Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

Nevoia de a elimina fiziologic (urina, scaunul)

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic




Nevoia de a elimina fiziologic (urina, scaunul)




I.  Asigurarea eliminarilor fiziologice .

II. Tehnici de evaluare si satisfacere a nevoii de a elimina

III. Culegerea datelor in vederea evaluarii si satisfacerii unei eliminari corespunzatoare.

I. Asigurarea eliminarilor fiziologice .

Definitie

Eliminarea reprezinta necesitatea organismului de a se debarasa de substantele nefolositoare, vatamatoare, rezultate din metabolism.

Excretia deseurilor se realizeaza prin mai multe cai:

aparat renal – urina

piele – transpiratie – perspiratie

aparat respirator

aparat digestiv – scaun

aparat genital feminin – menstruatie

in stari patologice, apar eliminari - pe cale digestiva - sub forma de varsaturi si

pe cale respiratorie – sputa

I. 1. INDEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII

1. 1. 1. FACTORII CARE INFLUENTEAZA SATISFACEREA NEVOII

I. 1. 1. 1. Factori biologici:

a)          Alimentatia – cantitatea si calitatea alimentelor ingerate de individ influenteaza satisfacerea nevoii de eliminare

o buna hidratare si o alimentatie bogata in reziduuri (legume, fructe, cereale) faciliteaza eliminarea intestinala si vezicala

mesele luate la ore fixe favorizeaza ritmul eliminarilor

b)          Exercitiile – activitatea fizica amelioreaza randamentul muscular

fortifica musculatura abdominala si pelvina, care au un rol important in eliminarea intestinala

c)          Varsta – are un rol important in satisfacerea nevoii daca tinem seama de control sfincterelor

la copii, controlul se obtine in 2-3 ani

la persoanele varstnice, diminuarea tonusului musculaturii abdominale poate provoca lipsa de control a eliminarii

la barbati, hipertrofia prostatei determina tulburari de mictiune

d)         Programul de eliminare intestinala – regularitatea programului de eliminare este un factor ce influenteaza satisfacerea acestei nevoi

momentul ales pentru defecare poate varia de la un individ la altul.

I. 1. 1. 2. Factori psihologici:

a)          Stresul

b)          Anxietatea

c)          Emotiile puternice – pot modifica frecventa, cantitatea si calitatea eliminarii urinare si intestinale

I. 1. 1. 3. Factori sociologici

a) Normele sociale – fiecare societate isi stabileste masuri de igiena, astfel incat indivizii sa respecte salubritatea locurilor publice

b)          Educatia

c)          Cultura

I. 1. 2. MANIFESTARI DE INDEPENDENTA

I. 1. 2. 1. URINA: solutie apoasa, prin care sunt eliminate substantele rezultate din metabolismul intermediar protidic, inutile si toxice pentru organism.

Generalitati: Prin urina se elimina din organism substantele toxice. Eliminarea acestor substante se face in solutie apoasa impreuna cu saruri minerale si alte substante de dezasamilatie care nu sunt necesare organismului.

In mecanismul de eliminare intervin, alaturi de rinichi si tubul digestiv, ficatul, glandele cu secretie interna, starea functionala a aparatului circulator – toate fiind influentate de activitatea sistemului nervos.

mictiune = emisiune de urina, act fiziologic constient de eliminare

diureza = cantitatea de urina eliminata din organism timp de 24 ore

a)      cantitatea - variaza in functie de varsta:

nou-nascut 30-300 ml/24h

copii 500-1200 ml/24h

adult 1200-1400 ml/24h 180 ml/24h

b)        frecventa mictiunilor:

nou-nascut – mictiuni frecvente

copil 4-5/zi

adult 5-6/zi

varstnic 6-8/zi

c)ritmul mictiunilor – 2/3 din numarul mictiunilor in timpul zilei, 1/3 noaptea

d)       culoarea urinei – galben deschis pana la galben inchis

modificare in functie de alimente – culoare inchisa (in regim bogat in carne), - culoare deschisa (in regim vegetarian)

medicamentele schimba culoarea astfel:

- roz, rosu-caramiziu = tratament cu piramidon

- albastru-verde = tratament cu albastru de metilen

- cafeniu-rosu sau brun negru = tratament cu chinina sau acid salicilic

e)mirosul urinei:

de bulion = urina proaspata

amoniacal = dupa un timp din cauza fermentatiei alcaline

f) reactia urinei:

normal = reactie acida = pH-ul intre 4,5-7

Reactia urinei in functie de alimentatie:

regimul bogat in carne – acidifica urina

regimul vegetarian – scade aciditatea urinii

g)        aspectul urinei:

normal – clar, transparenta la inceput; poate deveni tulbure in mod normal – datorita coagularii mucinei

h)        densitatea urinei:

se determina imediat dupa emisie

normal 1010-1025 – la regim mixt; la temperatura de 15 grade C

1. 1. 2. 2. SCAUNUL = resturile alimentare supuse procesului de digestie, eliminate din organism prin actul defecatiei.

