Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

POSTULATELE FUNDAMENTALE ALE BIOFOTONICII

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
MEDICINA FAMILIEI IN SISTEMUL DE SANATATE MEDICALA
FICATUL - PANCREASUL
SIDA - Riscul de contaminare
ANTIOXIDANTI - BETA-CAROTENUL
Modelul in ortodontie - REALIZAREA AMPRENTEI IN ORTODONTIE
BOLILE MIOCARDULUI
NEUROPSIHOLOGIE - curs
ABSORBTIA INTESTINALA A LIPIDELOR
Caracterizarea hidroxiapatitei
Boli cromosomale (sindrom down, Klinefelter)

POSTULATELE FUNDAMENTALE ALE BIOFOTONICII

Prezentul volum incearca sa justifice — cu precadere in termenii limbajului 'fizicii' (ansamblul interdisciplinar al stiintelor naturii umane), dublati, acolo unde se impune, de sugestiile 'metafizicii' (ale filosofiei sau / si teologiei) — o mult mai veche intuitie: patrunsa in organismul uman, lumina sufera transformari si genereaza efecte energo-informationale insuficient cunoscute si explicate. Argumentele interdisciplinare favorabile acestei idei, respectiv complexul de ipoteze, explicatii, modele teoretice etc. vizind procesele complexe pe care cimpurile (bio)electromagnetice le genereaza la nivelul structurilor biologice au fost prezentate in cele trei volume deja aparute ale ciclului 'Metamorfozele luminii' [Stanciulescu, Manu, 2001-2003]: Biofotonica, stiinta a complexitatii' (volumul 1) si 'Introducere in teoria «laserilor biologici»' (volumul 2), “Fundamentele biofotonice ale constiintei” (volumul 3). Acestora li se adauga aplicatiile: Terapaia prin lumina: fundamente biofotonice ale terapapiilor complementare [Stanciulescu, 2004], Spre o terapie integrala: implicatiile biofotonicii [Stacniulescu, 2005} etc.




Biofotonica poate fi definitǎ dintr-o triplǎ perspectivǎ si anume:

din perspectiva biologica [cf. Beloussov, 2003]: stiinta care studiaza emisia, stocarea si transmiterea de biofotoni / bioluminiscenta (ca emisie de tip “biolaser”) de catre sistemele biologice;

din perspectiva tehnologica [Dumitras, 1999: 1]: stiinta care studiaza efectele utilizarii tehnologiei fotonice (a laserilor) in biologie si medicina; in acest sens, de o reala importanta sint asertiunile TFEI, in masura sa explice mecanismele de transfer energo-informational de la un tip de sistem (tehnic) la altul (biologic) si reciproc;

din perspectiva bio-tehnologica: stiinta care cerceteaza procesele de generare, conservare si transmitere (interferenta) a emisiilor de bioluminiscenta la nivelul sistemelor biologice, descrise in analogie cu sistemele de laseri tehnici, conform unei inedite teorii a “laserilor biologici” (TLB) [Stanciulescu, Manu, 2001 a,b], spre a explica astfel efectele cimpurilor exterioare (naturale sau / si artificiale) asupra sistemelor biologice receptoare, conform teoriei fotonice a energiei-informatiei (TFEI) [Constantinescu, Stanciulescu, 1993].

1.1. CONTRIBUTIILE TEORIEI 'LASERILOR BIOLOGICI'

Constructia conceptuala a biofotonicii se intemeiaza pe doua premise si anume:

* Prin dubla sa calitate — energetica si informationala — lumina (cimpurile electromagnetice, in general) joaca un rol esential in organizarea si structurarea materiei vii.

* Mecanismul care poate explica aceasta esentiala implicare a luminii in sfera viului este acela al emisiei stimulate si amplificate de radiatie luminoasa, adica al unei emisii de tip 'laser biologic'.

Concluzia 'neconventionala' desprinsa din aceste premise este ca, la nivelul fiintei vii, anumite structuri biologice functioneaza asemeni unor 'laseri naturali' (de tip biologic). Faptul ca aceasta o ipoteza a fost doar timid propusa comunitatii stiintificede diferiti cercetatori nu decurge atit din lipsa argumentelor potentiale, cit din faptul ca aceste argumente nu au fost corelate inca intr-o constructie integratoare, coerenta. Or, tocmai o astfel de constructie este propusa de autori, din perspectiva unei discipline de mare forta explicativa si aplicativa: biofotonica, stiinta a complexitatii. Autorii constata ca pina in prezent, autonomia stiintifica a biofotonicii nu a fost decit partial cistigata, deoarece obiectivul ei major — acela de a unifica intr-o teorie coerenta datele tehnologiei laserilor cu cele specifice biologiei — nu a fost decit partial atins. In consecinta, argumentind ipotezele unei teorii a 'laserilor biologici' (TLB), autorii semneaza adevaratul 'certificat de nastere' al biofotonicii.

Spunind 'laser biologic', autorii au in vedere doua aspecte si anume:

1) Evidentierea la nivelul realitatii fizice (al exploziilor stelare, de exemplu) a unor fenomene de tip 'laser natural', fenomene pina nu demult ignorate datorita opiniei ca emisia laser se genereaza doar prin intermediul tehnologiei artificiale.

2) Constatarea ca fenomene bioluminiscente de tip laser se desfasoara si la nivelul structurilor biologice; comparatia sistemelor biologice cu cele tehnice (laser) trebuie inteleasa in termenii unei analogii structurale si functionale: structurile biologice functioneaza 'ca si cum' ar fi niste structuri de tip laser tehnic, care genereaza insa efecte de mult mai mica putere energetica, dar de mai mare putere informationala.

Aceste premise de la bun inceput stabilite de autori, au permis ca:

a) domeniul de interes al teoriei 'laserilor biologici' — analogia dintre sistemele biologice si cele tehnice — sa fie construit ca: o expunere coerenta de cunostinte provenind din domenii stiintifice diferite, pentru care lumina reprezinta o paradigma unificatoare; un ansamblu de ipoteze interdependente, astfel formulate incit invalidarea uneia sa nu conduca implicit la invalidarea intregului ansamblu; o constructie intemeiata pe principiul derivarii particularului din general si reciproc; un context explicativ original pentru o seama de fenomene si procese de granita, insuficient cercetate si interpretate de cunoasterea actuala; un cadru orientativ pentru multiple cercetari teoretice si aplicatii practice care se pot desprinde din continutul lucrarii; etc.

b) Metodologia aferenta acestei tratari se intemeiaza pe principiul 'sinergiei cognitive', al corelarii unitare — realizata din perspectiva integratoare a semio-logicii — a mai multor proceduri metodologice: analiza inter(trans)disciplinara a datelor, prin corelarea informatiilor oferite de diferite perspective euristice; utilizarea logicii de tip 'si / si' (logica 'tertului inclus') in locul logicii aristotelice de tip 'sau / sau'; modelarea analogica, vizind comparatia intre sistemele biologice si cele tehnologice, respectiv transferul de informatii de la un nivel la altul, in scopul unor constructii explicative integratoare; metoda defolierii, presupunind reluarea unora si acelorasi probleme in contexte de manifestare diferite etc.

In esenta, cele doua volume vizeaza postulatele esentiale si ipotezele derivate, argumentele interdisciplinare si concluziile permise de o prima conturare a teoriei 'laserilor biologici'. Urmarind ipostazele semantice ale conceptului de lumina, autorii observa ca ele se regasesc in principalele tipuri de discurs cognitiv istoric elaborate de om: magico-ritualic, mitic, initiatic, religios, filosofic, artistic, stiintific si tehnologic, avind — in functie de context — o corespondenta ontologica, gnoseologica sau axiologica etc. Ansamblul acestor acceptiuni (intre care un loc privilegiat il ocupa cele tehnico-stiintifice) defineste ceea ce autorii numesc 'lumina complexa'. Pentru a descrie in termenii biofotonicii particularitatile unei atare lumini, autorii dezvolta ipotezele fundamentale ale TLB.

Acestea sint construite pe constatarea ca doua sisteme structural-functionale sint responsabile pentru activitatea optica a structurilor biologice, respectiv pentru generarea emisiei de bioluminiscenta:

— sistemul molecular de tip semiconductor fosfat — apa legata oxigen molecular, care realizeaza fenomenul bioluminiscentei, al emisiei stimulate si amplificate a luminii naturale patrunse in structurile biologice (conform regulii anti-Stokes si Stokes din optica neliniara);

structurile organice cu proprietati de cristal lichid (esteri de colesterol, fosfolipide, proteine etc.) care transmit din aproape in aproape — prin birefringenta, polarizare, reflexie selectiva (dispersie magnetica rotatorie) — proprietatile emisiei de tip laser: coerenta, monocromacitatea, directionalitatea, intensitatea.

Cele doua premise constituie fundamentul principalelor ipoteze ale TLB:

(a) Actiunea corelata a sistemului molecular de tip semiconductor si a structurilor organice cu proprietati de cristal lichid permite argumentarea ideii ca: moleculele, membranele si nucleele celulare, celulele si organele, organismul in entitatea sa functioneaza ca sisteme de tip 'laser biologic', intricate si inlantuite embriologic. Pe de o parte, toate aceste sisteme prezinta evidente analogii structurale cu laserii tehnici: rezonator optic, substanta activa, sursa de pompaj si de opturare fotonica, sistem de amortizare si de racire, cimp electro-magnetic. Pe de alta parte, functionalitatea acestor complexe biologice genereaza un fenomen de bioluminiscenta, prezentind toate proprietatile mentionate ale emisiei de tip 'laser natural'.

(b) Particularitatile structural-functionale ale 'laserilor biologici' permit evidentierea la nivelul fiecaruia dintre cele sase tipuri de 'laseri biologici' actiunea corelata a patru tipuri de fenomene si procese biologice — biochimice, electrice si magnetice, fotonice (fenomene BEMF) —, pe care se intemeiaza toate manifestarile organismului viu, de la cele bio-fiziologice la cele psiho-logice.

(c) Prin acumularea energetica permisa de prezenta luminii, respectiv prin descarcarile energetice care au loc in absenta luminii, la nivelul organismului viu (uman) se pot defini doua cicluri esentiale care intretin procesele vitale intr-un echilibru dinamic: ciclul de zi ('de lumina') si ciclul de noapte ('de intuneric').

(d) Prin metamorfozarea luminii naturale (vizibila) in radiatie biologica invizibila in mod obisnuit (deviata spre ultraviolet) se genereaza la nivelul fiecarei structuri organice o emisie bioluminiscenta (energia 'laser biologica'), definita prin: proprietatile specifice luminii laser, frecventa de impuls a radiatiilor monocromatice diminuata treptat, odata cu cresterea energiei, ca urmare a modularii optice in amplitudine, viteza diminuata treptat ca urmare a trecerii succesive a luminii prin mediile dense ale organismului viu etc.

Complementar postulatelor majore ale TLB, autorii consemneaza o serie de 'ipotezele derivate', in ordinea evidentierii lor la nivelul sistemelor ierarhizate de 'laseri biologici':

(1) Sistemul 'laser biologic' molecular semiconductor genereaza — asa cum potrivit TLB s-a precizat deja — o emisie de bioluminiscenta (fluorescenta / fosforescenta) la nivelul complexului molecular fosfat — apa legata — oxigen molecular. Autorii argumenteaza ca aceasta emisie de radiatie luminoasa nu este in realitate un proces de emisie spontana, cum se considera a fi fosforescenta, ci un proces de radiatie luminoasa stimulata si amplificata, adica o emisie de tip 'laser biologic', care se manifesta specific pe parcursul fazelor moleculare BEMF ale procesului de absorbtie / emisie de tip 'laser molecular'. Rolul esential in declansarea si intretinerea procesului de emisie laser este asociat cu existenta electronului metastabil de tip al atomului de fosfor prezent in gruparea fosfat, care permite absorbtia si emisia stimulata de lumina (biofotoni), conform mecanismului anti-Stokes, determinind deviatia catre ultraviolet a radiatiei vizibile incidente.

(2) Sistemul 'laser biologic' membranar este alcatuit din sisteme de 'laseri moleculari' semiconductori in asociere cu cristalele lichide membranare (care prezinta toate proprietatile cristalelor lichide tehnice). Din aceasta perspectiva, TLB explica inedit o serie de fenomene BEMF care se manifesta la nivel membranar, cum ar fi: fotoliza membranara, crearea retelei de polimeri organici pe directia de propagare a luminii, formarea compusilor macromoleculari de rezerva (capcane de energie si informatie), aparitia potentialului de repaus si curentului de actiune, efectul de 'solenoid' electro-magentic, generarea black-hole-urilor membranare si a efectului de plasma 'laser biologica', efectul holografic si termic 'laser biologic' etc.

(3) Sistemul 'laser biologic' nuclear structurat din cristalele lichide liotrope de tip ARN / ADN, din nucleoplasma, organite etc. initiaza — conform TLB — mecanisme evidentiate empiric precum: autofocalizarea si autofilamentarea luminii incidente in nucleu (fapt care i-a determinat pe unii cercetatori sa asocieze ADN-ul cu un 'biolaser'); stocarea in ADN, pentru un timp indefinit, a unei mari cantitati de biofotoni; asigurarea aportului de energie necesar pentru initierea dedublarii / diviziunii materialului genetic, a mitozei etc.

(4) Sistemul 'laser biologic' celular — alcatuit dintr-un complex de 'laseri intricati' (moleculari, membranari, nucleari) — este primul sistem biologic care, din punct de vedere structural, prezinta in mod analogic toate reperele laserului tehnic, iar din punct de vedere functional permite manifestarea specifica a urmatoarelor categorii de efecte BEMF: a) fenomenele biochimice 'de zi' si 'de noapte', vizind acumularea si depozitarea energiei si informatiei luminoase in compusii macroergici (ATP, GTP etc.), de unde este eliberata in cursul noptii, pentru a intretine bioluminiscenta si efectele BEMF generate de ea; b) fenomenele electrice rezulta din faptul ca celula realizeaza un 'circuit oscilant' (solenoid) electromagnetic in membranele celulare, functionind asemeni unei 'antene' de emisie-receptie a informatiilor; c) fenomenele magnetice se manifesta atit la nivelul superficial al celulei (determinind aparitia 'black-hole'-ului membranar, a polilor magnetici celulari N-S), cit si la nivelul ei profund (initiind diviziunea celulara, autoreproducerea etc.); d) fenomenele fotonice (bioluminiscenta) sint determinate de sursa luminoasa incidenta, care devine un factor de organizare a materialului biologic celular (genetic inclusiv).

(5) Sistemele 'laser biologic' de organ (ocular, cerebral, cardiac, pulmonar, hepatic, digestiv etc.) asigura derularea urmatoarelor fenomene BEMF: a) fenomene biochimice, care vizeaza schimburile de substante cu mediul extern sau cu organele vecine; b) efectele electrice se manifesta sub forma potentialelor de actiune, frecventa impulsurilor electrice determinind generarea bioritmurilor electrice / fotonice specifice fiecarui organ in parte (ritmurile cardiace, ale activitatii cerebrale etc.); b) efectele magnetice corelate cu 'memoria de organ', ca produs al memoriei celulelor din organ; c) efectele fotonice sint rezultatul bioluminiscentei sincronizate la nivelul celulelor din aceeasi generatie (embriogenetic plasate pe acelasi front luminos)care apartin aceluiasi organ, avind ca rezultat efecte holografice, termice, plasmatice.

