Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

OASELE FETEI (OSSA FACIEI)

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Artera si vena azilara - nervii median si ulnar
Nefropatia diabetica (ND)
NOTIUNI DESPRE ANATOMIA FICATULUI
PREDAREA SI PELUAREA SERVICIULUI - NURSING
Muschii mobilizatori ai mandibulei
BLOCURI ALE MEMBRULUI SUPERIOR
STRUCTURA ACIZILOR NUCLEICI
TERAPIA COMUNICARII LA POLIHANDICAPATI - COMUNICAREA NONVERBALA
CLASIFICAREA SERVICIILOR PENTRU SITUATII DE URGENTA
ADMINISTRAREA RECTALA A MEDICAMENTELOR

OASELE FETEI (OSSA FACIEI)

Oasele fetei sunt oasele care delimiteaza cavitatile nazale si cavitatea orala. Impreuna alcatuiesc splanchnocraniul sau viscerocraniul.




OSUL NAZAL (OS NASALE)

Este un os par, situat rostral fata de frontal si formeaza cea mai mare parte a plafonului cavitatii nazale (Dorsum nasi). Fata externa (Facies externa) este neteda si convexa. Fata interna (Facies interna) este neteda si concava. Prezinta la mijloc o creasta longitudinala, creasta etmoidala (Crista ethmoidalis), pe care se insereaza endoturbinalul I al etmoidului. Treimea rostrala a nazalului este libera si formeaza impreuna cu procesul nazal al osului incisiv incizura nazo-incisiva (Incisura nasoincisiva). Capatul rostral al osului incisiv este ascutit si formeaza spina nazala (Spina nasalis), foarte evidenta la cal si la oaie. La vaca si la capra, capatul rostral al osului incisiv prezinta doua varfuri, unul medial si unul lateral. Prin alaturarea celor doua oase incisive, apar trei varfuri specifice.

OSUL LACRIMAL (OS LACRIMALE)

Este un os par, situat in partea rostrala a planseului orbitei, intre oasele frontal, zigomatic, maxilar si nazal. Fata sa laterala se imparte in : fata orbitala, fata faciala si fata nazala.

a-      Fata orbitala (Facies orbitalis) este neteda si concava si contribuie la formarea peretelui medial si rostral al orbitei. Aproape de marginea orbitala, este fosa sacului lacrimal (Fossa sacci lacrimalis), o fosa in forma de palnie, in fundul careia este gaura lacrimala (Foramen lacrimale) ce conduce spre canalul lacrimal (Canalis lacrimalis). La porc, exista doua gauri lacrimale (Foramina lacrimalia), situate pe suprafata fetei. Caudo-ventral de fosa sacului lacrimal, exista o depresiune mai mica, fosa m. oblic ventral (Fossa m. obliqui ventralis), loc de insertie pentru m. oblic ventral al globului ocular. La rumegatoare, fata orbitala a osului lacrimal formeaza bula lacrimala (Bulla lacrimalis), o protuberanta masiva, cu pereti ingrosati, care proemina caudal, in partea ventrala a orbitei. Bula lacrimala contine sinusul lacrimal (Sinus lacrimalis).

b-      Fata faciala (Facies facialis) este separata de fata orbitala prin marginea infraorbitala (Margo infraorbitalis). La porc, fata faciala a osului lacrimal este excavata de fosa canina (Fossa canina). La caine, este foarte ingusta, iar la pisica, lipseste.

c-      Fata nazala (Facies nasalis) este concava si foarte neregulata. Este strabatuta de canalul lacrimal (Canalis lacrimalis). Se continua cu sinusurile frontal si maxilar.

OSUL ZIGOMATIC (OS ZYGOMATICUM)

Este situat ventro-lateral fata de osul lacrimal. Prezinta o fata laterala si o fata orbitala.

a-       Fata laterala (Facies lateralis) este neteda si convexa. Ventral, prezinta creasta faciala (Crista facialis) care se continua pe osul maxilar. Caudal, trimite procesul temporal (Processus temporalis), care se uneste cu procesul zigomatic al osului temporal si formeaza arcada zigomatica (Arcus zygomaticus). La rumegatoare si la om, de pe procesul temporal, se ridica, in sens dorsal, procesul frontal (Processus frontalis), care se uneste cu procesul zigomatic al osului frontal, formand partea ventro-laterala a marginii supraorbitale (Margo supraorbitalis). La cal, procesul zigomatic al frontalului ajunge pana la procesul zigomatic al temporalului. La porc si la carnivore, marginea supraorbitala este completata de ligamentul orbital.

b-       Fata orbitala (Facies orbitalis) este mult mai mica decat fata laterala, de care este separata prin marginea infraorbitala (Margo infraorbitalis), concava.