Scaunul este alcatuit din:

reziduurile ramase in urma digestiei alimentelor

celulele descuamate de pe suprafata tubului digestiv si a glandelor digestive

produsele de excretie a tubului digestiv si a glandelor anexe

numar mare de microbi

defecatie = eliminarea materiilor fecale prin anus.

a)      frecventa:

normal la adult – 1-2 pe zi sau unul la doua zile

1-2 scaune pe zi la nou-nascut

b)        orarul – ritmic, la aceeasi ora a zilei, dimineata dupa trezire

c)cantitatea – zilnic 150-200 g materii fecale

d)        consistenta – pastoasa, omogena

e)forma – cilindrica, cu diametrul de 3-5 cm, lungime variata

f)  culoarea:bruna, la adult, data de stercobilina

In functie de alimentatie:

- deschis-galben = regim lactat

- brun inchis = regim carnat

- negru = alimente preparate care contin sange

- verde = legume verzi

- culoare caracteristica alimentului = mure, ciocolata, afine

Modificarea culorii in functie de medicamente:

- brun-negru = bismut

- negru-verzui = fier

- alb = bariu

- negru mat = carbune

g)        mirosul – fecaloid – difera de la un individ la altul

Scaunul la copilul mic

a)      culoarea:

in primele 2-3 zile dupa nastere = verde-brun inchis (meconiu)

la sugari:aspectul si culoarea se modifica in functie de felul alimentatiei. Astfel:

- galben-auriu = sugar alimentat la san, in contact cu aerul, prin oxidarea bilirubinei – devine verzui sau verde

- galben-deschis =sugar aliment artificial

- brun = dupa introducerea fainii in alimentatie

b)        numarul : 3-4 pe zi pana in luna a VI-a cand se reduce la 2-3 pe zi; daca sugarul este alimentat pe cale artificiala, numarul scaunelor este de 1-2 pe zi

c)mirosul:

usor acru, reactie acida = sugar alimentat la san

fad, reactie alcalina sau neutra = alimentatie artificiala

1. 1. 2. 3. TRANSPIRATIA: fenomen, fiziologic prin care organismul isi intensifica pierderea de caldura si functia de excretie, prin intermediul glandelor sudoripare.

sudoareA = solutie apoasa constituita din apa 990 g ‰ si 10 ‰ reziduu uscat (uree, urati, acizi grasi, acizi organici volatili, saruri minerale).

a)      reactia – acida pH = 5,2 sau usor alcalina

b)        cantitatea – minima, pentru a mentine umiditatea pliurilor

c)mirosul – variaza in functie de alimentatie, climat si de deprinderile igienice ale individului

d)        perspiratia:

pierderi insensibile de apa prin evaporare la nivelul pielii si prin expiratie

Compozitia aerului expirat : - O2 – 16%

- CO2 – 3%

- N – 74%

- H2O – 7%

1. 1. 2. 4. MENSTRA: pierdere temporara sau periodica de sange, prin organele genitale – apare la pubertate si dispare la menopauza si in timpul sarcinii.

MENARHA = prima menstra, apare intre 11 si 14 ani si este influentata de mediu, clima, conditii sociale.

a)      ritmul – la 28-35 zile

b)        durata – 3-5 zile

c)aspectul – mucus amestecat cu sange si detritusuri celulare; nu coaguleaza

d)        culoarea – rosu negricios, la inceput, apoi rosu deschis

e)cantitatea –50-200 g

f)  mirosul – dezagreabil

g)        evolutia – fara dureri, usoara jena fiziologica

I.   INTERVENTIILE ASISTENTEI PENTRU MENTINEREA INDEPENDENTEI in satisfacerea NEVOII DE eliminare

cerceteaza deprinderile de eliminare ale pacientului

planifica programul de eliminare, tinand cont de activitatile sale

planifica exercitii fizice

il invata tehnici de relaxare

cerceteaza deprinderile alimentare ale pacientului

recomanda consumarea alimentelor si a lichidelor ce favorizeaza eliminarea

II. Tehnici de evaluare si satisfacere a nevoii de a elimina

II. 1. Surse de dificultate

II. 1.1. Surse de ordin fizic

Alterarea mucoasei intenstinale (diaree, constipatie)

Alterarea peristaltismului intestinal (constipatie)

Slabirea sau relaxarea sfincterelor (incontinenta)

Lipsa de control a sfincterelor (incontinenta)

Alterarea centrilor nervosi (incontinenta)

Accidente cerebro-vasculare (incontinenta)

Spasme musculare (vezicale : retentie urinara)

Anomalii ale cailor urinare (retentie urinara, eliminare urinara inadecvata)

Alterarea cailor urinare (eliminarea inadecvata)

Alterarea parenchimului renal (eliminarea inadecvata)

Tumori (constipatie)

Intoxicatii alimentare si medicamentoase (drog) (diaree, retentie urinara)

Dezechilibru metabolic, electrolitic, endocrin, neurologic (eliminarea urinara inadecvata, diaforeza)

Durere (eliminarea urinara inadecvata)

Schimbarea obiceiurilor alimentare

Ingestia de alimente fermentabile(diaree, varsatura)

Ingestia de alimente alterate(varsatura, diareee)

I.       1. 2. Surse de ordin psihologic

Tulburari de gandire (incontinenta urinara si fecala)

Anxietate (diaree, constipatie)

Stres (diaree, constipatie)

Situatii de criza (eliminarea urinara inadecvata, diaforeza, constipatie)

Soc emotional intens

Neacceptarea bolii

II. 1. 3. Surse de ordin sociologic

Insalubritatea mediului (eliminarea urinara inadecvata)

Temperatura ambianta prea ridicata (diaforeza)

Program de lucru inadecvat pentru satisfacerea nevoii (constipatie)

Schimbarea modului de viata si a climatului(varsatura, constipatie)

Nerespectarea obiceiurilor de eliminare

Poluarea apei (diaree)

II. 1. 4. Lipsa cunoasterii

Insuficienta cunoastere a masurilor de igiena



Insuficienta cunoastere a masurilor de prevenire a diareei

Insuficienta cunoastere a mijloacelor eficace de a elimina

Insuficienta cunoastere a mijloacelor eficace de a expectora

Insuficienta cunoastere de sine, a celorlalti, a mediului inconjurator

Cand nevoia de eliminare nu este satisfacuta, survin o serie de probleme de dependenta:

Eliminare urinara inadecvata cantitativ si calitativ

Retentie urinara

Incontinenta de urina si materii fecale

Diaree

Constipatie

Varsaturi

Eliminare menstruala inadecvata

Diaforeza

Expectoratie

Deshidratare

II. 2. Eliminare urinara inadecvata cantitativ si calitativ

II. 2. 1. Manifestari de dependenta

II. 2. 1. 1. Modificari patologice ale diurezei

a) Poliurie = eliminarea unei cantitati de urina mai mare de 2500 ml/24 h.