(6) Sistemul 'laser biologic' de organism este rezultatul tuturor proceselor care se desfasoara la nivleul sistemelor subordonate, avind ca rezultat: a) fenomene biochimice legate de generarea produsilor de biosinteza (secundari) necesari desfasurarii activitatii substantial-energetice a organismului, inlocuirea permanenta a substantelor plastice consumate cu altele noi, constituirea rezervelor strategice de activatori biochimici la nivelul diferitelor organe (splina, ficat) sau glande secretoare de hormoni, enzime etc.; b) fenomene electrice globale corelate cu aparitia unor potentiale electrice mari intre polii organismului (cap-picioare, stinga-dreapta), cu existenta unui nivel de potential de repaus in crestere de la extremitatea receptoare (anlizatori) catre extremitatea efectoare etc.; c) fenomene magnetice legate de diviziunea electro-magnetica a organelor perechi, de memoria holografica (de 'cimp auric'), degenerarea dipolului magnetic cu polaritate N-S (picioare-cap) etc.; d) fenomene fotonice referitoare la emisia de biofotoni monocromatici la nivelul epidermei (strimeri luminosi evidentiati de tehnicile electronografice) si generarea 'aurei umane' etc.

Corelarea tuturor aspectelor implicate in generarea efectelor BEMF fac ca, in ansamblul sau, 'arhitectura organismului viu' sa se defineasca drept o constructie in care:

a) partea cuprinde intregul si subsistemul asigura functionalitatea sistemului;

b) fiecare veriga reprezinta premisa pentru functionarea urmatoarei etc.

Concluzia pe care toate consideratiile de mai sus o ingaduie este aceea ca principiul 'rezonantei holografice' guverneaza atit structural, cit si functional existenta bio-psiho-logica a fiintei umaen, pentru care participarea la viata grupului si a cosmosului in ansamblul sau reprezinta o conditie definitorie.

2.2. ASERTIUNILE TEORIEI FOTONICE

A ENERGIEI-INFORMATIEI

Daca cercetarile din domeniul biofotonicii sint in masura sa descrie ce se intimpla cu lumina incidenta pe substratul biologic, substantial, al organismului viu, teoria fotonica a energiei-informatiei [Constantinescu, Stanciulescu, 1993, 1995] si-a propus sa descrie si sa explice interdisciplinar – cu mijloace logico-intuitive, pe de o parte, cu instrumentele fizicii si matematicii, pe de alta parte – fenomenele ce se manifesta la nivelul biocimpului deja constituit al organismului viu.

Citeva din experimentele pe care teoria coerentei se intemeiaza (faptul ca ADN-ul – ca structura cu cel mai inalt grad de organizare, respectiv cu entropie minima – inmagazineaza o mare cantitate de biofotoni, ca emisiile biofotonice sint coerente si transmit informatia inter- si intracelular etc.), justifica un postulat esential pe care biofotonica il argumenteaza in maniera specifica: lumina poate fi asociata nu numai cu o componenta energetica, ci si cu una informationala. O atare concluzie, experimental validata, a constituit premisa valorificarii unei alternative imbogatite a teoriei rezonantei (coerentei), construita la intersectia fizicii cuantice cu teoria informatiei. Rezultatele acestei interferente au stat la baza elaborarii teoriei fotonice a energiei-informatiei (TFEI), care se subordoneaza unei fizici care a fost deja prefigurata secolul trecut, dar care urmeaza sa se maturizeze cu adevarat abia in secolul viitor: fizica cimpului. Unei atare fizici ii va reveni demnitatea reala de a explica fenomene care multa vreme au fost ignorate de cunoasterea stiintifica, incepind cu cele din sfera manifestarilor de tip “parafizic” (parapsihic), pina la cele pe care tehnologia nu mai poate sa le ignore (cum ar fi controlul mental, de la distanta – prin “cimp biopsihic” – al computerelor).

In liniile sale majore, TFEI argumenteaza cuplajul dintre o cuanta de informatie (biton) cu o cuanta de energie (ergon), cuplaj avind drept corespondent intuitiv, fizic, pe cel dintre componenta magnetica (informationala) si cea electrica (energetica) a luminii (ca unda electro-magnetica). Dubla dimensiune a luminii ar explica rolul ei esential in geneza vietii, pe de o parte, a intretinerii si rafinarii formelor ei, pe de alta parte. Este suficient sa reamintim, de exemplu, faptul ca plantele isi dobindesc energia prin fotosinteza, pentru a o elibera apoi animalelor sub forma de glucoza. La rindul ei, glucoza, dupa separarea in unitatile elementare, CO2 si H2O, elibereaza din nou fotoni. Altfel spus, o parte esentiala din energia si informatia necesara proceselor vitale (cerebrale inclusiv) – presupunind complicate si doar partial cunoscute procese biochimice si biofizice (celulare si organice) – isi au originea in radiatia electromagnetica (bioluminiscenta, conform TLB) emisa de structurile vii (ADN si ARN, mai ales).

Pe seama acestor explicatii se poate confirma punctul de vedere al TLB ca, in metamorfozele sale, lumina parcurge stadii de manifestare diferite – fizica, biologica, psihica, sociala etc. Corespunzator acestor stari ale luminii, vom vorbi de fotoni (lumina naturala, fizica, cosmica), biofotoni (lumina “filtrata” biologic), psihofotoni (lumina prelucrata la nivel cerebral), “sociofotoni” (lumina stocata in cimpurile psihice colective, transindividuale), metafotoni “virtuali” (specifici unor niveluri informationale “paralele” cu cele bio-psiho-fizice).

Atare nivele ierarhice de organizare a materiei vii corespund tot atitor “capcane” energo-informationale, stocuri latente ale individului sau grupului de indivizi, care pot fi activate in conditii si imprejurari diferite. Faptul ca aceste rezerve energetico-informationale sint prezente la diferite niveluri de organizare a structurilor (fizice, biologice, psihice) permite conturarea unei adevarate arhitecturi a “capcanelor ierarhizate”, nucleu dur al TFEI. Geneza acestor capcane la nivelul corpului fizic face, printre altele, obiectul de interes al TLB, dezvoltat chiar in cadrul lucrarii de fata.

In mod firesc, existenta “capcanelor energetice” este complementar dublata de cea a “capcanelor informationale”. Acestea sint constituite, asa cum am vazut deja, la nivelul ADN-ului celular, prin stocurile de biofotoni retinuti in virtutea a doua mecanisme:

a) efectul Cazimir, vizind capturarea biofotonilor in molecula de ADN, ca urmare a faptului ca spatiul disponibil intre spiralele ADN este mai mic decit lungimea de unda a radiatiei incidente;

b) forta de cuplaj instituita intre fotonii captati si vibratorii substantiali corespunzatori sistemului receptor (ADN, de exemplu) [Constantinescu, Stanciulescu, 1993].

Intrucit fluxurile de electroni si biofotoni sint generate in urma aceluiasi proces de stimulare luminoasa, intre cele doua tipuri de capcane (cuplate energetic si informational) se instituie un proces de rezonanta (coerenta). Aceasta coerenta este esentiala pentru declansarea / eliberarea simultana a resurselor energetice si informationale la nivelul organitelor celulare si al organelor – actiune cu consecinte complexe la nivelul organismului uman (vezi, spre exemplu, rolul acupuncturii sau presopuncturii in echilibrarea energetico-informationala a organismului ) – si dirijarea lor pe traiectele-meridian ce pun in relatie de rezonanta anumite functii organice (organe) cu stocurile de energie-informatie plasate in alte regiuni ale organismului.

Existenta celor sapte centri majori de energie-informatie (chakre), evidentiati de medicina traditionala orientala si relevati prin tehnicile moderne (Kirlian, electronografie etc.), constituie un exemplu relevant de “capcane organice”. La nivelul organismului uman, in ansamblul sau, bio(psiho)cimpul energo-informational care inconjura corpul uman intr-o aura cu un diametru de circa 4 m (reprezentind lungimea de coerenta a biofotonilor [Li, 1992: 116], respectiv zona de coerenta a organismului uman [Constantinescu, Stanciulescu, 1995: 54), reprezinta un alt tip de capcana.

Teoria fotonica a energiei-informatiei lasa deschisa calea spre cercetarea problemei interferentei materiei vii cu lumina nu numai din perspectiva teoriei cimpurilor, ci si din punctul de vedere al fizicii si chimiei cuantice, al biofizicii si biochimiei etc., pe care TLB il dezvolta cu precadere. Asa cum deja am sugerat, relatiile dintre TFEI si TLB sint de perfecta complementaritate, elaborarea uneia situindu-se in continuarea celeilalte si reciproc. Dualismul corp-spirit (substrat substantial – cimp energo-informational aferent) se regaseste in aceasta complementaritate / continuitate, stiut fiind ca starea corpului “fizic” o determina / influenteaza nemijlocit pe cea a “corpului spiritual” si reciproc. Daca TLB se ocupa cu precadere de explicarea modului in care functioneaza sistemele de “laseri biologici” generatoare de bioluminiscenta si de efecte secundare BEMF (biochimice, electrice si magnetice, fotonice), respectiv de efecte holografice, termice, plasmatice, TFEI se apleaca asupra modului in care aceste sisteme pot fi ulterior influentate de fluctuatiile “cimpului stationar” al organismului. Un mecanism de “rezonanta holografica” – bazat pe fenomenul fizic al modularii, al interferentei, al interactiunii coerente – se instituie intre cele doua componente structurale pe care existenta fiintei vii (umane) isi intemeiaza activitatea:

Codul Fourier, prin care “cimpul auric” poate fi descris matematic, se constituie ca o adevarata “memorie abisala”, ca o “matrice organizatoare” energo-informationala, ca “inconstient individual” etc. cu rol esential in determinarea starilor biopsihice ale individului, determinare care, in mod obisnuit, este ignorata de stiinta traditionala. In generarea codului Fourier (in calitate de “cimp stationar” rezultat prin interferenta unor bioradiatii coerente), o ipoteza explicativa absolut necesara formuleaza TLB, care descrie nivelele ierarhizate ale organismului drept sisteme rezonatoare de tip “laser biologic”, ce permit transformarea luminii necoerente (patrunsa in organismul viu) in lumina biologica coerenta.

Codurile informationale pe care “vibratorii substantiali” ai structurilor biologice le genereaza sint explicate de TLB printr-o contributie esentiala si anume: evidentierea rolului pe care cristalele lichide organice le au in efectul de memorie celulara (substantial-organica), “memorie biologica activa”, pe de o parte, in receptarea mesajelor transmise din “cimpul auric” al organismului, pe de alta parte.

In urma acestor mesaje, jucind rolul unor “comenzi informationale”, o reorganizare a structurilor biologice substantiale devine posibila. Mecanismul unui ansamblu de “terapii complementare” (de tipul bioenergoterapiei, al “masajelor pe cimp” practicat de tehnicile qicong, reiki etc.) devin acum posibil de inteles si asumat pe cale stiintifica

*

In concluzie, se poate spune ca, prin explicatiile pe care le formuleaza, TFEI se va putea constitui ulterior – in mod complementar biofotonicii – ca o adevarata psihofotonica, avind ca obiect de studiu interferenta dintre lumina si fenomenele psihice, ca o noesifotonica, urmarind legatura dintre lumina si procesele logico-mentale superioare si, prin extrapolare, ca o sociofotonica vizind deslusirea interdependentelor (relatiilor) umane sub impactul cimpurilor electromagnetice, de la cele vizibile ale soarelui pina la cele invizibile ale marelui cosmos.

DE LA CONCEPTIILE INITIATICE

LA POSTULATELE BIOFOTONICII

(TEORIA LASERILOR BIOLOGICI)

PRINCIPII COMUNE:

* lumina (in general, cea solara in particular) = realitate generatoare

* expresii diferite pentru aspecte comune ale 'luminii complexe':

FOHAT ('electricitatea') > PRANA ('vitalitatea') > KUNDALINI ('puterea vitala') > BIOLUMINISCENTA ('lumina vie complexa')

● ATRIBUTE COMUNE ALE ENERGIEI COSMICE (FORTA VITALA) SI ALE BIOLUMINISCENTEI

(1) ASPECTE GENERALE:

- purtatoare de energie si informatie vitala;

- permit patrunderea informatiei si energiei exterioare in interiorul organismului uman

- se transmite organismului si prin intermediul biocimpului

- transmiterea si actiunea are loc in dublu sens

- poate fi controlata cu mintea, insoteste fluidul nervos electric, magnetic si chimic

- emana din corpul uman si poate fi constatata mai ales in virful degetelor si ochi

- poate vindeca (in calitate de bioenergie)

- poate fi stocata in structurile intime ale materiei

- este responsabila de activitatea sistemului nervos, de memorie, de constiinta

- depinde de lumina solara (cantitativ), dar calitativ este deosebita de ea

- reprezinta numitorul comun al tuturor fiintelor vii

- participa la generarea ierarhiilor energo-informationale ale lumii

(2) ASPECTE SPECIFICE:

- insoteste lumina solara (cimpul electro-magnetic) cu care interfereaza

- insoteste electricitatea si magnetismul, dar poate apare si separat;

- este polarizata si poate fi reflectata in oglinda;

- poate fi dirijata prin unele obiecte cum ar fi sirmele de cupru, fire de matase etc.

- poate fi stocata si la nivelul unui substrat fizic (de tipul acumulatorului Pavlita)

- fluctueaza odata cu conditiile cosmice si cu vremea;

- poate fi cauza unor evenimente petrecute la distanta

CONCLUZIE:

CIMPUL COSMIC UNIVERSAL ('FORTA X') ESTE O REZULTANTA SINERGICA DETERMINATA DE:

* PREZENTA 'LUMINII VII' IN LUME

* METAMORFOZAREA 'LUMINII' (CiMPURI COSMICE) DE CATRE SUBSTANTA BIOLOGICA PREZENTA PRETUTINDENI IN UNIVERS

* UNIFICAREA (REZONANTA) NIVELULUI FIZIC, BIOLOGIC SI PSIHIC

PRACTICI TERAPEUTICE TRADITIONALE

ORIZONTURI ALE TRADITIEI TERAPEUTICE ROMANESTI:

PERSPECTIVE CONVERGENTE

ISTORICA

ETNOMEDICALA

ETNOLOGICA

ETNOGRAFICA

FOLCLORICO-LINGVISTICA

TEOLOGICA

SEMIOTICO-HERMENEUTICA.

SCOPUL CERCETARII:

recuperarea acestor perspective intr‑o viziune interdisciplinara, pentru a contura o viitoare:

MEDICINA INTEGRATOARE (HOLISTICA, SINERGICA)

in masura sa reapropie:

MEDICINA TRUPULUI & MEDICINA SUFLETULUI

MEDICINA ALOPATA & MEDICINA COMPLEMENTARA.

PREMISE PENTRU O 'STIINTA A LUMINII PURE'

'Se pare ca, in timpuri imemoriale, Omului i-au fost revelate asa numitele MISTERE. Nici o Cultura si nici o Religie nu poate afirma ca ii apartin, pentru ca ele vin de dincolo de tot ce cunoastem astazi sau ne inchipuim. Iata ce spune despre aceasta scoala a Misterelor, unul din filosofii recunoscuti al Planetei, un initiat pitagorean, Fabre d'Olivet: “Scolile vremurilor de demult erau pline de mistere. O multime de imagini si de simboluri compuneau tesatura lor - Tesatura minunata!, o lucrare sfinta a unui sir neintrerupt de oameni divini care, citind fiecare din Cartea Naturii cit si din cea a Divinitatii, traduceau in limbaj uman limbajul lor inefabil+ MISTERELE nu erau aratate in numar mare, pentru ca insemnau ceva, cunoasterea Divinitatii nu era profanata, pentru ca aceasta cunoastere exista, iar pentru a pastra adevarul pentru mai multi, acesta nu era oferit in van tuturor. Astazi, insa, cind timpul se precipita modificindu-si ritmul de la zi la zi, cind, impulsionate de o inflorire fara precedent, inimile oamenilor se deschid, infometate de Cunoastere, insetate dupa Adevarata Lumina, astazi MISTERELE incep sa vorbeasca si sa se reveleze multimilor. Ca raspunzind unui semnal divin, Maestrii Marilor Scoli de odinioara,Cei care Stiu, coboara si raspund intrebarilor infometatilor de Cunoastere.Tot mai multi sint cei care au acces la Tainele Vietii. Tot mai multi sint cei care vor sa le dezlege.