MAXILA (MAXILLA)

Formeaza cea mai mare parte a peretilor laterali si sustine molarii arcadei dentare superioare. Impreuna cu osul incisiv si osul palatin, formeaza palatul dur sau osos (Palatum osseum), situat intre cavitatile nazale si cavitatea orala. Maxila este formata dintr-un corp si mai multe procese.

Corpul maxilei (Corpus maxillae) prezinta 4 fete: faciala, pterigo-palatina, nazala si orbitala.

a-       Fata faciala (Facies facialis) se caracterizeaza prin continuarea crestei faciale (Crista facialis) de pe osul zigomatic. Aceasta se termina cu tuberculul facial (Tuber faciale). La rumegatoare, tuberculul facial este distinct de creasta faciala, fiind situat mai rostral cu 1-2 cm. La porc, deasupra crestei faciale este fosa canina (Fossa canina). Tuberculul facial este, de asemenea, prezent. La toate mamiferele domestice, este prezenta gaura infraorbitala (Foramen infraorbitale), deschiderea orala a canalului infraorbital (Canalis infraorbitalis). Deschiderea caudala a acestui canal este reprezentata de gaura maxilara (Foramen maxillare), situata in fosa pterigo-palatina (Fossa pterygopalatina). Marginea laterala a gaurii infraorbitale se palpeaza pe animalul viu (exceptand pisica), in scopul reperarii n. infraorbital si anestezierii acestuia. Se repereaza astfel: la rumegatoare, deasupra molarilor 1-2; la caine, deasupra molarului 3; la porc, deasupra molarilor 3-4; la cal, deasupra molarului 2.



b-       Fata pterigo-palatina (Facies pterygopalatina) formeaza partea rostrala a fosei pterigo-palatine, situata caudo-ventral de maxila.

c-       Fata nazala (Facies nasalis) este vizibila doar dupa indepartarea labirintului etmoidal. Formeaza cea mai mare parte a peretelui lateral al cavitatii nazale. In partea superioara este strabatut oblic de santul lacrimal (Sulcus lacrimalis), care contine ductul nazo-lacrimal (Ductus nasolacrimalis). (Vezi si osul lacrimal) Sub santul lacrimal este creasta cornetului nazal ventral (Crista conchalis). Dupa indepartarea etmoidului si a cornetului nazal ventral, devine vizibila o larga deschidere in sinusul maxilar, denumita hiatus maxilar (Hiatus maxillaris). Sinusul maxilar este cuprins intre fetele descrise ale maxilei, lacrimal si zigomatic.

d-       Fata orbitala (Facies orbitalis) participa la formarea orbitei.

Procesele maxilei sunt: procesul alveolar, procesul zigomatic, procesul frontal si procesul palatin.

a-      Procesul alveolar (Processus alveolaris) este pe marginea libera a maxilei, pe marginea alveolara (Margo alveolaris). In interiorul lui, la cal, sunt 6 alveole dentare (Alveoli dentales) pentru molari. Marginea rostrala a fiecarei alveole, este usor reliefata si este denumita margine interalveolara (Margo interalveolaris). La porc si la carnivore, este foarte redusa. caudal de procesul alveolar, exista, la toate speciile, o proeminenta rotunjita, tuberculul maxilar (Tuber maxillae). Aceasta limiteaza lateral fosa pterigo-palatina. Fosa pterigo-palatina (Fossa pterygopalatina) este perforata de 3 gauri: gaura maxilara (Foramen maxillare)- prin care se patrunde in canalul infraorbital (Canalis infraorbitalis), este situata superior; gaura palatina caudala (Foramen palatinum caudale) prin care se patrunde in canalul palatin mare (Canalis palatinus major), strabatut de vasele si nervul omonim; gaura sfeno-palatina (Foramen sphenopalatinum) perforeaza peretele medial al maxilarului, spre cavitatea nazala. Este cea mai larga dintre gauri.

b-      Procesul zigomatic (Processus zygomatic) al maxilei se uneste cu osul zigomatic si cu procesul zigomatic al osului temporal.

c-      Procesul frontal (Processus frontalis) se intalneste, exclusiv, la carnivore.