- poliuria poate fi trecatoare sau durabila.

urina de culoare deschisa si de densitate mica

in diabetul zaharat poliurie , urina de culoare deschisa si de densitate mare

Poliuria trecatoare , durabila sau permanenta apare in:

perioada de efervescenta a unor boli infectioase (pneumonie, hepatita epidemica, etc.)

dupa colici renale, accese de angina pectorala, de epilepsie si isterie

in perioada de resorbtie a edemelor, transsudatelor si exsudatelor seroase

in scleroza renala poate sa creasca pana la 5-6 litri in 24 ore

in diabetul zaharat: eliminarea cantitatii mari de glucoza prin urina, necesita o mare cantitate de apa

in diabetul insipid – lipsa de secretie a hormonului antidiuretic hipofizar, impiedica reabsorbtia tubulara a apei

cantitatea de urina poate ajunge pana la 10-30 litri pe zi in pielite, pielonefrite, tuberculoza renala

b) Oligurie = excretia urinei sub 500 ml/24 h; urina de culoare inchisa si de densitate mare.

Poate fi determinata de cauze renale si extrarenale, apare in:

afectiuni insotite de deshidratarea organismului prin: transpiratii abundente, varsaturi incoercibile, diaree accentuata

hemoragii abundente,

in perioada de formare a colectiilor seroase,

in insuficienta circulatorie cu formare de edeme,

in perioada acuta a bolilor infectioase,

glomerulonefrite acute insotite de edeme

c) Anuria = lipsa urinei in vezica.

Poate fi din cauze renale si extrarenale, apare in:

glomerulonefrita acuta, nefroze toxice

arsuri intinse

stari de soc traumatic si chirurgical

traumatisme lombare

angajarea unui calcul intr-unul din uretere

II. 2. 1. 2. Tulburari de emisiune urinara

a) Polakiuria = senzatie de mictiune foarte frecventa, cantitatea de urina emisa foarte mica

Cauze:

actiuni iritative asupra mucoasei vezicale

procese intravezicale si de vecinatate : - cistita

tuberculoza

neoplasm vezical

calculoza vezicala

inflamatii pelviene

afectiuni uterine

uretrite

prostatite

hiperexcitabilitatea mucoasei vezicale la nevropati

b) Nicturia = inversarea raportului dintre numarul mictiunilor si cantitatea de urina emisa in timpul zilei fata de cea emisa in cursul noptii.

Apare in insuficienta ventriculara stanga – deoarece in timpul zilei inima nu a asigurat trecerea prin rinichi a unei cantitati necesare de sange.

c) Disuria = eliminarea urinii se face cu durere si cu mare greutate

Apare in :

inflamatii acute ale uretrei

stricturi uretrale

edeme ale mucoasei uretrale

hipertrofia de prostata

II. 2. 1. 3. Alte manifestari de dependenta

a) Hematuria = prezenta sangelui in urina – rosu deschis, rosu-inchis sau rosu-brun, uneori in hematurie , urina este tulbure asemanatoare cu spalatura de carne.

b) Albuminuria = prezenta proteinelor in urina.

c) Glicozuria = prezenta glucozei in urina

d) Hiperstenuria = urina foarte concentrata (densitate crescuta)

e) Hipostenuria = urina foarte diluata (densitate mica).

Apare in bolile rinichiului, cand acesta isi pierde capacitatea de concentrare.

f) Izostenuria = urina cu densitate mica se mentine in permanenta la aceleasi valori indiferent de regim

g) Edeme = acumularea de lichid seros in tesuturi, manifestat prin:

- cresterea in volum a regiunii edematiate,

- stergerea cutelor naturale,

- pierderea elasticitatii tesutului edematiat,

- pastrarea urmelor presiunii digitale,

- pielea este palida, lucioasa si stravezie

h) Urina tulbure = in mod patologic urina este tulbure din cauza sarurilor minerale, puroiului sau a microbilor.

i) Urina cu miros de fructe coapte sau cloroform

Apare in diabetul zaharat, din cauza prezentei acetonei.

j) Durere lombara

k) Sete intensa

l) Greturi si varsaturi

ii. 2. 2. Interventiile asistentei

II. 2. 2. 1. Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic si acido-bazic

Asistenta face zilnic bilantul hidric, masurand cu constiinciozitate ingestia si excretia

Cantareste zilnic pacientul

Corecteaza dezechilibrul hidric, prin hidratarea sau reducerea aportului de lichide si electroliti in functie de ionograma serica si urinara

Corecteaza dezechilibrul acido-bazic in functie de rezerva alcalina , la indicatia medicului

II. 2. 2. 2. Pacientul sa nu prezinte complicatii cutanate, respiratorii, urinare

Recolteaza urina pentru examene chimice si bacteriologice

Administreaza antiseptice urinare, sulfamide, antibiotice, conform antibiogramei, la indicatia medicului

Asigura igiena corporala riguroasa

Serveste pacientul la pat

Schimba lenjeria de pat si de corp, ori de cate ori este nevoie.

II. 2. 2. 3. Pacientul sa fie echilibrat psihic

Asigura o atmosfera calda, raspunde prompt si plina de solicitudine la chemare

Incurajeaza pacientul sa-si exprime gandurile si sentimentele in legatura cu problema de dependenta

II. 3. Retentia urinara - ischiurie

Ischiuria sau retentia de urina reprezinta incapacitatea vezicii urinare de a-si evacua continutul.

Ea nu trebuie confundata cu anuria, care inseamna lipsa secretiei renale.

Ischiuria poate fi datorata unui obstacol in calea eliminarii urinei.

