Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

OCHIUL (oculus)

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic




DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
HEMOFILIA B
HEPATITE ACUTE VIRALE - TEST GRILA
Criptosporidioza
CIROZA HEPATICA ATROFICA LAENNEC
TIPURI DE ALIAJE UTILIZATE IN TEHNOLOGIA METALO-CERAMICA
Boli cromosomale (sindrom down, Klinefelter)
RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE
ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL
FOAIA DE OBSERVATIE CLINICA - Examenul obiectiv – Semiologia fanerelor
Stopul cardiac


OCHIUL (oculus)




Globul ocular este alcatuit dintr-o formatiune esentiala, fotoreceptoare, reprezentata prin retina (retina), si dintr-o serie de alte componente, care au rolul de a asigura proiectarea pe retina a raze­lor luminoase, sosite din mediul inconjurator. Cu alte cuvinte, sint anexe ale aparatului vizual. To­tusi, in limbajul anatomoclinic curent, sub denu­mirea de anexe (organa oculi accessoria), se inteleg numai unele anexe ale globului ocular si sint scoase din aceasta categorie elementele care, neluind parte direct la receptia undelor luminoase, intra totusi in componenta globului insusi. in acest sens le vom trata si noi.

Bulbul ocular (bulbus oculi) este o sfera for­mata din trei membrane concentrice, care delimi­teaza un spatiu ocupat de mediile transparente si refringente, cu alte cuvinte de aparatul dioptrie, care au rolul de a concentra razele luminoase in punctul cu rezolutia maxima. Cele trei membrane sint: membrana fibroasa sau sclera, membrana vasculara sau coroida si membrana interna sau retina.

Membrana fibroasa (tunica fibrosa oculi) este opaca. in cea mai mare parte a intinderii sale si poarta denumirea de sclerotica (sclera). Portiunea sa anterioara este in schimb transparenta si se nu­meste cornee (cornea).

Membrana vasculara (tunica vasculosa bulbi) are si ea mai multe portiuni. Partea sa cea mai intinsa dubleaza fata profunda a scleroticii si alca­tuieste coroida (choroidea). In zona anterioara, membrana vasculara, prezinta o ingrosare circu­lara: zona ciliara (corpus ciliare), din care se des­prinde o membrana fibroasa care, dispunindu-se in plan frontal, in dreptul corneei, formeaza dia­fragma ochiului — irisul (iris).

Membrana interna — retina — este nervoasa.

Mediile transparente si refringente sint, pe linga cornee, care si ea joaca, un asemenea rol: umoarea apoasa, cristalinul si umoarea sticloasa. Umoarea apoasa (humor aqueus) este un lichid care se gaseste in camera anterioara a ochiului (camera bulbi anterior). Cristalinul (lens) este o lentila biconvexa, care reprezinta elementul va-

riabil al sistemului optic al ochiului. Umoarea sti­cloasa (corpus vitreum) este o masa semilichida, care umple cea mai mare parte a camerii posteri­oare a ochiului (camera posterior bulbi).

Globul ocular se gaseste in orbita, la nivelul bazei acesteia. El se afla separat de grasimea lojei posterioare a orbitei (corpus adiposum orbitae) printr-o lama conjunctiva, care il inconjura pe partea sa posterioara, si care este denumita capsula lui Tenon (vaginae bulbi). Ochiul este aparat in partea anterioara de cele doua pleoape (palpebrae) care inchid baza orbitei. Ele delimiteaza crapatura palpebrala (rima palpebrarum), deschisa in timpul functionarii aparatului vizual si inchisa in timpul somnului, cit si atunci cind asupra ochiului este proiectat un fascicul luminos prea intens etc. Su­prafata anterioara a corneei este umectata de la­crimile secretate de glanda lacrimala (glandula la-crimalis). Ele se revarsa in fundurile de sac con-junctivale superioare (fornix conjunctivae) si se raspindesc pe suprafata anterioara a globului ocu­lar prin miscarile de clipire ale pleoapelor. Lacri­mile sint evacuate in meatul inferior al foselor nazale (meatus nasi inferior) prin intermediul con­ductelor lacrimale (canaliculus lacrimalis), ale sa­cului lacrimal (saccus lacrimalis) si ale canalului lacrimo-nazal (dactus nasolacrimalis).



Globul ocular se invirteste pe loc si este in­dreptat in directia obiectelor sau zonelor de ex­plorat, cu ajutorul unor muschi striati: muschii drepti (m. recti), si muschi oblici (m. obliqui). Miscarile celor doi globi oculari se produc coordo­nat (miscarile conjugate ale gl. oculari) pentru ca ambii ochi sa exploreze simultan aceeasi zona din mediul inconjurator. Mecanismele de coordonare ale acestor miscari asigura suprapunerea cimpuri-lor vizuale si viziunea binoculara. Excitatiile lumi­noase receptionate la nivelul ochilor sint vehicu­late inspre sistemul nervos central pe calea ner­vului optic (n. opticus), Vascularizatia ochiului este asigurata de artera oftalmica (a. ophthalmica) si de venele oftalmice (vv. ophthalmicae). Toate formatiunile descrise anterior, exceptind vasele si nervii, alcatuiesc anexele globilor oculari (organa oculi accessoria).

Globul ocular (bulbus oculi) are o forma sfe­rica. Aceasta sfera nu este insa perfecta. in partea anterioara, corneea bombeaza, avind o curbura mai accentuata ca restul ochiului. Raza de curbura a corneei este de 8 mm, pe cind aceea a retinei de 11,5 mm.

Pentru orientare si pentru diverse localizari se intrebuinteaza o serie de coordonate si termeni, fara substrat anatomic propriu-zis. Astfel, globul ocular a fost comparat cu globul terestru. I se descrie un pol anterior (polus anterior) si unul posterior (polus posterior), reprezentind punctele lui cele mai proeminente in cele doua directii. Linia dreapta care uneste cei doi poli se numeste axul ochiului. Deosebim doua axe, care reprezinta de fapt diametre. Axul extern al ochiului (axis bulbi externus) se intinde de la punctul cel mai proemi­nent al fetei anterioare a corneei la punctul cel mai proeminent al segmentului posterior al globului ocular. El masoara circa 24 mm. Axul intern al ochiului (axis bulbi internus) uneste fata poste-rioara a corneei din dreptul punctului celui mai proeminent al acesteia cu fata anterioara a retinei, de asemenea in dreptul punctului celui mai retras al portiunii posterioare a acesteia. Axul in­tern este de aproximativ 21—22 mm. Cele doua axe coincid cu ceea ce se numeste axul optic al sistemului ocular (axis opticus), care trece de ase­menea prin cei doi poli.

Trebuie sa facem o diferenta intre axul optic si cel vizual. Acesta din urma se intinde intre obiectul fixat de privirea noastra si punctul vi­ziunii maxime de pe retina, situat in fovea cen-tralis. Cele doua axe se intretaie la nivelul crista­linului sub un unghi ascutit, de valoare mica. Linia circulara trasata pe suprafata globului, situata la egala distanta de cei doi poli se numeste ecuator (equator). El imparte ochiul in doua hemi-sfere egale. Meridianele (maridiani) sint linii circu­lare care trec prin cei doi poli si ecuator. Se fac referinte mai ales la meridianul vertical si la cel orizontal. Diametrul transversal al ochiului este de 23,5 mm, iar cel vertical de 23 mm. Deci globul este usor turtit de sus in jos.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1061
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site