'OMENIREA SE TREZESTE!'

Lidia Barsan, Vasile Stratulat,

Tainicile puteri vindecatoare, 1998: 11-13.

Sub semnul acestei 'treziri' se inscrie Õi incercarea noastr de a reinÛelege B din perspectiva demersului ÕtiinÛific riguros B procesul subtil prin care, in beneficiul sufletului Õi al trupului omenesc:

LUMINA SE PREFACE IN LUMIN

PRACTICI TERAPEUTICE BIO-TEHNOLOGICE

1. CROMATOTERAPIA

PREMISE TERAPEUTICE:

- Culoarea reprezinta o concentrare a unei anumite frecvente luminoase

- Culoarea poate fi stimulatoare sau deprimanta, constructiva sau distructiva

- Culoarea poate fi respingatoare sau atractiva

- Culoarea specifica (frecventa monocromatica) are efecte unice

- Culoarea poate folosita pentru vindecare si echilibrare

- Culoarea poate fi folosita pentru stimularea nivelurilor constiinta

OBSERVATII EXPERIMENTALE

* proiectia razelor colorate asupra microorganismelor provoaca dupa un timp o schimbarea culorii acestora

* efectele radiatiilor asupra unui subiect uman sint aproximativ identice si in situatia in care acesta este imbracat, si cu ochii deschisi, si nud, dar si total izolat intr-un sac etans de cauciuc

* utilizarea sticlelor colorate, a pietrelor pretioase, a lampii de cromoterapie sau a laserului actioneaza prin intermediul lungimilor de unda specifice asupra structurilor biologice

IPOTEZELE TLB

* lumina influenteaza starea functionala a organismului uman;

* consecintele diferentiate ale radiatiilor monocromatice la nivelul diferitelor organe (in raport cu diferite tipuri de afectiuni) justifica ipoteza ca lumina este absorbita specific la nivelul diferitilor centri organici

* centrii de absorbtie se constituie sub forma de 'capcane' de energie si informatie de-a lungul 'drumului luminii'in organism

* prin aparitia unor efecte organice si in urma unor stimulari cu lumina si in conditii de ecranare aparenta, se valideaza ipoteza existentei biocimpului (aurei) sensibile la interferentele (rezonanta) cu cimpurile electromagnetice incidente.

2. CRISTALOTERAPIA

PREMISE TERAPEUTICE

* foloseste (bio)energie pura, directionata in sistemele energetice decompensate

* incarca structurile biologice si creeaza o stare de armonie bio-psiho-fizica

PROPRIETATI GENERALE ALE CRISTALULUI (CUART)

– amplifica, transforma, inmagazineaza si transfera energia, gratie proprietatilor de piezoelectricitate

– poate transforma energia solara in dispozitive de tip celula fotoelectrica

– focalizeaza energia (luminoasa, in cazul laserilor)

– 'memoreaza' mari cantitati de informatii

– cind se transmite un curent alternativ, cristalul se mareste si se comprima succesiv, intrind in oscilatie cu curentul indus, rezonind si generind unde coerente care pot fi emise la distanta

– poate masura schimbarile de frecventa radio sau de a receptiona si amplifica lungimile de unda care provin de la radiotransmitatoare aflate la mari distante

– vibreaza in ritmuri foarte precise

– copiaza vibratiile specifice lungimilor de unda ale organismului uman

PROPRIETATI SPECIFICE CRISTALULUI

– amplifica nu numai energia fizica a corpului, ci si pe cea mentala

– dispune de o energie care poate transforma compozitia moleculara a apei

– este un substrat capabil de a stoca energie si informatie (formele-gind)

– poate focaliza energia si informatia psihica (mentala, cerebrala);

– mediaza transferul de energie si informatie de la o persoana la alta (telepatie)

– poate altera starea de constiinta sau poate stimula resursele psihice latente

– poate reechilibra decompensarile energetice ale organismului

– asigura rezonanta intre regnul mineral, vegetal, animal;

– mediaza comunicarea cu ierarhiile informationale 'transindividuale'

CONCLUZIA TLB

Organismul uman poate fi asimulat cu un macrocomplex de cristale, care recepteaza (rezoneaza cu) informatii si energii 'naturale' (cosmice) sau 'artificiale' (biopsihice inclusiv) focalizate de terapeut prin intermediul amplificatorului fizic care este cristalul (de cuart).

3. ACUPUNCTURA & PRESOPUNCTURA

PREMISE TERAPEUTICE

* principiul corespondentei holografice dintre micro-, macrocosmos si om

* proiectia pe scoarta cerebrala, mina, picior, ureche, ochi a unui homuncul care reproduce zonele si organele coordonatoare ale corpului

* prin inteparea sau masarea (presarea) punctelor epidermice corespunzind unui organ sau altuia se poate echilibra energetic organul aferent decompensat

* principiul corespondentei energetic-informationala intre strucutrile biologice

EXPLICATIILE TLB

– dezvoltarea embriologica a organismului denota ca pielea, ochii, creierul au o origine ectodermica comuna

– rezonanta / coerenta dintre complexele de (bio)fotoni-electroni, respectiv cuplajul dintre informatia stocata in ADN-ul celular si energia aferenta stocata in mitocondrii

– eliberarea resurselor energo-informationale existente in aceste capcane se poate realiza prin proceduri diferite, prin acupunctura sau presopunctura, prin actiune biofizica (cromoterapie), biochimica (medicatie) sau psihica (meditatie) etc.

– energia-informatia (fotonica-electronica) eliberata din 'capcana' se deplaseaza pe traseele-meridian catre in zonele decompensate, prin rezonanta (coerenta)

– corespondentele 'vibratile' sint stabilite embriogenetic, prin definirea unor cuplaje energo-informationale intre puncte / organe / zone ale organismului aflate la capetele traseelor energetice

– cuplajele sint generate de cresterea coerenta a aceluiasi grup de celule originale, care apartin aceleiasi foite embriologice, stimulate de acelasi tip de radiatie

CONCLUZIILE TLB

– mecanismul de transmitere a resurselor de energie-informatie (electroni- biofotoni) este posibil intrucit, in raport cu propriile lor posibilitati de memorare / stocare

– la nivelul fiecarei celule (grup de celule, organe etc.) se stocheaza in mod predominant un anumit tip de energie-informatie (biofotoni de o anumita frecventa / culoare), posibil de evidentiat prin diferite electronografice

fiecare dintre capcanele de energie si informatie pe care le reprezinta punctele de acupunctura se afla in raport de coerenta cu o pereche aflata in alta zona a organismului, fapt care explica practica acupuncturii

– prin intermediul rezonatorului / acului se amplifica energia-informatia proprie

capcanei organice cu 'energia cosmica vitala'

II. PRACTICI (BIO)TEHNOLOGICE MODERNE

PREMISE-SCOP:

* evidentierea realitatii unor fenomene 'magice' ('parapsihice') prin intermediul tehnologiei moderne (electronografie etc.)



* valorificarea biotehnologica (terapeutic) a unor sugestii desprinse din practicile 'magice' de mult cunoscute

1. LASEROTERAPIA

EXPLICATIILE TLB

(1) Procesul terapeutic (in afectiuni reumatoide, traumatisme etc.) reprezinta rezultatul interferarii a doua categorii de radiatie de acelasi tip:

* radiatia laser (infrarosie etc.) indusa prin intermediul aparaturii se moduleaza pe radiatia de acelasi tip emisa de structurile biologice, determinind prezenta la nivelul zonei afectate a unei radiatii bioelectromagnetice de acelasi tip (polarizate, coerente etc.), dar cu parametri fizici (energo-informationali) amplificati prin modulare in frecventa si in amplitudine;

* se stimuleaza astfel actiunea mecanismelor de absorbtie si emisie stimulata a luminii prezente la nivelul zonelor afectate, determinindu-se la nivelul sistemelor 'laser biologice' o functionare optimizata, respectiv o reglare a disfunctiilor determinate de boala.

(2) Efectele luminii laser induse asupra organismului uman se pot realiza printr-o patrundere indirecta a acesteia in tesuturile afectate de o disfunctie:

* biocimpul zonei afectate va recepta primul emisia laser indusa din afara, fiind supus, la rindul sau, unui proces de modulare (in amplitudine si frecventa);

* printr-un mecanism de transfer informational din cimpul biologic pe substratul organic aferent se va genera o reorganizare functionala a structurilor celulare organice afectate, in conformitate cu informatia-energia modificata optim la nivelul 'biocimpului auric'

CONCLUZIE: pe acest tip de interactiune:

STIMUL EXTERIOR (RADIATIE LASER)

BIOCIMPUL 'EXTERIOR' ORGANULUI (BIOCIMP)

BIOCIMPUL 'INTERIOR' (CIMP CELULAR)

SUBSTRAT ORGANIC (CIMP TISULAR)

se bazeaza de fapt toate efectele pozitive ale terapiilor complementare.

2. TERAPIA CU LUMINA POLARIZATA

PREMISE

* lumina polarizata a lunii (pline) are efect (de)structurant asupra microstructurilor moleculare, organice sau anorganice

* proces este generat de o modificare a cimpului stationar al obiectului, printr-un proce de (de)modulare a propriei emisii electromagnetice

* se influenta prin rezonanta (coerenta) holografica dispunerea vibratililor din substratul substantial, (re)organizindu-l intr-o noua forma structurala.

EFECTE TERAPEUTICE

* reinnoirea celulelor epiteliale, intr-un ritm normal (la 27 de zile), prin asigurarea unui schimb optim de 'substante', prin optimizarea umiditatii si a oxigenarii tesutului epitelial;

* functiile celulare si metabolismul, prin patrunderea in profunzimea tesuturilor (pina la circa 2 cm);

* reintinerirea (revitalizarea) celulelor, eliminarea toxinelor etc.

EXPLICATIILE TLB

Lumina polarizata asigura conditiile optime pentru desfasurarea procesului de bioluminiscenta (prin existenta apei legate si a oxigenului molecular), a manifestarii fenomenelor BEMF, a schimburilor transmembranare de substante etc., prin faptul ca:

– lumina polarizata indusa favorizeaza sau/si simplifica procesul de transformare in lumina coerenta (polarizata) a luminii necoerente exterioare care patrunde in organismul uman;

– permite o mult mai usoara interferenta intre lumina polarizata si bioluminiscenta natural polarizata la nivelul structurilor biologice, contribuind la o mai eficienta amplificare a acesteia;

– contribuie la ordonarea materiei organice (a cristalelor lichide) prin reorganizarea cimpurilor microcelulare;

CONCLUZIA TLB

Lumina polarizata induce prin modulare in amplitudine surplusul de energie si informatie de care organismul uman se foloseste pentru a-si optimiza starea (functionalitatea cristalelor lichide, a procesele BEMF

etc.).

3. CIMATICA

PRINCIPII (Dr. Sir PETER GUY MANNERS):

Cimatica este o terapie cu ajutorul sunetului, bazata pe faptul ca:

– orice celula a organismului viu este controlata de un cimp electromagnetic care rezoneaza la anumite frecvente particulare de sunet

– cimatica apartine medicinii energetice, care valorifica actiunea procesului de rezonanta asupra organismului viu

– presiunile mediului se exercita prin propagare ondulatorie, materia reactionind la aceste presiuni luind o forma care depinde de frecventa undelor

– sanatatea / boala este rezultatul unui 'razboi al frecventelor' instituit intre vibratilii celulelor / nucleelor celulare si cei ai microbilor / bacteriilor / virusilor

CIMATICA SI BIOFOTONICA: EXPLICATII COMUNE

* corelatia dintre lumina si sunet: corespondenta 7 culori, 7 note,7 complexe organic-endocrine, 7 chakre

* celula — unitatea organica esentiala a tuturor fiintelor vii — nu este altceva decit un rezonator electromagnetic, capabil sa emita si sa absoarba frecvente de niveluri diferite, sonore inclusiv

* celulele din cadrul organismelor vii contin molecule puternic incarcate (cristale lichide, cf. TLB), care isi schimba orientarea atunci cind sint expuse la anumite tipuri de cimpuri care influenteaza rata activitatii chimice din cadrul celulelor, modificind 'memoria celulara'

* sensibilitatea microstructurilor biologice la vibratii (energii magnetice, electro-magnetice, sonore etc.) se petrece ca urmare a mecanismului de rezonanta

* corpul omenesc este o colectie de milioane de celule care rezoneaza potrivit unor frecvente proprii

TERAPIA CIMATICA SE BAZEAZA PE:

- inducerea unor frecvente sonore menite sa anihileze (inhibe) vibratiile dizarmonice prezente la nivelul organismului

- geneza sunetului din cimpul electromagnetic, explicata de TLB

faptul ca, atunci cind energia exterioara ajunge sa rezoneze cu un (micro)sistem biologic — devine posibila modificarea structurii acestuia

- posibilitatea actiunii echilibrante cu ajutorul vibratiilor sonore — asupra cimpurilor bioenergetice de care organismul este inconjurat

- ia in seama si faptul ca structurile organice emit o frecventa radio

evidentiaza existenta mai multor nivele energo-informationale specifice fiintei umane, asupra carora se poate actiona holografic

- ia in seama efectele cimpurilor energetice cosmice asupra starii fiintei umane

TERAPIA ELECTROCRISTALINA

PREMISE (cf. Harry Oldfield)

viziune integratoare viziune asupra starii de boala si de sanatate

viziune corelata cu efectele (bio)cimpurilor EM asupra structurilor vii

existenta fenomenului de bioluminiscenta, generat de stari intracelulare profunde

DEFINITIA STARII DE SANATATE

un organism este sanatos atunci cind permite o optima patrundere a radiatiei cosmice benefice (a radiatiei electromagnetice din spectrul vizibil, luminos) in structurile sale profunde;

organismul este sanatos atunci cind se caracterizeaza printr-o optima transparenta la lumina.

REZULTA CA:

* Atita timp cit celulele sint in 'comunicare' (respectiv in faza, gererind o emisie coerenta de bioluminiscenta) se poate considera ca organismul este sanatos.

* Functionalitatea cimpului morfogenetic poate fi afectata de aparitia unei celule (grup de celule) care 'sar de pe frecventa normala', utilizind o frecventa incorecta, generind defazarea si incoerenta emisiei biolumiscente.