Retentia urinara determina o distensie extrema a vezicii, care va bomba, situatie ce va fi pusa in evidenta prin palpare deasupra simfiziei pubiene, in timp ce, in caz de anurie, vezica ramane goala.

II. 3.1. Manifestari de dependenta

Glob vezical = distensia vezicii urinare deasupra simfizei pubiene, cauzata de retentia urinara

Mictiuni = absente

Polakiurie = mictiuni frecvente, in cantitati mici

ii. 3. 2. Interventiile asistentei

II. 3. 2. 1. Pacientul sa aiba mictiuni spontane

verifica prezenta globului vezical

incearca stimularea evacuarii, astfel: - introduce bazinetul cald sub bolnav;

- pune comprese calde pe regiunea pubiana;

- lasa robinetul deschis sa curga apa;

- introduce mainile pacientului in apa calda

efectueaza sondaj vezical pentru eliminarea urinii la indicatia medicului

II. 3. 2. 2. Pacientul sa aiba echilibrul psihic

invata pacientul ca trebuie sa existe o relatie intre nevoile de a bea, a manca, a face exercitii fizice si a elimina, pentru a-si stabili propriul orar de ingestie si eliminare

invata pacientul pozitia corecta pentru usurarea mictiunii si golirea completa a vezicii

linisteste pacientul si il incurajeaza sa-si exprime sentimentele in legatura cu problema sa

asigura un climat cald, confortabil

II. 4. Incontinenta de urina si materii fecale

Incontinenta urinara si fecala poate rezulta in urma unor afectiuni (infectie urinara sau intestinala), traumatisme ale maduvei spinarii, pierderea starii de constienta, deterioare a activitatii sfincterelor, cresterea presiunii abdominale, leziuni obstetricale, etc.

II. 4. 1. Manifestari de dependenta

Incontinenta urinara = emisiuni urinare involuntare si inconstiente

apare in :- leziuni medulare

sfarsitul accesului de epilepsie

afectiuni neurologice

slabirea sfincterului

traumatisme

Enurezis = emisie de urina, noaptea, involuntara si inconstienta, care se manifesta mai frecvent la copiii cu tulburari nevrotice, dupa varsta de 3 ani

Incontinenta de fecale = pierderi de materii fecale involuntar si inconstient

Iritarea tegumentelor regiunii anale

II. 4. 2. Interventiile asistentei

II. 4. 2. 1. Pacientul sa prezinte tegumente si mucoase integre si curate

schimba lenjeria de pat si de corp dupa fiecare eliminare

daca este posibil, recomanda purtarea chilotilor cu captuseli care absorb urina si nu produc miros neplacut si iritatia tegumentelor

asigura igiena locala riguroasa, dupa fiecare eliminare

aplica crema protectoare

instaleaza sonda vezicala, la indicatia medicului

II. 4. 2. 2. Pacientul sa-si recapete controlul sfincterelor

asigura aport lichidian adecvat, in functie de bilantul hidric (mai mare in prima jumatate a zilei)

stabileste un orar al eliminarilor

formeaza deprinderi de eliminare la ore fixe

trezeste pacientul din somn pentru a urina

invata pacientul pozitia corecta, care favorizeaza golirea completa a vezicii

urmareste cresterea presiunii prin masajul vezicii sau prin pozitia asezat si aplecat inainte, care contribuie la declansarea mictiunii si la eliminarea urinei ramase

invata pacientul exercitii de intarire a musculaturii perineale

contractia muschilor posteriori ai planseului pelvin, ca si pentru a impiedica defecarea

contractii ale muschilor anteriori ai planseului pelvin, ca si pentru a opri mictiunea

contractia muschilor se face inainte si dupa mictiune, timp de 4 secunde, apoi, relaxarea lor se repeta de 10 ori

de 4 ori pe zi, sau mai des, daca este util

oprirea jetului urinar in timpul mictiunii si reluarea eliminarii de mai multe ori

cresterea capacitatii vezicii urinare prin asteptarea, timp de aproximativ 5 minute, de la senzatia de mictiune pana in momentul eliminarii

II. 4. 2. 3. Pacientul sa fie echilibrat psihic

asistenta asigura o ambianta in care sa fie respectata intimitatea pacientului

incurajeaza bolnavul sa-si exprime ceea ce simte in legatura cu aceasta problema

arata simpatie, toleranta, rabdare, raspunde plina de solicitudine

administreaza medicatie simptomatica la indicatia medicului

II. 5. Diareea

Tranzitul intestinal accelerat provoaca diaree.

Factori determinanti: - exacerbarea peristaltismului intestinal

cresterea secretiei intestinale

scaderea resorbtiei

greseli alimentare

stress

Factori declansatori: - cauze nervoase

cauze inflamatoare

continut intestinal cu efect excitant

II. 5. 1. Manifestari de dependenta

Frecventa = numar mare in 24 h

- 3-6 scaune/zi, in enterite si enterocolite

- 20-30 scaune/zi, in sindrom dizenteric

- 80-100 scaune/zi, in holera

Consistenta = scazuta, scaune moi, pastoase, semilichide;



- apoasa, dupa purgative saline

Cantitatea = marita in diareele gastrogene de natura aclorhidrica

- scazuta, foarte redusa in dizenterie, 10-15g

Culoarea = galben aurie, in diaree

- verde = bilirubina se oxideaza la nivelul intestinului gros

- albicios ca argila = icter mecanic, din cauza lipsei pigmentilor biliari; pancreatite cronice din cauza unor cantitati mari de grasimi nedigerate

- hipercolorat – brun-inchis = icter hemolitic

- negru ca pacura, moale si lucios = hemoragii in portiunea superioara a tubului digestiv

-scaun amestecat cu sange proaspat = hemoragii in portiunea inferioara a tubului digestiv