d-      Procesul palatin (Processus palatinus) se detaseaza in sens medial, ca un raft. Formeaza cea mai mare parte a bazei osoase a palatului dur. Pe fata sa ventrala, este sapat santul palatin (Sulcus palatinus). Acesta este continuarea rostrala a canalului palatin mare (Canalis palatinus major), care este cuprins intre gaura palatina mare (Foramen palatinum majus) si gaura palatina caudala (Foramen palatinum caudale). Canalul palatin mare contine vasele si nervii omonimi. Marginea mediala a procesului palatin se uneste cu simetrica sa prin sutura palatina mediana (Sutura palatina mediana). La vaca, procesul palatin este pneumatizat de sinusul palatin (Sinus palatinus).

CORNETUL NAZAL VENTRAL

(OS CONCHAE NASALIS VENTRALIS)

Reprezinta o structura independenta care nu face parte din etmoid. Formeaza baza osoasa a cornetului nazal ventral. Etmoturbinalele (Ethmoturbinalia) din cavitatea nazala au fost descrise la osul etmoid. Endoturbinalul I (Endoturbinale I) se proiecteaza in sens rostral in cavitatea nazala, constituind baza osoasa pentru cornetul nazal dorsal (Concha nasalis dorsalis). Endoturbinalul II (Endoturbinale II) reprezinta suportul pentru cornetul nazal mijlociu (Concha nasalis media). Cornetul nazal ventral porneste de pe creasta cornetului (Crista conchalis), situata pe peretele medial al maxilei. La rumegatoare, porc si carnivore, este format dintr-o lama spirala dubla, cu o parte rulata dorsal si o parte rasucita ventral, spre meatul nazal ventral. La cal, lama spirala este simpla si este rasucita doar in sens dorsal. Sinusul cornetului nazal ventral (Sinus conchae ventralis) este impartit de o lama osoasa intr-un compartiment rostral si unul caudal: sinusul cornetului ventral rostral si sinusul cornetului ventral caudal (Sinus conchae ventralis rostralis et caudalis).

Septul nazal (Septum nasi) separa cele doua cavitati nazale. Intre sept, cornetii nazali, plafonul si planseul fiecarei cavitati nazale se delimiteaza niste spatii denumite meaturi nazale (Meatus nasi) :

a-      meatul nazal dorsal (Meatus nasi dorsalis), situat intre plafonul cavitatii nazale si cornetul nazal dorsal;



b-      meatul nazal mijlociu (Meatus nasi medius), situat intre cornetul nazal dorsal si ventral;

c-      meatul nazal ventral (Meatus nasi ventralis), situat intre cornetul nazal ventral si planseu;

d-      meatul nazal comun (Meatus nasi comunis), situat intre septul nazal, corneti si celelalte meaturi.

OSUL INCISIV (OS INCISIVUM)

Formeaza partea rostrala a falcii superioare si poarta incisivii superiori. Prezinta un corp, corpul osului incisiv (Corpus osis incisivi) si doua procese, procesul nazal (Processus nasalis) si procesul palatin (Processus palatin).

Corpul osului incisiv (Corpus ossis incisivi) reprezinta partea rostrala mai ingrosata a osului. Are o fata labiala (Facies labialis) orientata dorsal si o fata palatina (Facies palatina) care participa la formarea palatului dur. Marginea libera ofera procesul alveolar (Processus alveolaris), in care sunt sapate 3 alveole adanci pentru incisivi (Alveoli dentales). Aboral de cea de-a treia alveola, marginea devine subtire si face parte din marginea interalveolara (Margo interalveolaris), continuata pe maxila. Aceasta margine este denumita si spatiu interdentar sau diastema. Este lunga, la cal si la rumegatoare, si scurta la porc si la carnivore. Alveola pentru dintele canin (Dens caninus) se gaseste, de obicei, pe maxila, rareori, pe incisiv. La rumegatoare, lipsesc atat incisivii superiori, cat si dintele canin. Osul incisiv la rumegatoare are corpul aplatizat, lipsit de alveole.

Procesul nazal (Processus nasalis) formeaza peretele lateral al cavitatii nazale, in partea rostrala a acesteia.

Procesul palatin (Processus palatinus) formeaza, impreuna cu fata palatina a corpului osului incisiv, partea rostrala a palatului dur sau osos (Palatum osseum/durum). Intre procesele palatine ale osului incisiv si corpul acestuia si, respectiv, maxila, este fisura palatina (Fissura palatina).