PRINCIPII TERAPEUTICE COMUNE: TE & TLB

- restabilirea in timp util a frecventei corecte a celulei / grupului de celule poate genera prin efectul cimpului morfogenetic refacerea formei celulare corecte, determinind insanatosirea organismului;

- metoda de tratament presupune 'copierea fluxului energetic normal al unui organism dat si de a-l retransmite spre acele zone ale organismului al caror cimp electromagnetic a fost perturbat din diferite cauze'

EXPLICATIILE TLB

- cristalele de cristal sint susceptibile de a se modula pe frecventa specifica organismului sanatos (atunci cind organismul este doar zonal afectat, aceasta frecventa predomina, inregistrindu-se prin rezonanta pe aceea a cristalului emitator)

- odata copiata si amplificata armonic cu ajutorul aparaturii tehnice, radiatia biocristalina (purtind o informatie sanatoasa si amplificata) va fi retransmisa pacientului pe o dubla cale directa (orientata anume catre organul afectat) sau indirecta (radiatia biocristalina emisa este receptata initial la nivelul aurei intregului organism, de unde se va distribui treptat (prin rezonanta) catre toate zonele tisulare.

B. STRATEGII FITOTERAPEUTICE

Practicile fitoterapeutice (homeopatice) privesc:

● NATURA INTEGRATOARE SI GLOBALA A FIINTEI UMANE

● STAREA DE SANATATE ESTE DETERMINATA DE:

— STAREA CORPULUI FIZIC (“TRUP”)

— STAREA AFECTIVA (“SUFLET”)

— STAREA MENTALA (“SPIRIT”);

O atitudine terapeutica intuitiva, veche de cind lumea, sugereaza ca pastrarea nealterata a starii de sanatate presupune:

● ECHILIBRUL TRUP — SUFLET — SPIRIT

Acest triadic complex poate fi obiectivat stiintific din perspectiva unei noi stiinte:

BIOFOTONICA (BIOLOGIE + TEHNOLOGIA LASERILOR)

De aici, o neconventionala contributie:

TEORIA “LASERILOR BIOLOGICI” [Stanciulescu, Manu, 2002], care explica modul in care plantele stimuleaza EFECTELE BEMF (biochimice, electrice, magnetice, fotonice) generate de bioluminiscenta

(1) EFECTELE BIOCHIMICE:

apar in faza absorbtiei de radiatie luminoasa (vizibila) de catre sistemul 'laser molecular' semiconductor, faza caracterizata prin aparitia sintezelor de compusi macroergici.

Terapiile medicamentoase de tip alopat (substante chimice sintetizate pe cale industriala, de obicei) au rolul de a crea puternice reactii (medii) biochimice la nivelul organismului uman, in masura sa atenueze anumite dezechilibre, decompensatii energetice etc. Pe linga un astfel de avantaj, medicamentele chimice au insa dezavantajul unei anumite lipse de specificitate, fapt care face ca ele sa fie absorbite la nivelul intregului organism, determinind astfel aparitia unor efecte secundare, uneori deosebit de periculoase.

Terapiile naturiste complementare (tratament fitoterapeutic, apical, cu substante organice etc.) evita asemenea deficiente prin faptul ca produsele de natura biologica sint asimilate cu mult mai mare usurinta, rapiditate si specificitate de catre organismul uman.

Rezultatele benefice ale acestor practici naturiste rezulta din:

procesul de absorbtie integrala a substantelor naturale (vegetale sau animale), identic aceluia prin care hrana insasi este asimilata;

tropismul inalt al substantelor bioorganice, vegetale sau / si animale, determinat de un grad ridicat de rezonanta si coerenta instituit intre acestea si cele umane;

● prezenta in structura acestor substante a unei mari cantitati de enzime, vitamine, compusi macroergici cu actiune energizanta asupra organismului uman;

similitudinea dintre mecanismele de biosinteza ale plantelor si cele ale organimului uman (analogia dintre clorofila si hemoglobina);

raportul identic dintre inhibitorii si stimulatorii de luminiscenta pe care structurile vegetale, animale si umane il prezinta, in calitate de structuri optic active.

PERSPECTIVA EXPLICATIVA A TEORIEI “LASERILOR BIOLOGICI”

Rolul substantelor chimice (alopate) si organice (complementare):

● de a inlocui substantele optic active deficitare sau distruse de boala din organismul uman cu altele noi;

● de a stimula transparenta optica a structurilor cristaline membranare;

● de a inhiba transparenta microbilor (bacterii, ciuperci), a parazitilor;

● de a stimula metabolismul organismului uman si sistemul imunitar;

● de a compensa sau stimula – prin cantitatea mare de produsi macroergici pe care o contin – intreaga activitate energetica a intregului organism uman.

Eficienta terapiilor complementare (cu produse organice) este mai mare decit a chemioterapiei cu substante artificiale, datorita calitatilor superioare – mai sus mentionate – ale celor dintii in raport cu cele din urma.

Efectele benefice ale alimentatiei naturiste, cu produse naturale (vegetale, mai ales, proaspete, negatite): substantele vegetale – prin pastrarea structurilor cristaline nedistruse de temparatura focului – permit indirect luminii sa patrunda in organism, asigurind:

● substantele plastice de optima calitate pentru inlocuirea celor degradate in organism;

● o maxima absorbtie a substantelor plastice a caror frecventa, 'vie' inca, este mult mai apropiata de aceea a organismului uman, decit in cazul unor substante 'moarte' prin ardere (gatire).

Principii de utilizare a plantelor medicinale:

● dozele de eficienta sa nu fie apropiate de cele toxice;

● speciile de plante utilizate sa fie cit mai adecvate afectiunii;

● sa se testeze toleranta innascuta sau dobindita ca si biodisponibilitatea individuala a plantei (amestecului);

● sa se foloseasca asociatii de plante pentru afectiunile concomitente la acelasi pacient, respectiv: 1-2 specii cu actiune majora, 1-3 specii cu rol complemntar, 1-2 specii drept corective de gust daca este necesar; sa se respecte modul de preparare si dozele prestabilite; etc.

EFECTELE ELECTRICE SI MAGNETICE:

apar in faza stimularii sistemului 'laser molecular' semiconductor cu radiatie infrarosie, faza caracterizata prin aparitia unui potential de actiune (curent electric) si a unui cimp magnetic aferent.

Efectele interventiilor alopate din aceasta categorie (proceduri dielectrice sau diamagnetice) se bazeaza pe (re)orientarea ionilor de la nivelul diferitelor zone ale organismului afectate de reumatism, artrita, artroza etc. Ele pot fi utilizate si ca terapii de soc (in caz de defibrilare cardiaca sau cerebrala, de exemplu). Avind in vedere ca – in situatia acestor tratamente – nu intotdeauna intre cimpurile induse si cele proprii organismului uman se stabilesc relatii de rezonanta optime, ele pot fi urmate – conform TLB – de tulburari de 'memorie celulara', la nivel profund sau superficial.

Tratamentele complementare din aceasta categorie pot fi:

● de factura fizica naturala, cum ar fi inductiile cu magneti naturali, cu cristale generatoare de piezoelectricitate etc.;

● de factura biologica, cum ar fi inductiile de curent electric sau cimp magnetic generat de organismele vii (plante inclusiv).

Avantajul tratamentului naturist: actioneaza optim asupra biosenzorului uman, datorita unui inalt grad de coerenta dintre cimpurile electrice si magnetice ale organismului si cele induse de generatorul biologic (de terapeut, plante etc.).

Efectele se resimt mai intii la nivelul cimpurilor celulare, ale organelor sau intregului organism al receptorului, care interfereaza cu cele ale emitentului. Efectul acestor interferente se resimte prin:

reorientarea cristalelor lichide din membranele celulare receptoare, in conformitate cu informatia electro-magnetica primita (indirect) din partea sursei emitatoare (biocimpul terapeutului, sa spunem);

accelerarea sau inhibarea – in functie de necesitati – a electronilor din potentialul de actiune si, prin aceasta, favorizarea efectelor BEMF de la nivel membranar (celular);

amplificarea fenomenelor de diviziune celulara in scopul regenerarii tesuturilor in zonele afectate (rani, taieturi etc.);

● eliberarea “capcanelor EI” (stocuri de electroni existenti in mitocondrii si biofotoni stocati in ADN), prin procedee speciale de tipul homeopatiei, electroacupuncturii etc. si transmiterea lor coerenta – pe traseele meridian, nadis etc. – in zonele decompensate ale organismului.

EFECTELE FOTONICE:

apar in faza generarii de bioluminiscenta, fiind insotite de complexe efecte termice, holografice, plasmatice.

Medicina alopata recomanda mai mult sau mai putin interventii de tipul fototerapiei (baii de lumina), al radiatiei cu ultraviolet sau infrarosu etc., ale caror efecte se bazeaza exclusiv pe proprietatile curative ale radiatiei externe. Desi se recomanda helioterapia, se ignora existenta si rolul structurant al bioluminiscentei (fenomen stimulat de lumina solara).

Prin terapiile complementare (cromatoterapie, cristaloterapie etc., sau “rezonanta” cu sistemele biologice naturale: copaci, flori etc.) – care valorifica efectele benefice ale luminii albe sau colorate – se stimuleaza bioluminiscenta interioara organismului si, prin aceasta, intretinerea mecanismelor BEMF.

Procedurile terapeutice de factura fotonica isi subordoneaza pe toate cele tinind de terapiile psihice, spirituale, mentale etc., care activeaza un nivel sau altul de profunzime al 'cimpului auric' generat de organismul uman si activitatea lui (bio-psihica).

Toate fenomenele de modulare (interferenta) se regasesc, in variante specifice, in situatia acestui gen de terapii greu de asumat inca de practica medicala alopata.

CONCLUZIE:

Intre cele doua categorii de proceduri terapeutice putem evidentia si aspecte mediatoare, cum ar fi tratamentele fitoterapeutice sau cu hormoni acceptate si de medicina alopata, electroautopunctura sau biopunctura, helioterapia sau chiar terapia cu lumina polarizata (bazata pe utilizarea cristalelor) etc.

Acest lucru dovedeste ca intre cele doua tipuri de interventie terapeutica au inceput deja sa apara, in mod firesc, germenii unei mai mult decit necesare fuziuni.

2. HOMEOPATIE SI BIOFOTONICA:

CONTRIBUTII LA O VIZIUNE INTEGRATOARE

O teorie explicativa unitara si coerenta asupra mecanismelor homeopatice poate fi fornulata din perspectiva biofotonicii.

GENEZA CAPCANELOR DE ENERGIE SI INFORMATIE

ALE ORGANISMULUI UMAN

(1) Rezervele celulare de energie sint realizate, in primul rind, la nivelul “capcanelor” mitocondriale (prin stocuri de electroni si protoni depozitati ca urmare a proceselor macroergice, respectiv a sintezelor de ATP si steroizi). Rezervele de informatie sint realizate la nivelul ADN-ului nuclear, in interiorul caruia sint depozitate mari cantitati de biofotoni, asa cum cercetarile de laborator conduse de F.A. Popp [1989] demonstreaza. Circulatia energiei-informatiei de acest tip se realizeaza:

la nivelul retelei sistemului nervos

la nivelul retelei “nadis”-urilor

(2) La nivelul organelor, capcanele de energie sint reprezentate predominant de rezervele nutritive de tipul polimerilor de glucoza sau de alt tip macroergic, iar resursele informationale se afla predominant stocate la nivelul cimpului celor sapte vortexuri luminoase (chakre), corelate cu tot atitea complexe organice de care organismul dispune. Astfel, circuitul energetic-informational se realizeaza:

la nivelul meridianelor energetice majore, deja amintite;

la nivelul celor doua canale informationale dispuse de-a lungul coloanei vertebrale.

Trebuie sa mai mentionam in acest context ca, in conformitate cu TLB, toate aceste micro- si macro-capcane de energie si informatie sint corelate embriogenetic.

Astfel se explica cum – in virtutea structurarii holografice a organismului – oricare zona a organismului (tesut, organ etc.) are intotdeauna ca rezerva energo-informationala unul sau mai multe depozite ascunse in cu totul alta parte a organismului decit ea insasi se afla.

ELIBERAREA RESURSELOR PROFUNDE DE ENERGIE SI INFORMATIE

* atare eliberare presupune doua procese complementare, energetice si informationale. Astfel:

spargerea capcanelor de energie impune o crestere a tensiunii / potentialului sarcinilor electrice acumulate, printr-un proces de supraenergizare;

iesirea din interiorul capcanelor de informatie presupune un fenomen de supraradianta.

Indiferent de modul in care se realizeaza, mecanismul supraenergizarii / supraradiantei este absolut necesar procesului de eliberare a energiei si informatiei din capcanele ierarhizate ale organismului uman, respectiv procesului de optimizare biofiziologica a fiintei umane. Caci, un atare proces presupune neconditionat prezenta activa, respectiv eliberarea unora dintre rezervele energo-informationale in mod obisnuit latente ale organismului. Fenomenul eliberarii acestor

rezerve poate apare in urmatoarele doua situatii de stimulare: naturala si artificiala.

STIMULAREA NATURALA presupune eliberarea resurselor latente prin doua categorii de mecanisme si anume: bio-fiziologice si psiho-logice.

Mecanismele bio-fiziologice activate in timpul unor procese de recuperare naturala, cum ar fi, de exemplu, cele din timpul somnului;

(b) Mecanismele psiho-logice, manifeste in situatiile care caracterizeaza 'stresul vietii', determina – la rindul lor – eliberari imediate sau treptate de energie si informatie, in conditii de tensiune psihica.

Distinctia calitativa intre starile psihice pozitive si cele negative trebuie corelata in acest context cu personalitatea individului :

pozitiv /  constructiva

negativ /  deconstructiv

Aceasta dihotomic-reductionista departajare a tipurilor de personalitate umane (realizata cu intentia de a sublinia efectele gindirii benefice sau malefice) se regaseste si completeaza in nuantarile pe care le propune homeopatia cu privire la categoriile umane.

STIMULAREA ARTIFICIALA utilizeaza urmatoarele tipuri de strategii terapeutice :

conventionale

neconvention­ale

mixte

EXPLICATII POSIBILE :

TFEI : teoria fotonice a energiei-informatiei explica cum este posibil transferul – prin mecanisme holografice – a unei informatii / vibratii conservate in cimp (prin spectre de tip Fourier) pe suportul vibratililor substantiali ai organismului viu (in cazul nostru, al cristalelor lichide membranare) ;

TLB : teoria « laserilor biologici » explic efectul de piezoelectricitate al cristalelor lichide organice (membranare) permite intelegerea modului in care un tip de energie (si implicit informatie) este transformat in alt tip de energie.

CONCLUZIE: putem redefini boala ca o disfunctie a organismului generata de un dezechilibru informational-energetic, manifest la nivelul biocimpului, mai intii, la nivelul substratului biologic substantial, mai apoi. In mod complementar putem defini terapia / vindecarea ca un proces de refacere a echilibrului energo-informational al organismului, prin:

deblocarea pe cale naturala a resurselor energo-informationale ale organismului (de la nivelul capcanelor celulare, organice etc.) sau stimularea eliberarii acestor resurse cu mijloace artificiale (medicatie farmaceutica etc.);

stimularea procesului de refacere a resurselor energo-informationale naturale ale organismului prin diverse mijloace (naturale sau/si artificiale), respectiv suplinirea absentei acestor resurse pe cale medicamentoasa.

Deosebirea dintre cele doua tipuri de practica medicala rezulta din urmatoarele doua aspecte esentiale:

Terapiile alopate pun accentul cu precadere pe componenta biochimica a complexului BEMF.

Terapiile complementare pun accentul pe efectele generate in mod explicit sau implicit de efectele biocimpurilor invizibile (bioelectromagnetice), informational-energetice pe care organismul uman le genereaza si abia apoi pe efectele de ordin biochimic (prin terapiile substantial-naturiste).