Mirosul = in functie de procesele de fermentatie si putrefactie de la nivelul intestinului gros:

- acid = fermentatie exagerata

- putred = putrefactie exagerata

- ranced = grasimi nedigerate (steatoree)

- foarte fetid = cancer al colonului si rectului

- de varza stricata = infectii cu colibacil

Aspect deosebit si cu elemente anormale

Aspect asemanator cu: - zeama de pepene sau supa de linte = febra tifoida

- zeama de orez = intoxicatii, lambliaza, holera

- balega de vaca = in colite

Cu continut de elemente patologice: - mucus, puroi, sange = colite ulceroase, cancer rectal sau intestinal, dizenterie

- tesut muscular nedigerat = creatoree – in achilie gastrica,   pancreatita cronica

- scaune cu paraziti intestinali sau oua de paraziti

Crampe = contractii dureroase, involuntare si pasagere ale muschilor abdominali

Colica= durere cauzata de miscari peristaltice exagerate

Durere locala = durere la nivelul anusului si iritatia tegumentelor perianale

Semne de deshidratare - tegumente si mucoase uscate

- oboseala, slabiciune

- greata si varsaturi

II. 6. Constipatia

Constipatia este caracterizata prin scaune rare unul la 2-4 zile, sau mai rare – uneori, chiar cu un ritm regulat; dar la intervale mai mari decat cele fiziologice.

Ileusul este caracterizat prin suprimarea completa a eliminarii fecalelor si gazelor.

II. 6. 1. Manifestari de dependenta

Frecventa = scaun la 2-4 zile din cauza unui tranzit intarziat

- suprimarea completa a eliminarii fecalelor si a gazelor (ileus)

Orarul = pierderea orarului obisnuit a evacuarii

Cantitatea = redusa, in constipatie

- mare, in anomalii de dezvoltare a colonului

Consistenta = uscata, crescuta (scibale, coproliti)

Forma = bile dure, de marimea maslinelor, in constipatia spastica

- masa fecaloida abundenta, in constipatia atona

- bile conglomerate, multiglobale, cand materiile fecale au stagnat mult in rect

Culoarea = inchisa

Crampe = contractii dureroase, involuntare, pasagere, ale musculaturii abdominale

Meteorism = acumulare de gaze in intestin

Flatulenta = eliminarea frecventa a gazelor din intestin

Tenesme = senzatia dureroasa de defecare, fara eliminare de materii fecale

Fecalom = acumulare de materii fecale in rect

Anorexie

Cefalee

Iritabilitate

II. 6. 2. Interventiile asistentei

II. 6. 2. 1. Pacientul sa aiba tranzit intestinal in limite fiziologice

In constipatie determina pacientul sa ingere o cantitate suficienta de lichide

Recomanda alimente bogate in reziduuri

Stabileste, un orar regulat de eliminare, in functie de activitatile sale

Determina pacientul sa faca exercitii fizice cu regularitate

Urmareste si noteaza in foaia de observatie consistenta si frecventa scaunelor

Efectueaza, la nevoie, clisma evacuatoare simpla sau uleioasa

Administreaza, la indicatie, laxative

In diaree pregateste bolnavul pentru examinari endoscopice

Alimentatia este hidrica, in primele 24-48 ore

Asistenta serveste pacientul cu ceai neindulcit, supa de morcov, zeama de orez

Treptat, introduce mici cantitati de carne slaba, fiarta, branza de vaci, paine alba prajita, supe strecurate, din legume

Dupa 4-5 zile, trece la o alimentatie mai completa

Administreaza la indicatiile medicului, simptomatice, spasmolitice, antimicrobiene, fermenti digestivi, sedative

II. 6. 2. 2. Pacientul sa aiba tegumente si mucoase perianale curate si integre

Curata si usuca regiunea anala, dupa fiecare scaun

Aplica creme protectoare

Face toaleta anusului de mai multe ori pe zi si dezinfecteaza cu acid boric 2-3%

II. 6. 2. 3. Pacientul sa-si satisfaca celelelte nevoi fundamentale

Asigura repaus la pat, cand starea generala este alterata

Mentine constanta temperatura corporala (au loc pierderi de energie)

Incalzeste pacientul cu termofoare, perne electrice

Protejeaza patul cu aleza si musama

Serveste pacientul cu bazinet

II. 6. 2. 4. Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic

Hidrateaza pacientul pe cale orala si prin perfuzii, urmarind inlocuirea pierderilor de apa si electroliti

Recolteaza sange pentru hemocultura si scaun, pentru coprocultura

Monitorizeaza functiile vitale si vegetative si le noteaza in foaia de observatie

Calculeaza cantitatea de lichide ingerate si perfuzate si pe cea eliminata

II. 6. 2. 5. Pacientul sa fie echilibrat psihic

Da dovada de intelegere si rabdare, menajand pudoarea pacientului

Il linisteste si il incurajeaza sa-si exprime emotiile si sentimentele in legatura cu starea sa

II. 7. Varsaturile

Prin varsaturi intelegem evacuarea prin gura a continutului stomacului.

Varsatura (voma) este un act reflex, cu centrul in bulbul rahidian, reprezentand o modalitate de aparare fata de un continut stomacal daunator organismului.

Cauzele varsaturii pot fi:

de origine centrala (cerebrala) = centrul bulbar este influentat direct prin cresterea presiunii lichidului cefalorahidian = cresterea tensiunii intracraniene. Se produc fara nici un efort, nu sunt precedate de senzatii de greata si de stare generala alterata.

de origine periferica = excitatia bulbului vine de la periferie

Varsaturile de origine periferica prezinta simptome premergatoare:

greata

salivatie abundenta

ameteli

tahicardie

dureri de cap

II. 7. 1. Manifestari de dependenta

Frecventa - ocazionale

- frecvente

- incoercibile

Orarul - matinale

- postprandiale precoce

Cantitatea - mare, in stenoza pilorica

- mica (cativa zeci de ml)

- mare, in anomalii de dezvoltare a colonului

Continutul - alimentare

- mucoase, apoase (etilici si gravide)

- fecaloide (ocluzii intestinale)

- biliare (colecistopatii0

- purulente (gastrite flegmonoase)

- sanguinolente - sangele poate proveni din: - stomac

- organele invecinate

Sangele fiind inghitit si apoi eliminat prin varsatura = hematemeza

In stomac sangele fiind digerat – apare varsatura de culoare bruna – culoarea “zatului de cafea”.