OSUL ROSTRAL (OS ROSTRALE)

Este osul ratului de la porc. Rareori, se intalneste si in grosimea buzei superioare la vacile batrane, fiind denumit osul planului nazo-labial (Os plani nasolabiale).

OSUL PALATIN (OS PALATINUM)

Este par si formeaza portiunea caudala a palatului dur, precum si peretele lateral al deschiderilor nazo-faringiene, denumita coane (Choanae). Prezinta doua lame, una orizontala si una perpendiculara.

a- Lama orizontala (Lamina horizontalis) formeaza capatul caudal al palatului dur. La cal, rumegatoarele mici si la caine, fata ventrala a lamei orizontale, fata palatina (Facies palatina) este perforata de gaura palatina mare (Foramen palatinum majus). Aceasta reprezinta deschiderea rostrala a canalului palatin mare (Canalis palatinus major). Deschiderea caudala a acestuia este reprezentata de gaura palatina caudala (Foramen palatinum caudale), situata in fosa pterigo-palatina (Fossa pterygopalatina). La porc, se deschide rostral, la nivelul procesului palatin al maxilei. La vaca, lama orizontala a osului palatin este pneumatizata de sinusul palatin (Sinus palatinus), continuat de la nivelul procesului palatin al maxilei.

b- Lama perpendiculara (Lamina perpendicularis ossis palatini) formeaza cea mai mare parte a peretelui lateral al coanei. La caine, se prelungeste spre orbita cu procesul orbital (Processus orbitalis). Fata laterala a lamei perpendiculare participa la formarea fosei pterigo-palatine (Fossa pterygopalatina). La cal si la porcii batrani, lama perpendiculara este pneumatizata de sinusul palatin (Sinus palatinus). Acesta este parte componenta a sinusului sfeno-palatin (Sinus sphenopalatinus), alaturi de sinusul sfenoidal.

MANDIBULA (MANDIBULA)

Este osul falcii inferioare. Este cel mai mare os al fetei. La nastere, este format din doua jumatati. La cal si la porc, acestea se unesc in preajma varstei de 2-3 luni, formand un singur os, caruia i se descriu un corp si doua ramuri simetrice, stanga si dreapta.

1. Corpul mandibulei (Corpus mandibulae) reprezinta partea orizontala pe care sunt implantati dintii arcadei dentare inferioare.

Partea corespunzatoare incisivilor, partea incisiva (Pars incisiva) are doua fete, linguala si labiala, si o margine alveolara. Fata linguala (Facies lingualis) este neteda si concava. Fata labiala (Facies labialis) este convexa. Marginea alveolara formeaza arcul alveolar (Arcus alveolaris) pe care se insiruie 6 alveole ale incisivilor. Caudal acestora se situeaza simetric alveola pentru dintele canin (Dens caninus). La rumegatoare, dintele canin este transformat in incisiv, astfel incat pe arcul alveolar exista 8 alveole. La cal, dintele canin este dezvoltat doar la armasar, constituind un caracter sexual secundar. La iapa, este, de regula, absent. Cand apare, este redus. La carnivore, caninii sunt situati langa incisivi. La porc, intre incisivi si canini exista un redus spatiu interdentar (diastema).

Partea molara (Pars molaris) prezinta:



-Fata bucala (Facies buccalis) este orientata lateral, spre obraji, si este convexa.

-Gaura mentala (Foramen mentale) se palpeaza prin pielea buzei inferioare, sub comisura labiala, in vederea anestezierii n. mental. La carnivore, exista 2-3 gauri mentale (Foramina mentalia). La porc, canalul mandibular (Canalis mandibulae) are mai multe deschideri, 4-5 gauri mentale laterale (Foramina mentalia laterale) si o gaura mentala mediala (Foramen mentale mediale).

-Fata linguala (Facies lingualis), orientata medial, spre limba, este relativ neteda. Prezinta la mijloc o usoara depresiune longitudinala, deasupra careia este linia milo-hioidiana (Linea mylohioidea), loc de insertie pentru muschiul omonim.

-Marginea alveolara (Margo alveolaris) prezinta alveolele dentare (Alveoli dentales) pentru molari: 3 la pisica; 6 la rumegatoare si cal; 7 la porc si caine (rareori si la cal).

-Marginea interalveolara (Margo alveolaris) corespunde spatiului interdentar, denumit si diastema, evident la cal si la rumegatoare, extrem de redus la porc si la carnivore.