FUNDAMENTELE HOMEOPATIEI:

CONTRIBUTIILE EXPLICATIVE ALE BIOFOTONICII

Principiile si legile practicii homeopatice, respectiv de la teoriile stiintifice explicative asociate acestora, pot fi asumate prin contributiile explicative ale biofotonicii.

LEGILE HOMEOPATIEI:

CONSIDERATIILE TEORIEI „LASERILOR BIOLOGICI”

(1) Legea similariilor (legea homeopata de baza) – “Similia similibus curentur” (insemnind: “ceea ce seamana sa se trateze prin ceea ce seamana”) – exprima principiul legic al vindecarii naturale, prin similaritate homeopata;

(2) Legea testarilor (dovezilor) presupune verificarea / experimentarea remediilor homeopatice pe subiecti umani sanatosi, inainte de utilizarea lor in vindecarea propriu-zisa.

(3) Legea remediului unic postuleaza faptul ca exista un singur remediu, aflat in maxima rezonanta cu dereglarea luata in seama.

(4) Legea dozei minime (doza homeopatica) evidentiaza faptul ca unul si acelasi remediu poate actiona diferentiat, la acelasi subiect uman, in raport cu gradul de concentrare aplicat: stimuleaza, paralizeaza (inhiba), ucide.

(5) Legea directiei vindecarii (legea lui Hering) desluseste etapele succesive pe care le parcurge procesul de vindecare: de sus in jos, din interior catre exterior, inapoi, de la important la neimportant.

(6) Doctrina miasmelor explica natura afectiunilor de tip eredo-familial. In esenta, aceasta lege clarifica posibilitatea transmiterii bolilor la nivel de grup.

(7) Principiul fortei vitale (principiul vietii) sustine existenta unei „forte vitale”, de tipul „energiei universale” care a primit in decursul istoriei umane o multime de nume, incepind de la „mana”, „chi” sau „prana”, pina la „suflet” sau „spirit”.

TEORII EXPLICATIVE ALE PROCESELOR HOMEOPATICE:

CONSONANTE CU BIOFOTONICA




Teoria “efectului Placebo” se subordoneaza principiului psihologic conform caruia gradul de expectanta are efecte reale asupra procesului efector.

Teoria fenomenului de autoaparare justifica faptul ca remediul homeopat este capabil sa stimuleze fenonomene de autoreglare, prin mecanisme de rezonanta

Legea Arndt – Schulz vizeaza relatia deja mentionata cu privire la dozarea remediilor homeopatice (gradul de dilutie) si la raspunsul organismului in functie de dozaj.

Ipoteza solventului reglat incearca sa explice modul in care informatia curativa (forta terapeutica) inerenta in moleculele medicamentului este transferata moleculelor solventului, capabile sa reproduca cu exactitate datele primite de la remediu.

Ipoteza imunologica realizeaza analogia dintre mecanismele imunizarii prin vaccinare, de exemplu, si cele ale vindecarii homeopatice.

Fiecare dintre aceste teorii insereaza doar o doza partiala de adevar, explicind doar o parte din fenomenologia complexa pe care terapia homeopatica o presupune.

DE CE HOMEOPATIE SI BIOFOTONICA?

In esenta, pentru ca cele doua viziuni – homeopatia si biofotonica - functioneaza intr-o perfecta complementaritate: cea dintii valideaza experimental (terapeutic, medical) postulatele celei din urma si reciproc. Astfel, perspectiva biofotonicii permite o unificare teoretica, explicativ-stiintifica, a doua practici medicale care – desi initial au functional impreuna (sa ne amintim de acel sophrosyne al grecilor de odinioara, vizind vindecarea trupului prin intermediul sufletului, asa cum si dacii procedau utilizind “puterea descintecului”) – s-au separat treptat in timp:

“medicina trupului”, alopata, actionind predominant la nivelul substantial-energetic (al corpului fizic = organism ), asupra unor semne / simptome evidente, pe care incearca sa le elimine, echivalind aceasta reusita cu vindecarea insusi;

“medicina sufletului / spiritului”, complementara, actionind prin excelenta la nivelul informational-energetic (al corpului spriritual, bio-informational = biocimp / aura), respectiv al unor cauze invizibile, substile, dar cu efecte vizibile, manifeste in simptomele trupului fizic.

Prin contributiile TLB, care coreleaza aceste doua niveluri de manifestare se recupereaza, astfel, intr-o viziune unificatoare principiile medicinei integrale: o medicina sinergica si holistica (homeopatica), in masura sa coreleze optim principiile medicinei alopate cu cele ale medicinei complementare.

Viziunea integratoare a biofotonicii (TLB) consta in cel putin doua contributii inedite:

in faptul ca, evidentiind o activitate optica a structurilor biologice, generata de patrunderea in organism a luminii (a radiatiei EM), permite accesul in intimitatea materiei vii, in interiorul celulei si al nucleului ei, unde se deruleaza activitati energo-informationale insuficient cunoscute si explicate;

in evidentierea corelatiei dintre suportul biofizic si biocimpul aferent structurilor vii, dintre fenomenele BEMF (biochimice, pe de o parte, cu cele electrice si magnetice, fotonice, respectiv fotonice, care caracterizeaza orice manifestare a viului, pe de alta parte.

Se raspunde, astfel, unui imperativ esential al cunoasterii actuale – unificarea discursului stiintific cu cel filosofic si religios – avind sintagma “LUMINII DIN LUMINA” drept tripla paradigma integratoare:

lumina stimulata si amplificata prin chiar interventia ei = principiul laserului;

lumina filtrata prin inteligenta cunoscatoare = principiul iluminarii;

lumina umana desprinsa din lumina divina = principiul hristic.

Concluzia noastra este ca prin instrumente conceptual-explicative pe care le propune si permite, biofotonica reprezinta cadrul stiintific necesar unificarii traditiilor explicative intuitive cu contributiile actuale ale rationalitatii stiintifice. Totodata, prin postulatele sale, biofotonica permite integrarea armonioasa a principiilor medicinei alopate cu cele ale medicinei complementare, pentru care homeopatia reprezinta un “nucleu dur”. Ca atare, a dezvolta o “medicina a cimpurilor” (de energie si informatie) specifice fiintei umane, o medicina a “sufletului / spiritului” va fi pentru viitor la fel de importanta ca, pentru prezent, descoperirea marilor necunoscute ale trupului (“corpusculului”) fizic. Aceasta, cu atit mai mult cu cit intre cele doua orizonturi se instituie ab initio o similaritate esentiala: aceea de pe care o exprima calitatea noastra de a fi “chip si asemanare” cu insusi Creatorul.

TERAPIA PRIN SUBLIMARE:

DESPRE ALTERNATIVELE IESIRII DIN TRAGIC

TIPURI DE SUBLIMARE:

sublimarea onirica, prin transferul starii pulsionare asupra unei situatii oniric- simbolice, simbolismul acesteia fiind o conditie absolut necesara somnului (odihnei); in caz contrar, dramatismul pulsiunii prefacute-n cosmar va impiedica somnul;

“sublimarea” patologica, prin izbucnirea aparent spontana – la multa vreme dupa cauza generatoare, si in conditii adesea doar simbolic posibil de corelat cu aceasta – a unei psihoze greu de controlat;

sublimarea profilactica, permisa de terapia psihanalitica, in masura sa caute si sa gaseasca si sa anuleze (prin constientizare) cauzele starii pulsionare;

sublimarea creatoare, prin transferul pulsiunii generata de cauza reala asupra unui demers creator;

sublimarea simbolica, respectiv prin raportarea manifesta la un arhetip cultural, apartinind “inconstientului colectiv”, respectiv zestrei culturale innascute a individului uman;

sublimarea prin interactiune simbolica, adica prin detensionarea psihica permisa de comunicarea cu un “altul”, de transferul social prin practici de tip “marturisire”, “confesiune” etc.

CONCLUZII:

fiecare dintre aceste strategii de “iesire din tragic” reprezinta un posibil domeniu de afirmare a psihologiei teoretice sau / si clinice;

existenta acestor mecanisme de eliberare a pulsiunilor care, atunci cind sint duse la extrem, devin dramatice / tragice pentru fiinta umana supuse lor, permite o viziune mai generoasa, psiho-socio-culturala, asupra fenomenelor implicate;

principalele forme ale “tensiunii esentiale” se regasesc in dimensiunile majore prin care fiinta umana poate fi caracterizata: dimensiunea biologica, psihica, logica, sociala si culturala, pe de o parte, dimensiunea cosmica sau/si divina, pe de alta parte.

MODALITATI ALE IESIRII DIN TRAGIC IN PLAN:

biologic psihic logic social cultural relatia cu cosmosul relatia cu divinul

Incercarea de iesire din limitare, respectiv din de starea de “tensiune tragica”, a fost aceea care a generat toate valorile pozitive pe care evolutia societatii umane se intemeiaza: utilul pentru biologic, eliberarea pentru psihologic, adevarul pentru logic, comunicarea pentru social, frumosul si originalul pentru cultural, ordinea si unitatea pentru cosmos, iubirea sacra pentru religios.

Pentru a iesi din tragic si pentru a-l transforma in opusul sau – in sublim – este suficient sa ne apropiem intr-o forma oarecare de aceste valori pozitive, indepartindu-ne de cele negative: inutilul, sclavia afectiva, minciuna, noncomunicarea, uritul, haosul, profanul. Printr-o astfel de atitudine omul stinge tensiunile cu care se confrunta, reconstruind de fiecare data o situatie integratoare de “coincidenta a opuselor”.]

MIMESIS SI CATHARSIS:

IPOSTAZE ALE SUBLIMARII PRIN CUVINT CREATOR

Vindecarea prin “rezonanta creatoare”, prin mecanismele “purificarii iconice” pe care grecii de odinioara le-au numit distinct mimesis si kathársis, PRESUPUNE:

(1) MIMESIS: se refera la capacitatea artelor productive (cum ar fi cea a poetului, pictorului, sculptorului sau actorului) de a produce copii (eikones) ale “originalelor” pe care doar divinitatea poate sa le creeze.

Mecanismul terapeutic generic care se activeaza in aceasta situatie este surprins inca de Platon in teoria eidos-ului [Peters, 1997: 76-77], in doua ipostaze – subconstienta si constienta –respectiv prin:

terapie regresiva (de tipul psihologiei transpersonale, a hipnozei moderne etc.) sau anamnesis, prin care sufletul individual recheama in minte eide-le cu care s-a aflat in contact inainte de a se naste;

terapie cognitiva, cum am denumi astazi procesul cunoasterii realitatii suprasensibile (a “ideilor pure”, eide) prin intermediul discursului filosofic rational (episteme).

(2) KATHÁRSIS: concept cu puternice conotatii axiologice, religioase in primul rind, desemneaza o modalitate specifica de purificare a sufletului. Pentru pitagoreici, aceasta purificare / armonizare sufleteasca se realiza pe dubla cale: prin muzica (incantatie sonora / semnificant) si prin filosofie (armonia sensurilor / semnificatie). Tamaduirea fiintei umane se face astfel pe doua cai si anume:

— prin sophrosyne (arta muzicii si a incantatiei), temei al terapiei holistice prin care grecii puneau in armonie trupul cu sufletul;

— prin ouranos (arta cuvintului filosofic), permitind purificarea sufletului prin armonizarea modulatiilor (sensurilor / intelesurilor) lui cu ordinea cosmica.

La interferenta dintre cele doua tipuri de discurs se deruleaza competenta purificatoare a discursului poetic, deopotriva muzical (armonic) si filosofic. Prefacindu-si permanent universul interior si exterior, devenind homo axiologicus, omul – creator de intelesuri – isi va ipostazia demiurgic cuvintul in Ars Poetica.

Sintetizind, vom putea spune ca intreaga putere optimizatoare a cuvintului oscileaza istoric intre mimesis si catharsis, fiind urmarita cind de filosofie, pentru intelegerea teoretica a functiilor si mecanismelor sale, cind de poezie, pentru valorificarea acestei puteri in viata traita a fiintei umane. Aceasta este ratiunea pentru care putem considera ca studierea limbajului creator s¥ a efectelor sale purificatoare echivaleaza in mod indirect cu cercetarea relatiei dintre filosofie (metafizica / teologie) si poezie.

*

Ca o concluzie deschis lasata, putem aprecia ca puterea cuvintului de a (re)apropia logica mintii si logica inimii, ratiunea si credinta, se constituie ca un nepretuit instrument de vindecare a sufletului, mai intii, a trupului, mai apoi, care tinjeste dupa echilibru. Iata de ce, privilegiind in acest context conotatiile cuvintului creator, putem parafraza:

CIT CUVINT ESTE, ATITA SANATATE ESTE !

ADEVARATA LIBERTATE NU ESTE ESTE ACEEA TRUPULUI, CI ACEEA A SPIRITULUI

In loc de concluzii:

ALOPAT SI COMPLEMENTAR: O NECESARA REGASIRE

Procedurile mentionate conjuga doua categorii de actiuni 'complementare' Prima categorie de practici, care apartine medicinii clasice (occidentale), vizeaza cu precadere 'corpul fizic', stimulind generarea si emisia (eliberarea) de resurse energo-informationale la nivelul structurilor organismului uman (celula, organ, organism). Este perspectiva pe care prin excelenta o urmareste si TLB.

A doua categorie de practici, traditional utilizata mai ales de medicina orientala, actioneaza asupra 'corpului energetic' (a componentei sale informationale, cu precadere) produs de activitatea 'corpului fizic', pentru a contribui la optimizarea receptiei de energie si informatie cosmica la nivelul biocimpului uman. Este perspectiva pe care TFEI o dezvolta cu precadere.

Procedurile 'tehnologice' (instrumentale) sau 'naturale' (biologice) de terapii complementare sint in masura sa valideze realitatea unor fenomene esentiale pe care TLB le postuleaza, cum ar fi:

prezenta radiatiei 'bioluminoase' (bioluminiscenta) in interiorul si in exteriorul organismului uman;

posibilitatea de actiune asupra cimpului bioluminiscent (profund sau extern) prin mijloace de stimulare / inhibare cu ajutorul unor radiatii electromagnetice capabile sa-l moduleze

faptul ca omul este un 'macrocristal', datorita cristalelor lichide membranare si intracelulare, explica proprietatile sale de rezonator complex

CONCLUZIE

Atributele structurale si functionare ale organismului uman permit manifestari 'metafizice', mai mult sau mai putin ignorate, intemeiate insa pe un fond 'fizic' care devine tot mai posibil de explicat.

SPRE O MEDICINA COMPLEMENTARA (HOLISTICA)

Depasirea prejudecatilor cu privire la practicarea terapiilor neconventionale

PRINCIPII:

* practicile complementare cuprind adevaruri pe care inca spiritul rational le ignora

* incercarea de a cunoaste practicile traditionale de valoare si de a le recupera cu ajutorul analizei stiintifice

ARGUMENTE FAVORABILE:

a) In comparatie cu 'viata' tratamentelor medicamentoase conventionale, care este relativ limitata in timp, istoria medicinei neconventionale denota ca mijloacele acesteia sint vechi de cind lumea.

b) Efectele pe care terapiile neconventionale le au asupra pacientului presupun un spectru mai larg actiune, putind determina vindecari si pentru boli insuficient controlate de medicina alopata.

c) Costurile presupuse de aplicarea medicinii complementare sint mult mai scazute decit cele ale medicinei alopate, care utilizeaza produse industriale si tehnologii medicale greu accesibile — financiar vorbind — omului de rind.

