine si limfatice, canalele biliare si nervii.

Cercetarile recente arata ca unitatea morfofunctionala a ficatului este acinul hepatic alcatuit dintr-o masa informa de hepatocite, dispuse in jurul unei venule porte (vena axiala).

O grupare de 2-3 acini tributari unei venule axiale alcatuieste un acin complex, iar 3 acini complecsi si cativa acini simpli realizeaza un conglomerat de acini.

Hepatocitele dispuse in apropiere de ramura terminala a venulei porte axiale formeaza zona intai de hepatocite ; hepatocitele situate la periferia acinului formeaza zona a treia (celule adaptate functiei de depozit) ; intre ele se situeaza zona a doua cu hepatocite care fac schimburi de glicogen intre zone . Conform schemei lui Eppingere se vorbea de cordoane hepatocelulare dispuse in doua randuri , intre ele fiind canaliculul biliar care la periferie se indreapta spre sinus. Intre hepatocite si sinus se situeaza spatiile Diesse ; in acest fel hepatocitului i se atribuie doi poli : unul vascular si altul biliar.

Potrivit conceptiei acinoase exista lamele unicelulare , care se intretaie intre ele , la incrucisari fiind vasele.

In acest fel hepatocitul este scaldat pe 2-3 fete de sinusoide, iar pe celelalte fete vine in contact cu 2-3 canalicule biliare.

Hepatocitul emite vilozitati mai mici si mai rare catre canaliculul biliar.





Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2418
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2023 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site