-Marginea ventrala (Margo ventralis) este aproape dreapta. Cu exceptia carnivorelor, prezinta incizura vaselor faciale (Incisura vasorum facialium), situata la limita cu ramura mandibulara. La cal si la vaca, vaselor faciale li se alatura si canalul parotidian (Ductus parotideus).

Ramura mandibulei (Ramus mandibulae), stanga si dreapta, este partea mandibulei ridicata in sens dorsal. Pe fata laterala este fosa maseterica (Fossa masseterica). Fata mediala este excavata de fosa pterigoidiana (Fossa pterygoidea), ocupata de muschiul pterigoidian medial. Ventral si caudal, sunt evidente liniile de insertie ale acestui muschi. Rostral de fosa pterigoidiana, la acelasi nivel cu molarii este gaura mandibulara (Foramen mandibulae) prin care se patrunde in canalul mandibular (Canalis mandibulae). Ramura mandibulei este denumita frecvent ramura recurbata a mandibulei, datorita continuarii curbe dintre marginea ventrala si cea caudala. Intre cele doua margini, se formeaza, ventro-caudal, unghiul mandibulei (Angulus mandibulae). La carnivore, din unghiul mandibulei se detaseaza in sens caudal procesul angular (Processus angularis).

In extremitatea articulara a ramurei mandibulare se gasesc procesul coronoid si procesul condilian. Intre cele doua procese este incizura mandibulei (Incisura mandibulae). Procesul coronoid (Processus coronoideus) este situat rostral si serveste insertiei mobile a muschiului temporal, care ocupa fosa temporala. Procesul condilian (Processus condylaris) este situat caudal si, in general, sub nivelul procesului coronoid. Este format dintr-un cap sustinut de un gat. Capul, denumit capul mandibulei (Caput mandibulae) este alungit transversal. Se articuleaza cu suprafetele articulare de pe fata ventrala a procesului zigomatic al scvamei temporalului. Pe partea mediala, imediat sub gatul mandibulei, este foseta pterigoidiana (Fovea pterygoidea) in care este aria de insertie a muschiului pterigoidian lateral.

La rumegatoare si la carnivore, mandibula este formata din doua jumatati unite prin sincondroza intermandibulara (Syncondrosis intermandibularis).

APARATUL HIOIDIAN [OSUL HIOID]

(APPARATUS HYOIDEUS [OS HYOIDEUM])

Este situat intre ramurile mandibulei. Are rolul de a sustine limba, laringele si faringele. Este format din mai multe parti componente:

a- Bazihioidul (Basihyoideum) sau corpul (Corpus) este singura piesa impara si arata ca o mica bara orientata transversal. In sens rostral, in plan sagital si in grosimea limbii, se detaseaza procesul lingual (Processus lingualis), denumit si entoglos. Acesta este lung la cal, scurt la rumegatoare si absent la celelalte specii de mamifere domestice.

b- Keratohioidul sau (Ceratohyoideum) sau Cornul mic (Cornu minus) este o piesa para, ridicata perpendicular pe extremitatile bazihioidului. Se articuleaza dorsal cu stilohioidul sau cu epihioidul.

c- Tirohioidul (Thyrohyoideum) sau Cornul mare (Cornu majus), par, se orienteaza in sens caudal pentru a se articula mobil cu cartilajul tiroid al laringelui (Cartilago thyroidea).

d- Epihioidul (Epihyoideum), par, este o mica piesa osoasa intercalata intre keratohioid si stilohioid. La cal, este un os mic, de marimea unei boabe de mazare, care fuzioneaza timpuriu cu stilohioidul; la rumegatoare este cilindric; la porc, ia forma ligamentelor si cartilajelor; la carnivore, epihioidele au aspect de vergea si au extremitatile ventrale cartilaginoase.

e- Stilohioidul (Stylohyoideum), par, reprezinta cea mai lunga piesa a aparatului hioidian. Este denumit si marea bransa (ramura) a hioidului. Se orienteaza dorso-caudal si se articuleaza cu procesul stiloid al portiunii timpanice a osului temporal, prin intermediul unei piese cartilaginoase denumita timpanohioid (Tympanohyoideum). La cal, cele doua stilohioide sunt aplatizate si au o lungime de 18-20 cm. In extremitatea temporala a stilohioidului, pe marginea sa caudala, se formeaza unghiul stilohioidului (Angulus stylohioideus), loc de insertie pentru muschiul stilohioidian.









Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1584
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site