Daca hemoragia este abundenta, evacuarea continutului stomacal se face mai repede, sangele neavand timp sa fie digerat – atunci varsaturile vor fi formate din sange proaspat-rosu.

Culoarea - galben verzuie (varsaturi biliare)

- rosie (hematemeza)

- galben murdar (ocluzii)

- bruna – aspect de zat de cafea (cancer gastric)

Mirosul - fad, acru, in hiperclorhidrii

- fecaloid (ileus)

- ranced (fermentatie gastrica)

Forta de proiectie - brusc, in jet, fara efort, fara legatura cu alimentarea, fara greata =

= varsatura in hipertensiunea intracraniana

Simptome ce insotesc varsaturile

- dureri abdominale

- greata – salivatie

- cefalee

- transpiratii reci, tahicardie

- deshidratare

II. 7. 2. Interventiile asistentei

II. 7. 2. 1. Pacientul sa fie menajat fizic si psihic in timpul varsaturii

in functie de starea pacientului, asistenta il aseaza in pozitie semisazand, sezand sau in decubit dorsal, cu capul intr-o parte, aproape de marginea patului

il linisteste din punct de vedere psihic

il ajuta in timpul varsaturii si pastreaza produsul eliminat

ii ofera un pahar de apa sa-si clateasca gura dupa varsatura

la indicatia medicului ii administreaza medicatie simptomatica

suprima alimentatia pe gura si alimenteaza pacientul parenteral, prin perfuzii cu glucoza hipertona, hidrolizate proteice, amestecuri de aminoacizi, vitamine si electroliti

II. 7. 2. 2. Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic si acido-bazic

corecteaza tulburarile electrolitice si rezerva alcalina

rehidratarea orala va incepe incet, cu cantitati mici de lichide reci, oferite cu lingurita

face bilantul lichidelor intrate si eliminate

monitorizeaza functiile vitale si vegetative

II. 8. Eliminarea menstruala si vaginala inadecvata

Menstra este o pierdere de sange prin organele genitale, care apare la sfarsitul fiecarui ciclu menstrual, daca ovulul nu a fost fecundat.

Menarha, prima menstra, apare intre 11 si 14 ani si este influentata de mediu, clima, viata in aer liber.

II. 8. 1. Manifestari de dependenta

Amenoree = absenta menstruatiei – lipsa completa a menstrelor

Dismenoree = menstruatie dureroasa – aparitia durerii in timpul menstrei

Metroragii = hemoragii neregulate, aciclice, survenite intre doua menstre succesive

Menoragii = hemoragii menstruale prelungite

Oligomenoree = intervale lungi intre menstre

Polimenoree = intervale scurte intre menstre

Hipomenoree = cantitate redusa

Hipermenoree = cantitate crescuta

Leucoree patologica = de la cativa ml, cand pateaza lenjeria, pana la 200 – 400 ml

Hidroree = secretie vaginala abundenta: 200 – 400 ml

Culoarea si aspectul scurgerilor vaginale

- alba laptoasa, in leucoreea femeilor tinere

- galben verzuie, in gonococie

- rosie apoasa sau cafenie, in tumori

- seroasa, mucoasa, muco-purulenta, purulenta

  • Ritmul scurgerilor = continue sau sporadice, mai ales la oboseala

II. 8. 2. Interventiile asistentei

II. 8. 2. 1. Pacienta sa aiba o stare de bine, de confort si securitate

asigura repausul la pat

efectueaza spalaturi vaginale cu solutii antiseptice (dupa ce s-a recoltat secretie vaginala pentru examen bacteriologic si citologic)

aplica pansament absorbant si il fixeaza in “T”

schimba pansamentul des

invata pacienta tehnici de relaxare

protejeaza patul cu musama si aleza, la nevoie

calmeaza durerea cu antialgice

II. 8. 2. 2. Pacienta sa aiba o stare de bine psihic

linisteste pacienta in legatura cu problema sa

ii explica scopul interventiilor (examen genital, examenul secretiei vaginale, examinari radiologice)

ii administreaza medicatie sedativa la indicatia medicului

II. 9. Diaforeza

Diaforeza = transpiratia in cantitate abundenta

Sudoarea contribuie la eliminarea apei si a unor deseuri ca: uree, amoniac, acid uric si altele, completand astfel eliminarea renala. Intr-o cantitate excesiva, are semnificatie patologica, putand duce, uneori, la deshidratare.

Prin evaporarea 1ml sudoare se pierd 0,58 calorii

II. 9. 1. Manifestari de dependenta

Orar = mai mult sau mai putin regulat

Cantitate = 600-1000 ml/24 h, ajungand, in cazuri extreme, la 10 litri/24 ore

Localizare = generalizata, cand temperatura mediului este crescuta – semnificatie critica atmosferica



la palme si plante (boala Basedow, alcoolism cronic, rahitism, SIDA, tulburari preclimax)

- hiperhidroza – cantitate plantara crescuta, ce stagneaza interdigital si determina aparitia de micoze si infectii

Miros = puternic – variaza in functie de alimentatie, temperatura ambianta, deprinderile igienice ale bolnavului

II. 9. 2. Interventiile asistentei

II. 9. 2. 1. Pacientul sa aiba o stare de bine, de confort fizic

Ajuta sau mentine tegumentele pacientului curate si uscate

Spala tegumentele ori de cate ori este necesar

Schimba lenjeria de pat si de corp

Invata pacientul sa poarte sosete de bumbac (absorbante) si sa le schimbe frecvent

Mentine igiena riguroasa a plicilor si a spatiilor interdigitale

Asigura imbracaminte usoara si comoda

II. 9. 2. 3. Pacientul sa prezinte echilibru psihic

Cu tact si cu blandete, va solicita pacientului sa se spele

Il incurajeaza sa-si exprime sentimentele in legatura cu problema de dependenta

II. 10. Expectoratia

Prin expectoratie, intelegem eliminarea sputei din caile respiratorii.