DIRECTII DE ACTIUNE

studierea obiectiva a tuturor practicilor manifeste in domeniul terapiilor complementare

cercetarea practicilor bioterapeutice actuale din perspectiva unei competente si originale abordari stiintifice

consemnarea obiectiva, explicita a cazuisticii si performantelor pe care reprezentantii terapiilor complementare le realizeaza in contextul practicarii lor actuale.

In virtutea dualismului corp-suflet, principiul esential al medicinii holistice, — vindecarea trupului presupune interventia terapeutica asupra sufletului si reciproc — medicina viitorului va trebui sa ia in seama ambele cai terapeutice, regasind astfel calea de a unifica intuitia arhaica cu rationalitatea practicilor moderne

OMUL, FIINTA DE LUNINA

(strategii sinergice de optimizare umana)

'Omul nu este decit o trestie, cea mai slaba din natura; dar este o trestie cugetatoare. Nu trebuie ca intregul univers sa se inarmeze spre a-l strivi. Un abur, o picatura e destul ca sa-l ucida. Insa in cazul in care universul l-ar strivi, omul ar fi inca si mai nobil decit ceea ce-l ucide; pentru ca el stie ca moare'.

Blaise Pascal

Sa formulam urmatorul sistem de judecati corelate:

PREMISE

procesul extrem de complex al optimizarii / performarii umane (caruia i se subordoneaza implicit si conceptul de 'sanatate integrala') presupune in primul rind cunoasterea tuturor factorilor determinanti ai existentei umane;

sintetizarea acestor factori intr-un model integrator (o matrice structurala ideala a fiintei umane) permite actiunea de optimizare a fiecaruia dintre parametrii susceptibili de o atare interventie performanta.

CONCLUZIE

corelarea functionala a parametrilor optimizati — pe 'verticala' (intre nivele de manifestare diferita) si pe 'orizontala' (in limitele aceluiasi nivel de manifestare) conduce la realizarea a ceea ce putem numi: OMUL DEPLIN.

Printre interogatiile fundamentale pe care lucrarea de fata de formuleaza, aceea sfisietor-strigatoare a lui Blaise Pascal, tulburat de tensiunea civilizatiei contemporane lui ('Ce himera mai este si acest om?') si cea a lui Paul Gauguin ('Cine sintem, de unde venim si incotro ne indreptam?'), impacata de linistea cosmica a insulei Tahiti, reprezinta un capat de pod. Abia construindu-l pe acesta avem putinta sa trecem mai departe, pas cu pas, peste 'apa cea mare' a vietii si a cunoasterii ei.

Asadar, in consens cu toate intuitiile istorice si toate demersurile analitice ale spiritului uman din toate timpurile si locurile, am putea considera ca planurile fundamentale care determina existenta fiintei umane, pe de o parte, in care ea este esential inserata (ca parte componenta), pe de alta parte, sint (vezi figura 1: Planurile determinante ale existentei umane):

a) Planul Divin

b) Planul Cosmic

c) Planul Vital (planul existentei umane propriu-zis)

In functie de puterea de cunoastere, de aspiratie, de acceptare etc. a fiintei umane se poate actiona cu efecte mai mult sau mai putin eficiente la nivelul unuia, altuia sau al tuturor planurilor determinante ale existentei umane. Pentru o constructie coerenta a modelului, metodologia pe care o consideram a fi fertila este aceea a 'situatiei (semiotice) de optimizare, care presupune cercetarea urmatorilor parametri specifici oricarei situatii de comunicare / semnificare:

contextul optimizarii: planul de determinare, de actiune posibila, respectiv: in ce context se actioneaza optimizator?;

tipul de determinare definit: domeniul care este supus interventiei optimizatoare, adica: ce urmeaza a se optimiza?;

categoria interventiilor posibile: ansamblul disciplinelor si implicit a specialistilor din domeniul respectiv, in masura sa ofere solutii optimizatoare; sau, cu alte cuvinte: cine / ce specialist poate optimiza?)

posibilitatile de optimizare: precizarea principalelor directii de actiune posibile in domeniul de referinta, respectiv: cum / cu ce instrumente urmeaza a se optimiza?);

finalitatea procesului optimizator: stabilirea principalelor efecte urmarite prin actul optimizarii / eficientei cu care actiunea de optimizare s-a soldat; deci: cu ce scop / finalitate optimizatoare?

Urmarirea sistematica a acestor parametri la nivelul fiecarui plan determina(n)t al existentei umane reprezinta un demers care se indentifica cu insusi proiectul pe care il supunem atentiei.

De la bun inceput, citeva trasaturi ale acestui proiect trebuiesc precizate:

reprezinta o contructie conceptuala orientativa, care se poate transforma foarte unor in masuri specifice concrete atunci si acolo unde necesitatile o cer; cu alte cuvinte,

proiectul vizeaza cu precadere principiile de actiune optimizatoare, fiind prin excelenta un model de tip: know how & know where;

– este predominant orientat catre viitor, iar nu catre trecut, in sensul ca ele propune ceea ce ar trebui / ar putea sa se faca pentru ca optimizarea integrala a fiintei umane sa devina o realitate;

nu vizeaza numai aspecte optimizatoare punctuale, ci propune un ansamblu complex de actiuni corelate si convergente, vizind fiecare competenta a fiintei umane in parte si pe toate laolalta;

– ia in seama toate componentele structural-functionale corelate ale fiintei umane, in calitate de dualitate esentiala 'trup-suflet' (spirit).

Capitolul 1

PLANURI ALE DETERMINARII UMANE

(I) PLANUL DIVIN

Acest plan presupune trei niveluri de posibila manifestare:

(1) NIVELUL FUNDAMENTAL:

OMUL GENERIC, PRODUS AL CREATIEI DIVINE

Calitatea esentiala a fiintei umane, aceea de a fi 'chip si asemanare divina', implica:

determinarile esentiale presupuse de actul creatiei omului din 'tarina pamntului' (substanta-energie) si 'duh divin' (informatie-cimp);

disciplinele angajate in cercetarea acestui aspect: conventionale (teologia, etica religioasa etc.) si neconventionale (stiintele esoterice ale spiritului, doctrinele mistice, stiintele luminii etc.);

posibilitatile de optimizare: intelegerea naturii divine a fiintei umane si practica / trairea mistica (de toate tipurile, occidentala sau orientala: de la isihasm la budism etc.);

efecte generate: Iubirea Absoluta, armonia sacra a fiintei umane cu Dumnezeu (resacralizarea).

(2) NIVELUL INDIVIDUAL:

OMUL, ENTITATE SINGULARA

Personalitatea umana, trasatura determinanta a fiintei adamice, ancoreaza:

→ determinarile matriciale divine, informatia esentiala care marcheaza orice nastere si destinul ei, presupuse de existenta ciclurilor informationale (renastere, destin, karma etc.);

→ disciplinele implicate: conventionale (biologia, psihologia, medicina) si neconventionale (destinologia / mantica: stiinta determinarii destinului uman, de la ursire pina la citirea in stele, de la psihologie la medicina corpului astral);

→ optimizarea umana: prin mijlocirea unor contacte spirituale (ierarhii divine, entitati energo-informationale ierarhizate), prin clarviziune (cunoasterea karmei, profetii, revelatii etc.), prin practici de terapie spirituala (mediatii de diferite tipuri, rugaciune, spovedanie, posturi de purificare fizica si spirituala etc.);

→ finalitatea: intelegerea si asumarea destinului (armonia fiintei / impacarea cu sine si cu menirea sa in lume), in conditiile activarii benefice a liberului arbitru.

(3) NIVELUL SOCIAL:

OMUL, ENTITATE DE GRUP (trasaturile personalitatii de grup, marcarea destinului istoric al unor etnii), mobilizeaza:

- particularitatile psiho-sociale ale fiecarei etnii, generate de istoria sa spirituala si sociala, de rolul jucat in 'proiectul' evolutiei divine (vezi simbolismul 'poporului ales');

- discipline implicate: conventionale (istoria religiilor, hermeneutica, semiotica, sociologia si psiho-sociologia etc.) si neconventionale (destinologia, ;

- optimizarea fiintei umane prin: corelarea istoriei umane (etnice) cu revelatiile religioase (de tip eschatologic), cu profetiile istorice etc.

- scopul ultim: ridicarea comunitatii umane la rangul comuniunii spirituale, in consens cu principiul rezonantei (iubirii) universale.

*

In sensul optimizarii modului de a fi al omului pe fiecare dintre cele trei paliere, din perspectiva cunoasterii mistico-religioase (prin revelatie, prin intuitie simbolica / profetica etc.) a fost esential utilizata informatia dobindita pe diferite canale de la ierarhiile spirituale superioare, indiferent care ar fi numele simbolic pe care omul le-a asociat acestora in timp (de la ingeri pina la arhangheli, de la spiritele dezincarnate la extraterestri, de la 'Arhiva Akashica' la 'cimpurile morfogenetice' etc.).

Convingerea ca aceste 'entitati' (cimpuri energo-informationale) au existenta obiectiva (existenta care se vrea justificata tot mai mult cu instrumentele stiintei moderne) ar putea dezvolta in viitor un orizont de comunicare metapsihica, ale carei beneficii nu pot fi inca suficient estimate. Caci, potrivit acestor explicatii, pe masura ce se trece de la rezonanta cu planurile de vibratie foarte inalte la cele cu frecventa apropiata de vibratia umana, posibilitatile de interventie in viata umana devin tot mai concrete si mai usor de asumat de catre omul insusi. Intr-o atare perspectiva, optimul integrator care se doreste atins prin sinergia celor trei paliere este:

INDUMNEZEIREA OMULUI SI A COMUNITATII UMANE.

II. PLANUL COSMIC

Acest plan subordoneaza trei paliere de posibila determinare a existentei umane:

(1) PLANUL (META)GALACTIC

Macrocosmosul, rezultat al creatiei divine (a 'cuvintului genitor') sau /si al autogenerarii (prin 'Big-Bang-ul primordial), vizeaza urmatoarele:

- determinari macrosmice: existenta umana este esential influentata de prezenta unor cimpuri cosmice fundamentale, cum ar fi radiatia remanenta de 2,7K (a carei influenta este insuficient cunoscuta), 'muzica sferelor' (radiatiile cosmice interferente) care determina conjuncturile astrale ale nasterii (tema natala), energia cosmica universala (energia 'X', sau cum a fost numita in timp: mana, energia eterica, orgonica, fluidul vital etc.);

- discipline implicate: studiul acestor cimpuri de energie-informatie cosmica il abordeaza discipline conventionale (precum cosmologia, astrofizica, fizica cimpurilor) si neconventionale (astrologia, destinogetia, biocosmologia) etc.;

- optimizarea umana: presupune ansablul actiunilor de integrare a omului (a ritmurilor specifice lui) in armonia marilor cicluri cosmice;

- finalitate: subordonarea vietii umane fata de principiile devenirii universale (ciclurile nasterii, maturizarii si mortii, al renasterii etc.), orientarea directiilor majore din viata in consens cu dominanta zodiei (tema astrala a personalitatii).

(2) PLANUL SOLAR

Acest plan a fost generat in urma constituirii sistemului solar din care Pamintul face parte, a sistemului planetar, lunar, si implica:

- determinari de ordin cosmic: viata umana este esential influentata de exploziile solare, de atractia gravitationala si cimpurile planetare, de ciclurile lunare si atractia aferenta lor, de fenomenele periodice precum eclipsele, aparitia cometelor etc.;

- discipline aferente: atare fenomene sint cercetate de stiinte conventionale (precum astrofizica, astronomia, medicina cosmica etc.) si neconventionale (biopsihologia, biocosmologia, bioritmologia, medicina cimpurilor energetice etc.);

- optimizarea existentei umane se realizeaza prin: cunoasterea fenomenelor de ciclicitate cosmica si controlul unor evenimente cum ar fi conceperea si nasterea copiilor prin predeterminarea temperamentului, a parametrilor bio-psihici etc., adaptarea activitatilor dominante ale omului la marile cicluri solare, anuale, lunare, zilnice in scopul maximizarii efectelor scontate, alegerea perioadei celei mai potrivite pentru initierea unor evenimente de grup sau / si individuale in functie de indicatiile de principiu , precognitia evenimentelor cosmice de tipul eclipselor, in scopul preintimpinarii efectelor subiective si obiective;

- scopul major al actiunilor mai sus mentionate: intrarea omului in armonie cu ciclurile cosmice ale sistemului solar, cu determinarile macrocimpurilor fundamentale (gravitational, electromagnetic etc,), cu evenimentele speciale (eclipse, meteoriti, comete etc.), evenimente care pot afecta direct sau indirect existenta umana.

(3) PLANUL TERESTRU

Acest plan este caracterizat prin ansamblul trasaturilor spatial-geografice (ale mediului ecologic), care:

- influenteaza viata individului / grupului uman, prin: amplasamentul pe glob, clima si relief, temperatura, presiune si umiditate, ape prezente in sit si fertilitatea naturala, bogatii naturale ale solului si subsolului, fauna si flora, radiatii telurice (radioactivitate, unde de forma) etc.;

- implicatiile disciplinare se refera la stiintele conventionale (geografia, geologia, climatologia, ecologia, biofizica, biotehnologia etc.) si cele neconventionale (radiestezia, ecosemiotica, medicina corpurilor energetice etc.);

- optimizarea starii individului uman presupune: potentarea resurselor bio-psiho-fizice native cu ajutorul profilaxiei bio-psihica sau al mijloacelor biotehnologice, amplificarea resurselor umana prin gimnastica (exersare) mentala si fizica, adaptarea la radiatiile telurice si la undele de forma prin optimizarea spatiului ambiental, adaptarea la conditiile climatice, la ciclurile diurne, lunare si anuale prin gestionarea corecta a resurselor materiale (alimentatie, vestimentatie, locuire corecta) etc.;

- efectul final: 'locul potrivit, pentru omul potrivit', un om capabil sa-si armonizeze resursele cu conditiile mediului cosmico-geografic in care s-a nascut si traieste.

*

FINALITATE INTEGRATOARE:

REDOBINDIREA DE CATRE OM A DEMNITATII DE FIINTA COSMICA

III. PLANUL VITAL

Acest plan (specific prin excelenta fiintei umane) implica:

– trei niveluri de manifestare fundamentale: biologic, psiho-logic, social

– trei niveluri de manifestare interferenta: bio-psihic, psiho-social, bio-social

A. NIVELE FUNDAMENTALE:

(A1) NIVELUL BIOLOGIC

Acest nivel implica, la rindul sau:

(1) palierul genetic

(2) palierul morfologic (structural):

celular

al organelor

al organismului in ansamblul sau

(3) palierul fiziologic (functional)

(A2) NIVELUL PSIHO-LOGIC

Acest nivel presupune, la rindul sau:



(1) palierul afectiv (emotional)

(2) palierul volitiv (aspirational)

(3) palierul cognitiv (logico-intelectual)

(A3) NIVELUL SOCIAL

Acest nivel angajeaza:

a) palierul ontologic (de insertie comunitar-institutionala), vizind:

grupurile umane de referinta: familia, scoala, grupul de prieteni, colectivul de munca etc.;

relatiile institutionale fundamentale: administrative, politice, juridice etc.;

b) palierul gnoseologic (de manifestare cognitiv-comunicationala):

comunicarea, educatia,cultura etc.

c) palierul praxiologic-axiologic (actional-valoric):

activitatile practice

valorile asumate: religioase, artistice, morale etc.

B. NIVELE DERIVATE:

(B1) NIVELUL BIO-PSIHIC

Acest nivel cuprinde 'nucleul dur' al competentelor innascute (apriori): perceptive (perceptia spatio-temporalitatii), emotionale (risul, plinsul etc.), logice (cauzalitatea), expresive (limbajul).

(B2) NIVELUL BIO-SOCIAL

Nivelul vizeaza manifestarile instinctelui de ierarhizare, cooperare, asociere etc.

(B3) PSIHO-SOCIAL

La acest nivel se manifesta diferitele forme ale 'instinctului (inconstientului supraconstientului) colectiv'.

DIRECTII DE OPTIMIZARE A PLANULUI VITAL:

O ABORDARE ANALITICA

A. NIVELE FUNDAMENTALE

(A1) NIVELUL BIOLOGIC

(A1.1) PALIERUL GENETIC (infracelular, nuclear) presupune urmatoarele:

→ determinari ale fondului genetic: efectul de sinergie al arborelui genealogic, starea de sanatate a parintilor (potential biologic, material genetic, modul de viata, hrana utilizata, bauturile consumate, stresul, medicatia utilizata, contextul cosmic (zodiacal) al nasterii (mutatii de ordin cosmic: determinari solare, lunare etc.), contextul terestru al nasterii (zona geografica, influentele radiactivitatii naturale sau artificiale, de exemplu) etc.;

discipline implicate in studiul potentialului genetic: conventionale (genetica, ingineria genetica) si neconventionale (practici infor-energetice, biofotonice, cimatice etc.);

actiuni de optimizare, prin: a) interventii profilactice, vizind maximizarea potentialului biologic (genetic) al parintilor prin controlul anticipat al acestuia, consiliere genetica si planing familial, consiliere cu privire la practicile nutritionale, medicamentoase si comportamentele ale parintilor care pot afecta structura genetica a noului nascut, 'programarea' conceptiei si a nasterii prin bio-astrologie etc.; b) interventii terapeutice, privind modificarea structurii ADN-ului prin practici de inginerie genetica postnatala, prin cresterea potentialului informational al ADN-ului, prin adaos adecvat de resurse informationale (biofotonice, de exemplu) etc.;

finalitatea practicilor optimizatoare: maximizarea potentialului genetic prenatal si optimizarea formelor de actualizare (manifestare) ale celui postnatal.

(A1.2) PALIERUL MORFOLOGIC (STRUCTURAL) coreleaza urmatoarele (sub)niveluri de manifestare:

(1) Nivelul celular

Acest nivel se caracterizeaza prin:

determinarile sinergice, efect conjugat al factorilor care influenteaza morfogenetica celulara, se refera la:

(a) factorii prenatali general-obiectivi, vizind mediul fizic, conditiile meteo-climatice din timpul sarcinii etc. si factorii particular-subiectivi, privind starea de sanatate a mamei, conditiile psiho-mentale in care este purtata sarcina, gradul de stress, hrana, bolile contractate si medicatia utilizata in timpul sarcinii, modul de dirijare a nasterii etc.;

(b) factori postnatali (conditii si practici de ingrijire a noului nascut, de la ambient la hrana, de la afectivitate la igiena etc.);

discipline aferente implicate: conventionale (biologia celulara, morfogenetica, ingineria celulara, profilaxia materna) si neconventionale (psihanaliza pre- si neonatala, psihologia abisala si regresiva, dianetica) etc.;

optimizare umana se realizeaza prin:

(a) interventii profilactice, vizind: optimizarea conditiilor obiective de purtare a sarcinii, prin actiuni de protectie impotriva factorilor nocivi care pot afecta sarcina, maximizarea potentialului bio-psihic al mamei, asigurarea unui ambient nestresant din punct de vedere psiho-fizic (utilizarea helioterapiei, meloterpaiei, evitarea emisiuni RTV stresante, evitarea lucrului prelungit la computer etc.), consiliere cu privire la practicile nutritionale, medicamentoase si comportamentele ale mamei, care pot afecta dezvoltarea celulara a a noului nascut etc.;

(b) interventii terapeutice, privind: optimizarea structurii celulare prin practici de inginerie celulara (biofotonica), prin cresterea si optimizarea potentialului informational si energetic al celulei, prin adaos de resurse informationale si energetice adecvat gradului de maturizare biologic etc., prin practici conventionale de tip alopat (suport nutritional si medicamentos / prin vitaminizare, de exemplu) sau prin practici neconventionale de intretinere si de terapie (incepind de la cristaloterapie, cromoterapie, cimatica, acupunctura, presopunctura etc.);

finalitatea practicilor optimizatoare: vizeaza maximizarea potentialului celular prenatal si optimizarea formelor de actualizare (manifestare) ale celui postnatal.

(2) Nivelul organic

La acest nivel, pe linga efectul de sinergie al factorilor care influenteaza morfogenetica celulara, se adauga factorii de:

determinare: a) prenatala, cum ar fi conditiile de respiratie / oxigenare ale mamei, care influenteaza esential dezvoltarea creierului si plaminilor fatului, presiunea / altitudinea la care traieste mama, care influenteaza evolutia aparatului circular in perioada de purtare a sarcinii, modul de desfasurare al nasterii, care poate influenta integritatea diferitelor sisteme organice, cum ar fi aparatul locomotor etc.); b) postnatala, vizind conditiile de mediu in care se dezvolta individul, gradul de poluare, corectitudinea activitatilor desfasurate (deprinderile incorecte de invatare, de exemplu, care pot determina deformarea coloanei, afectarea vederii etc.) etc.;

determinare postnatala: conditii de mediu natural si social in care traieste subiectul si care influenteaza echilibrul homeostazic, obisnuinte / practici functionale si disfunctionale (in consens cu ideea ca 'functia creeaza organul': de exemplu, obisnuinta hranirii excesive determina dilatarea stomacului, fumatul afecteza plaminul, antrenamentul sportiv intareste musculatura etc.);

discipline aferente implicate: conventionale (medicina mediului, ecologia, educatia fizica generala si sportul de performanta etc.) si neconventionale (exercitiile de echilibrare morfologica de tip yoga, artele martiale, culturismul etc.);

optimizare prin: a) interventii profilactice, vizind adaptarea optima la conditiile de mediu prin antrenarea organelor specifice (de exemplu, un locuitor din zona montana va avea plaminii, musculatura si scheletul mai puternic dezvoltati decit un locuitor din zonele de cimpie), actiuni de protectie impotriva factorilor nocivi care pot afecta structura unui organ, cum ar fi plaminii de catre fum, creierul de catre stupefiante etc.; b) interventii terapeutice, privind optimizarea structurii diferitelor organe prin practici medicale alopate (chirurgicale, medicamentoase, masaje etc.) si practici complementare (activarea potentialului informational si energetic al organelor / chakrelor prin practici bioenergetice specifice, prin kinetoterapie, prin practici biotehnologice de tipul cimaticii, a terapiei electrocristaline etc.);

finalitatea acestor practici vizeaza: maximizarea potentialului organelor si optimizarea relatiilor structurale si functionale dintre ele.

(3) Nivelul organismului

La acest nivel se manifesta efectul de sinergie al factorilor care influenteaza morfogenetica celulara si a organelor, carora li adauga factorii de:

determinare specifica generate de: conditii de existenta specifica (mediul natural si social), conditiile de viata familiala, conditiile de locuire, activitatea profesionala (conditiile de lucru, pozitia, gradul de igienizare al mediului etc.) si educatia (deprinderile de igiena, de manifestare a necesitatilor biologice etc.), modul de petrecere a timpului liber, relatia cu factorii naturali vitali (soarele, aerul, verdeata) etc.;

discipline implicate aferente: conventionale (medicina recuperatorie, medicina muncii, arhitectura, ergonomia, sociologia mediului, ecologia, educatia fizica generala si specifica etc.) si neconventionale (radiestezia, activitati morfo-fiziologice de grup, dans sportiv, fitness, cultura fizica in natura etc.);

optimizare prin: a) interventii profilactice, vizind optimizarea relatiei cu mediul natural, prin reducerea poluarii de toate tipurile, adaptarea optima la conditiile de mediu prin antrenarea complexa a organismului, prin combaterea sedentarismului, pastrarea optima a greutatii si formei fizice prin regim alimentar echilibrat, respectarea regimului de odihna si recuperare energetica, evitarea exceselor de orice tip (pastrarea echilibrului hormonal), gimnastica de intretinere zilnica, activitati sportive complexe, desfasurate periodic (tenisul, inotul, alergarea zilnica, mersul pe jos etc.); b) interventii terapeutice, privind optimizarea structurii organismului prin practici medicale alopate (practici biotehnologice de recuperare, gimnastica recuperatorie, kinetoterapie, masaje de intretinere, utilizarea unor produse de intretinere a igienei corpului) si practici complementare (interventii asupra aurei corpului in scopul echilibrarii ei prin practici de tip bioenergetic, reiki, radiestezie, falungong etc. sau prin practici naturale, cum ar fi rotirea in apa etc.);

finalitatea practicilor optimizatoare: maximizarea potentialului bio-energo-informational al intregului organism si optimizarea relatiei sale cu mediul inconjurator (natural si social).

(A.1.3) NIVELUL FIZIOLOGIC (FUNCTIONAL)este definit de modul in care fiecare din sistemele biologice mai sus mentionate isi desfasoara activitatile (functiile) specifice. Optimizarea functionalitatii de ansamblu a sistemului biologic uman presupune corelarea optima a acestor functii, avind in vedere ca una o conditioneaza pe cealalta. De exemplu, fiecare dintre itemii luati in seama vor trebui corelati cu citeva date de maxima generalitate, cum ar fi sexul, virsta, starea de sanatate generala etc. Implicit, orice disfunctie a sistemului biologic, la un nivel / subsistem oarecare al lui, se va reflecta disfunctional la nivelul celorlalte subsisteme. Aceste disfunctii apar in situatia in care factorii determinanti deja mentionati si masurile profilactice generale si specifice aferente lor nu sint optime.

In consecinta, cunoasterea principalelor disfunctii specifice fiecarui subsistem structural in parte (genetic si morfologic) este absolut necesara pentru elaborarea unui model / cadru de optimizare umana. Pentru aceasta se impune completarea de catre specialistii in medicina a urmatorului cadru metodologic, cuprinzind principalele disfunctii cu care fiinta umana se confrunta si principalele lor modalitati de remediere / optimizare:

(1) Disfunctiile (bolile) functionale de natura genetica si celulara presupun:

cauze specifice generatoare: naturale (geo-cosmice), artificiale (medicamentoase, substantiale etc.), biologice (malformatii ereditare), psihice (stress); efecte specifice: nivel de manifestare (genetic, celular), simptome particulare, consecinte asupra altor nivele functionale etc.;

tratamente alopate si complementare specifice: presupun selectarea tipului de tratament, urmarirea gradului sau de eficienta, cunoasterea indicatiilor si contraindicatiilor etc.;

consecintele tratamentului: impun formularea unui pronostic de vindecare, cunoasterea efectelor pozitive si negative la nivel local si al intregului organism etc.

Complementare practicilor profilactice, interventiile terapeutice au ca scop generarea unui fond genetic / celular rezistent la determinarile negative, respectiv optimizarea fondului genetic (energo-informational) al organismului uman, astfel incit nivelurile ierarhizate sa functioneze optim.

(2) Disfunctiile (bolile) functionale ale sistemelor organice impun luarea in atentie a acelorasi categorii de itemi mentionati (cauzele disfunctiei, efecte / etiologie, tratamente / indicatiile specifice, consecinte / urmarile tratamentului), raportate principalelor sisteme morfo-functionale ale organismului uman, respectiv sistemului:

nervos

analizator

respirator

circulator

excretor

endocrin

digestiv

reproductiv

efector

locomotor

Spre exemplificare, in cele ce urmeaza luam in atentie disfunctiile sistemului nervos:

SISTEMUL NERVOS (central, arhaic, periferic) se defineste prin urmatoarele:

functii normale: receptare si prelucrare informationala, stocare si rememorare, comanda si control, receptare suprasenzoriala, mentinerea echilibrului corpului etc.;

(dis)functii cauzate de: dezechilibrul activitatii cerebrale datorita afectiunilor psiho-neurologice (tumori, oboseala, stress, circulatie sanguina proasta, scleroza, neoxigenare, traume, demielinizare, accidente vasculare, socuri fizice sau emotionale etc.);

efecte / etiologie: afectiuni ale reactivitatii cerebrale, ale perceptiei si reprezentarii, ale memorarii si reproducerii, ale vorbirii si constientizarii, ale comenzilor cerebrale etc.;

tratamente / indicatii specific: alopate (medicamentoase, chirurgicale, biotehnologice etc.) si complementare (terapii naturiste, bioenergizari, acupunctura, presopunctura, reiki, yoga, ayurveda, diferite tipuri interventii biotehnologice etc.);

consecinte / urmarile tratamentului: echilibrare energetica, recuperare energetico-functionala si structural-informationala etc.

NOTA. Fiecarui organ i se impun asociate tipurile de disfunctii specifice, cauzele si manifestarea lor, precum si interventiile terapeutice sau profilactice aferente (alopate sau / si complementare). O asemenea relationare poate fi realizata de orice specialist in domeniul medical, care are totodata si cunostinte din domeniul terapiilor complementare.

(2) NIVELUL PSIHO-LOGIC

Acest nivel asigura activarea functiilor specifice celor trei paliere deja mentionate si anume:

2.1. PALIERUL AFECTIV (EMOTIONAL) se manifesta prin urmatoarele:

determinari: efectul de sinergie al factorilor care influenteaza structura personalitatii psiho-afective a fiecarui individ uman si anume:

(a) factori prenatali privind: determinarile astrale ale nasterii, starea psiho-emotionala a mamei in timpul sarcinii, modul de desfasurare a nasterii etc.;

(b) factori postnatali: mediul afectiv (familial) in care este ingrijit copilul mic, relatia afectiva directa a parintilor (mamei, in special) cu acesta, gradul de stress ambiental, traumele emotionale, grupul de apropiati extrafamiliali, experientele traumatizante ale viatii etc.;

discipline implicate aferente: conventionale (psihologia cuplului si a gravidei, psihologia copilului si a adultului lulara, profilaxia materna) si neconventionale (psihanaliza pre- si neonatala, psihologia abisala si regresiva, dianetica).

optimizare prin: a) interventii profilactice, vizind sustinerea tonusului psihic al mamei in timpul a sarcinii, maximizarea potentialului psihic al noului nascut prin mentinerea unei relatii de cosntanta afectivitate cu parintii, fratii etc., asigurarea unui ambient psihic nestresant (liniste, luminare adecvata etc.), orientarea copilului pe o cale profesionala conforma cu resursele temperamentale si aptitudinile sale latente; b) interventii terapeutice, privind practicile conventionale de tip alopat (interventii neuro-psihiatrice si psihologice, insertia copilului in grupuri adecvate, mentinerea tonusului psihic printr-o educatie familiala si scolara adecvata etc.) sau prin practici neconventionale de stimulare psihica (meloterapie, cromoterapie, reflexoterapie, practici 'simbolice' de tipul 'schimbarii numelui', utilizarea instrumentelor de 'putere simbolica' precum complexele sonore de tip mantra, semnele simbolice de tip mandala, meditatia si rugaciunea, practici de autocontrol a starilor psihice etc.);

finalitatea acestor practici: maximizarea potentialului psihic (prenatal si postnatal), optimizarea formelor de manifestare psihica ale celui postnatal.