Sputa reprezinta totalitatea substantelor ce se expulzeaza din caile respiratorii prin tuse.

In conditii fiziologice, mucoasa cailor respiratorii secreta doar o cantitate mica de mucus, necesara protejarii suprafetei interioare a organelor respiratorii fata de uscaciune si de efectul nociv al aerului si prafului. Acest mucus nu se elimina si nu declanseaza actul tusei.

II. 10. 1. Manifestari de dependenta

Culoarea - rosie, sanguinolenta, aerata si spumoasa – hemoptizie

- hemoptoica – striata, cu sange

- ruginie (culoarea sucului de prune) – pneumonie

- rosie-bruna, cand sangele stagneaza in plamani

- rosie gelatinoasa, in cancerul pulmonar

- galben verzuie, in supuratii pulmonare

- alba sau alba cenusie, in inflamatia bronsica si in astmul bronsic

- neagra, in infarctul pulmonar

Mirosul - fetid in dilatatia bronsica, caverne tuberculoase

- fetiditate penetranta, in gangrena pulmonara

- mirosul pamantuluisau al paiului umed, in supuratii pulmonare

Consistenta - spumoasa

- aerata

- gelatinoasa

- vascoasa

- lichida

Forma - perlata, in astmul bronsic

- numulara, in caverne pulmonare

- mase grunjoase, in saliva

- mulaje bronsice

Aspectul - mucus, in astmul bronsic, inflamatia bronhiilor

- purulent, in supuratiile pulmonare

- muco-purulent

- seros, in edemul pulmonar

- pseudo-membranos, in difteria laringiana

- sanguinolent, in edemul pulmonar, cancer pulmonar, infarct pulmonar

Cantitatea - 50-100 ml/24 ore, in bronsita, pneumonii, TBC

- pana la 1000 ml/24 ore, in bronsiectazii, caverne TBC, gangrena pulmonara si edem pulmonar

- vomica – eliminarea unei cantitati masive de puroi sau exsudat (in abces pulmonar, chist   hidatic)

II. 10. 2. Interventiile asistentei

II. 10. 2. 1. Pacientul sa nu devina sursa de infectii nosocomiale

Educa pacientul cum sa expectoreze, sa tuseasca cu gura inchisa, il invata sa nu inghita sputa sa colecteze sputa in scuipatoare (dezinfectata cu solutie lizol, fenol 3%)

Sa nu stropeasca in jur

Sa nu arunce corpuri straine in scuipatoare

Curata mucoasa bucala si dintii cu tampoane

Goleste si curata scuipatorile, dupa ce au fost dezinfectate

Manuieste scuipatoarele cu prudenta, se spala si se dezinfecteaza

III. Culegerea datelor in vederea evaluarii si satisfacerii unei eliminari corespunzatoare.

III. 1. CULEGEREA DATELOR (prezentarea de caz)

III. 1. 1. Interviul

III. 1. 1. 1. Pregatirea interviului:

III. 1. 1. 2. Inceperea interviului:

III. 1. 1. 3. Desfasurarea propriu-zisa a interviului:

a) Informatii( date) generale:

b) Antecedente medicale personale: 

c) Antecedente familiale:

d) Probleme de sanatate actuala (motivul internarii: aparitia simptomelor, istoricul bolii):

Mod de eliminare: - urina : mictiuni: nr, ritm

- cantitate, caracteristici

- materii fecale: frecventa, orar

- cantitate, caracteristici

- transpiratie: caracteristici

- menstra:- ritm, durata, evolutie

- caracteristici

Greutatea corporala – valoarea actuala raportata la cea anterioara, ptr a sesiza diferenta

Motilitatea gastro-intestinala: - zgomote intestinale

meteorism abdominal

flatulenta

tenesme

  • Semne si simptome prezente: - dureri abdominale

semne de deshidratare

varsaturi

evacuare involuntara de urina si scaun

glob vezical

  • Atitudinea pacientului : - necesitatea intimitatii

- neadaptarea la utilizarea echipamentului sanitar (plosca, urinar, bazinet)

III. 1. 1. 4. Pregatirea incheierii interviului

III. 1. 1. 5. Concluzia interviului

III. 1. 2. Stabilirea problemelor de sanatate ( dependenta - P - )

III. 1. 2. 1. Eliminare urinara inadecvata cantitativ si calitativ

III. 1. 2. 2. Retentie urinara

III. 1. 2. 3. Incontinenta de urina si materii fecale

III. 1. 2. 4. Diaree

III. 1. 2. 5. Constipatie

III. 1. 2. 6. Varsaturi

III. 1. 2. 7. Eliminare menstruala inadecvata

III. 1. 2. 8. Diaforeza

III. 1. 2. 9. Expectoratie

III. 1. 3. Sursele de dificultate (etiologie - E - )

III. 1. 3. 1. Eliminare urinara inadecvata cantitativ si calitativ cauzata de / legata de

Anomalii ale cailor urinare

Alterarea cailor urinare

Alterarea parenchimului renal

III. 1. 3. 2. Retentie urinara cauzata de / legata de

  • Spasme musculare
  • Intoxicatii alimentare si medicamentoase

III. 1. 3. 3. Incontinenta de urina si materii fecale cauzata de / legata de

  • Slabirea sau relaxarea sfincterelor
  • Lipsa de control a sfincterelor
  • Alterarea centrilor nervosi
  • Accidente cerebro-vasculare