(2.2.) PALIERUL VOLITIV (ASPIRATIONAL)

Nivelul aspirational se manifesta prin urmatoarele:

determinari: efectul de sinergie al factorilor care influenteaza structura personalitatii psiho-comportamentale a fiecarui individ uman: (a) factori temperamentali: manifestarea individului in functie de tipul coleric, sanguin, flegmatic sau melancolic, generata de confruntarea sa cu situatii diferite, incepind de la cele naturale (fizice) la cele biologice; (b) factori educationali: tipul de educatie si normele insusite in familie si scoala, valorile in care a crescut si pe care a fost obisnuit sa le respecte etc.; (c) factori psiho-sociali: restrictiile la care individul este supus si care il tensioneaza, optiunile si aspiratiile directionate in toate planurile existentei sale, competitiile de toate tipurile cu care se confrunta etc.;

discipline aferente: conventionale (pedagogia si psihologia sociala, morala si etica, legislatia si axiologia etc.) si neconventionale (psihanaliza si etica crestina, psihanaliza, psihologia abisala si regresiva, dianetica).

optimizare prin: a) interventii profilactice, vizind educatia in sensul valorilor morale, respectarea normelor si cooperarea cu semenii, orientarea pe directia in viata (sociala, profesionala etc.) in conformitate cu posibilitatile temperamentale si aptitudinile latente, cunoasterea limitelor si formularea aspiratiilor la aceste limite etc.; b) interventii terapeutice, prin practici conventionale de tip alopat (interventii neuro-psihiatrice si psihologice, cultivarea raportolui echilibrat dintre competitie si cooperare, insertia copilului in grupuri adecvate, orientarea tonusului volitiv catre valorile adecvate timpului si locului etc.) sau prin practici neconventionale de antrenare a vointei (tehnici de autocontrol, de meditatie activa sau pasiva etc.);

finalitatea acestor interventii optimizatoare: valorificarea benefica a resurselor volitive, in scopul unei optime manifestari psiho-sociale.

(2.3.) PALIERUL COGNITIV (LOGICO-INTELECTUAL)

La acest nivel se manifesta:

* influentele unor: a) factori generali, comuni pentru toate manifestarile psiho-logice ale individului uman, cum ar fi capacitatea senzorial-perceptiva, reprezentativa si mnezica; b) factori specifici: temperamentali (resursele cognitive ale individului raprotate tipului de temperament); educationali (tipul de educatie si normele insusite in familie si scoala, strategiile educative utilizate in timpul scolarizarii, profilul scolilor urmate, disciplinele cultivate cu maxim interes si eficienta, experienta profesionala, autoinstructia etc.;

discipline implicate: conventionale (pedagogia si psihologia sociala, ansamblul disciplinelor scolare, logica si euristica, semio-logica si metodo-logica etc.) si neconventionale (hipnoeuristica, tehnicile intuitive de invatare, psihanaliza etc.).

* optimizare prin interventii de tip: a) instructiv-educativ: asumarea valorilor culturale ale umanitatii, raportarea lor la propriile situatii de viata (familiala, sociala, profesionala etc.) in conformitate cu posibilitatile temperamentale si aptitudinile sale latente, cunoasterea limitelor si formularea aspiratiilor la aceste limite etc.; tehnici sinergice de citire si invatare rapida etc.; b) creativ: practici conventionale de tip logico-euristic (inventica, strategii logico-matematice de invatare etc.) sau prin practici neconventionale de antrenare a creativitatii (prin invatare / cunoastere / rezolvarea de probleme in stari modificate de constiinta, de meditatie activa sau pasiva, de 'sublimare creatoare' etc.);

* finalitatea acestor practici: asumarea / consolidarea cunostintelor acumulate, in scopul unei optime reflectari a realitatii exterioare si interioare fiintei umane; nivelul de cunostinte acumulat si activat este esential implicat in manifestarea / controlul tuturor starilor psihice (si implicit biologice) ale individului uman.

(3) NIVELUL SOCIAL

Acest nivel angajeaza:

3.1. PALIERUL ONTOLOGIC (de insertie comunitar-institutionala), vizind drept:

factori determinanti:

– grupurile umane de referinta pentru existenta individului, cum ar fi familia, scoala, grupul de prieteni, colectivul de munca etc.;

– relatiile institutionale fundamentale: administrative, politice, juridice, etice etc.;

discipline implicate: sociologia si psihosociologia, politologia, economia si filosofia, istoria si semiologia etc.;

interventii optimizatoare prin educarea simtului societal si al responsabilitatii civice, cultivarea valorilor colectivitatii si consolidarea constiintei apartenentei la comunitate etc.;

finalitatea: armonizarea eului individual cu eul colectiv, printr-o optima insertie sociala a individului.

3.2. PALIERUL GNOSEOLOGIC (de manifestare cognitiv-comunicationala) vizeaza:

factori determinanti: competenta comunicativa, performantele instructiv-educatia, insertia culturala a individului etc.;

discipline implicate: conventionale (teoria comunicarii si sociologia cunoasterii, epistemologia genetica si filosofia culturii etc.) si neconventionale (parapsihologia, psihanaliza, psihologia si comunicarea abisala etc.);

interventii optimizatoare: conventionale (stimularea competentei comunicative prin performarea tuturor tipurilor de limbaje verbale si nonverbale) si neconventionale (antrenarea starilor de 'rezonanta comunicativa' prin modalitati neconventionale de tip empatic / telepatic / morfogenetic, manifeste la nivelul 'inconstientului / supraconstientului colectiv' etc.);

finalitatea: performarea unui tip de comunicare umana integrala (vezi anexa 2).

3.3. PALIERUL PRAXIOLOGIC-AXIOLOGIC (actional-valoric), vizeaza:

- determinari ale insertiei sociale: tipul de comunitate umana (orinduire sociala: socialista / capitalista, democratica / totalitarista etc.), apartenenta individului la un grup social sau altul (clasa sociala din care provine si in care se integreaza in prezent), mediul in care s-a nascut si a trait o parte din viata (rural / urban), familia din care provine (profesia parintilor), meseria pe care o practica in prezent, valorile asumate (religioase, artistice, morale etc.);

- discipline responsabile: sociologia, politologia, istoria, economia, etnologia, filosofia etc.

- interventii optimizatoare: compensarea unor factori de 'inhibitie' a insertiei sociale prin performare culturala, profesionala, ridicarea statutului social, schimbarea mediului de provenienta cu unul superior etc.;

- finalitatea: o performanta sociala superioara, prin optimizarea actiunilor de valoare comunitara (sociala).

B. NIVELE DERIVATE

La interfata dintre cele trei domenii majore care definesc personalitatea umana, se constituie trei subsectoare de interferenta, respectiv:

(B1) PALIERUL BIO-PSIHIC, cuprinzind 'nucleul dur' al competentelor innascute (apriori): perceptive (perceptia spatio-temporalitatii), emotionale (risul, plinsul etc.), logice (cauzalitatea), expresive (limbajul);

(B2) PALIERUL BIO-SOCIAL vizeaza expresii ale instinctelui de ierarhizare, cooperare, asociere etc.

(B3) PALIERUL PSIHO-SOCIAL implica manifestarile instinctului (inconstientului / supraconstientului) colectiv, cenzurile si defularile, posibilitatea accesului supraconstient la componentele 'cimpului energo-informational al umanitatii' etc.

Toate acest nivele de interferenta se optimizeaza implicit (indirect) odata cu optimizarea palierelor determinante (biologic, psihic, social). Asupra lor nu se poate insa actiona direct prin practici optimizatoare specifice, deoare ele tin de resursele dobindite de specia umana in decursul filogenezei. Actionind optimizator asupra ontologenezei, exista premiza ca, in timp, filogeneza insasi sa fie modificata.

CONCLUZIE:

PREMIZE PENTRU O MATRICE INTEGRATOARE A EXISTENTEI UAMNE

Cunoasterea celor trei paliere ale manifestarii 'vitale' a fiintei umane — biologic, psiho-logic si social — reprezinta premisa sine-qua-non a realizarii a doua matrici complementare:

(1) MATRICEA STRUCTURAL-FUNCTIONALA A POTENTIALULUI UMAN, care cuprinde:

– factorii determinanti ai existentei umane: DIVIN, COSMIC, VITAL (sau numai unul dintre ei), caracterizati prin itemii lor specifici;

– fiecarui item luat in seama — care definesc in ansamblul lor compontenta structurala a potentialului uman — i se va asocia o valoare cuantificabila obiectiva (cum ar fi, de exemplu, valoarea temperaturii corpului sau greutatea optima pentru o anumita inaltime, valoarea coeficientului de inteligenta QI sau a gradul de sociabilitate etc.), valori cu marimi relativ constante la omul normal;

– pentru evaluarea fiecarei valori in parte se vor utilizare instrumente de masura specifice (biotehnologice) sau metodologice (teste psihologice de personalitate, chestionare sociologice etc.), susceptibile de cuantificare;

– valorile obtinute — care definesc componenta functionala a potentialului uman — vor fi introduse in matricea integratoare, spre a constitui punctele de reper pentru evaluarea starii globale (de sanatate) a subiectului uman avut in vedere;

– se compara valorile normale (ale 'omului ideal / optim') cu cele specifice subiectului uman testat;

– se elaboreaza un algoritm de corelare a acelor itemi care se afla in strinsa interdependenta;

– se vor evidentia itemii asupra carora se poate interveni cu eficienta optimizatoare, respectiv itemii care nu mai suporta nici o interventie de optimizare esentiala;

– dintre acestia (numarul lor va fi de obicei mare) se selecteaza in prima instanta aceia care corespund obiectivului de interes imediat pentru subiectul uman avut in vedere (sa spunem reusita la un examen de admitere);

– se urmareste matricea interventiilor posibile si se extrag solutiile aferente fiecarui item susceptibil de optimizare;

– se contureaza complexul actional de interventie optimizatoare.

2) MATRICEA DE INTERVENTIE OPTIMIZATOARE, care cuprinde:

– complexul de masuri optimizatoare specifice fiecarui item in parte;

se asociaza masurile specifice cu cele complementare proprii itemilor corelati.

OBSERVATIE:

Pentru eficienta operarii cu cele doua instrumente matriciale se impune ca:

– toate reperele lor sa fie introduse intr-un soft (program computerizat) capabil sa ofere imediat – prin comparatie — informatii privind aspectele functionale si disfunctionale ale personalitatii subiectului testat;

– fiecare item calitativ sa fie evaluat cu instrumentele de apreciere cantitativa;

– programul computerizat sa permita corelarea adecvata a problemelor structurale cu cele functionale.

Rezultatul evaluarii matriciale si al interventiei de perfomare a resurselor va defini ceea ce putem numi:

OMUL DEPLIN OPTIMIZAT.

INSTITUTIONALIZAREA MEDICINEI COMPLEMENTARE:

O NECESITATE A TIMPULUI PREZENT

'Nu exista putere mai mare decit

aceea a unei idei careia i-a sosit timpul

Victor Hugo

Trasaturile esentiale ale cunoasterii Mileniului Trei:

integrarea tuturor cunostintelor cu privire la om si cosmos;

viziune transdisciplinara cu privire la viata;

sinergia efectelor derivate.

Directii imperative in domeniul practicii si cercetarii medicale:

deschiderea catre 'medicina cimpurilor' (energo-informationale);

recuperarea si valorificarea stiintifica a unora dintre traditiile terapiilor 'neconventionale' (complementare);

institutionalizarea unui sistem de invatamint medical cu dubla deschidere: alopata si complementara.

Argumente si avantaje care justifica aceste directii, in raport cu:

(1) OMUL, BENEFICIAR AL ACTULUI MEDICAL, dobindeste posibilitatea de:

reconsiderare a conditiei de 'fiinta naturala';

armonizare a energiilor si informatiilor vitale;

acces la terapii adaptate conditiei biologice, psihice, social-economice;

pozitivare psihica.

(2) BOALA, OBIECT AL INTERVENTIEI TERAPEUTICE, urmeaza a fi abordata prin:

redefinirea holista a relatiei 'trup-suflet';

prisma recentelor descoperiri ale stiintei medicale;

convergenta alopat-complementar;

reconsiderarea factorilor energo-informationali (suprasenzoriali);

(3) TERAPIA, MIJLOC DE RECUPERARE A SANATATII, se poate centra pe:

valorificarea resurselor latente;

realizarea tratamentului in conditii de ambulator;

descentralizarea marilor unitati spitalicesti;

practici psiho- si socio-terapeutice;

proceduri complementare de diagnosticare (biotehnologice sau biosenzoriale);

recuperarea stiintifica a terapiilor traditionale (romanesti sau straine);

corelarea terapiilor traditionale cu cele biotehnologice;

optimizarea biotehnologiei medicale prin sugestiile trraditiei.

complementaritatea 'materialism-spiritualism'.

(4) MEDICUL, PROMOTOR AL ACTULUI MEDICAL, va beneficia de oportunitatile oferite de:

dublarea orizontului de competenta;

reconsiderarea profesiei in functie de modificarile cunoasterii;

posibilitatea de a-si valorifica creativitatea;

facilitatea deschiderii unor cabinete particulare (alopat-complementare);

obtinerea unor venituri decente prin reorganizarea sistemului sanitar;

diminuarea stressului profesiei de medic;

demnitatea implinirii principiile hippocratice ca profesionist si om.

(5) CONTEXTUL, CONDITIILE INITIERII ACTIUNII, favorizeaza institutionalizarea invatamintului alopat-complementar prin:

exemplul strainatatii de oficializare si institutionalizare;

puternicele traditii romanesti din domeniul terapiilor complementare;

infiintarea ANATECOR;

recunoasterea profesiei de terapeut in domeniul complementar;

existenta cadrelor universitare competente in domeniu;

realizarea unor originale lucrari stiintifice explicative;

argumentarea faptului ca practicarea medicinei complementare nu este nici 'magie', nici 'sarlatanie';

existenta unor nuclee de invatamint superior medical romanesc care ofera deja un cadru adecvat noilor orientari profesional-formative.

(6) O SOCIETATE INTEGRAL 'SANATOASA', SCOP SI FINALITATE A ACTULUI FORMATIV, se poate realiza prin:

asigurarea unei mai bune stari de sanatate a populatiei, prin schimbarea mentalitatii in raport cu atitudinea fata de terapiile de ordin profilactic;

dezvoltarea unor noi directii de cercetare teoretica in domeniul medicinei teoretice si practice;

implicarea unui mai mare numar de specialisti in aceste studierea acestor directii, prin descentralizarea retelei de cercetare inclusiv;

deschiderea cercetarii medicale catre performantele biotehnologiei medicale, prin utilizarea mai eficienta a unor terapii moderne insuficient valorificate;

implicarea in formarea viitorilor medici a specialistilor din domeniul social-umanului si al disciplinelor de granita mai ales;

valorificarea didactic a competentelor unor persoane dotate in acest sens, care au atins deja anumite performante in calitatea de terapeuti in domeniul complementar;

beneficiile managerial-stiintifice ale organizatorilor noii forme de invatamint de fi printre primii in lume care isi asuma o atare initiativa;

beneficiile social-economice pe care aceasta initiativa le aduce grupului de initiativa si societatii, in ansamblul ei;

implicarea fireasca a medicilor cu 'dubla competenta' in sistemul de invatamint de toate nivelurile, pentru realizarea atitudinii corecte a generatiei tinere fata de valoarea fundamenta a existentei umane: VIATA.



Atentie, nu trebuie sa consideram ca detaliile zilnice ale zodiacului sint atit de relevante incit putem sa ne ghidam in permanenta si integral dupa ele. In realitate, informatiile zilnice cu privire la influen ele zodiacale pe care le recept m pe diverse canale mass-media, nu sint altceva decit niste predispozitii care pot sa se actualizeze sau nu.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2109
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site