III. 1. 3. 4. Diaree cauzata de / legata de

  • Anxietate (diaree, constipatie)
  • Stres (diaree, constipatie)
  • Insuficienta cunoastere a masurilor de igiena
  • Poluarea apei

III. 1. 3. 5. Constipatie cauzata de / legata de

  • Tumori
  • Situatii de criza

Program de lucru inadecvat pentru satisfacerea nevoii

Schimbarea modului de viata si a climatului

III. 1. 3. 6. Varsaturi cauzata de / legata de

Ingestia de alimente fermentabile

  • Ingestia de alimente alterate

III. 1. 3. 7. Eliminare menstruala inadecvata cauzata de / legata de

  • Tumori
  • Infectii ale aparatului genital
  • Tulburari de ritm

III. 1. 3. 8. Diaforeza cauzata de / legata de

  • Temperatura ambianta prea ridicata
  • Dezechilibru metabolic, electrolitic, endocrin, neurologic

III. 1. 3. 9. Expectoratie cauzata de / legata de

  • Insuficienta cunoastere a mijloacelor eficace de a expectora

III. 1. 4. Manifestarile de dependenta (semne si simptome - S - )

Vezi manifestari de dependenta

III. 1. 5. Alte date – investigatii paraclinice: - investigatii radiologice

investigatii endoscopice

explorari functionale

examene de laborator

III. 2. EVALUAREA UNEI eliminari corespunzatoare

III. 2. 1. Enuntarea diagnosticului de ingrijire:

III. 2. 1. 1. Prima parte a diagnosticului =enuntul problemei:

dupa culegerea datelor asistenta poate sa traga o concluzie , explicand clar situatia si definind problemele: - alerarea

deteriorarea

deficit

incapacitate

diminuare

dificultate

perturbare

ATENTIE: Problemele de dependenta se definesc in urma analizei si interpretarii datelor

(a manifestarilor de dependenta).

III. 2. 1. 2. A doua parte a diagnosticului = enuntul cauzei / etiologiei / sursei de dificultate

obstacolul major)

PROBLEMA + LEGAT DE/ DIN CAUZA+ CAUZA / ETIOLOGIE / SURSA DE DIFICULTATE

III. 3. SATISFACEREA UNEI eliminari CORESPUNZATOARE

III. 3. 1. Obiective:

Obiectivul trebuie sa aiba urmatoarele componente / caracteristici:

Specificitate ( S ) = cine face actiunea? = sa apartina unui singur subiect( ex. : d-na / d-l X)

Performanta ( P ) = activ :ce face pacientul?

= pasiv : ce se poate face pentru pacient?

= actiuni, comportamente asteptate de la pers. pornind de la un verb activ

- ex. : - d-na / d-l X sa elimine…

- d-na / d-l X va fi supravegheata la fiecare ora privind.(atunci cand pac. nu se poate implica in efectuarea obiectivului).

Implicare ( I ) = cum se face actiunea? = nivelul de angajare al persoanei,

- actioneaza singur sau cu ajutor

Realism ( R ) = in ce masura se poate face actiunea? = dpdv al capacitatii persoanei , precum si dpdv al disponibilitatii si abilitatii asistentei

Observabil ( O ) = cand? = in ce moment se face actiunea?

actiunile, atitudinile trebuie sa fie observabile, masurabile, evaluate

Formula mnemotehnica : S.P.I.R.O

III. 3. 2. Interventiile asistentei autonome si independente:

Asistenta medicala trebuie sa indice : ▪ intervalul de ore

in ce moment al zilei

de cate ori pe zi

pe ce durata trebuie sa se desfasoare actiunea asistentei

III. 3. 2. 1. Eliminare urinara inadecvata cantitativ si calitativ

Obiective: - sa elimine o cant de .ml urina / zi

- sa urineze deori /24h

III. 3. 2. 2. Retentie urinara

Obiective: - sa urinezeml / in ..ore in fiecare zi

- sa-si goleasca vezica la fiecare mictiune in termen de ..zile

III. 3. 2. 3. Incontinenta de urina si materii fecale

Obiective : - sa elimine scaunul in bazinet / la toaleta la nevoie

- sa urineze in in bazinet / la toaleta la nevoie

- sa nu mai aiba incontinenta ziua in termen de .zile

- sa nu mai aiba incontinenta in termen de .zile

III. 3. 2. 4. Diaree

Obiective : - sa-si diminueze scaunele diareice in termen de zile

sa elimine un scaun de consistenta normala in termen de .zile

sa incenteze de a mai fi incontinent in termen de ..zile

III. 3. 2. 5. Constipatie

Obiective : - sa elimine un scaun moale in termen de.zile

sa aiba scaun fara dificultate in termen de zile

sa ii dispara semnele de constipatie

III. 3. 2. 6. Varsaturi

Obiective: - sa-si diminueze varsaturile in termen de..ore

sa nu mai aiba varsaturi in termen de ..ore

III. 3. 2. 7. Eliminare menstruala inadecvata

Obiective : - sa diminueze hemoragia in termen de .zile

sa aiba o culoare normala in termen de .zile

- sa diminueze durerea in .ore

III. 3. 2. 8. Diaforeza

Obiective : - sa scada cantitatea de transpiratie in termen de .zile

- sa-si efectueze o igiena riguroasa in termen de ..zile

III. 3. 2. 9. Expectoratie

Obiective : - sa expectoreze secretiile in ore

sa-si elibereze caile respiratorii de secretii in termen de zile

sa-si elibereze caile respiratorii cu minimum de efort in termen de .ore



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 7403
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site