Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

PRINCIPIILE URMARITE IN CONFECTIONAREA PUNTILOR DENTARE

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic




DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Morfopatologia aparatului cardio-vascular
ANATOMIE PATOLOGICA - OZENE
AL DOILEA PAS IN EVITAREA DIABETULUI: ALEGEREA ALIMENTELOR PROTECTOARE
CHESTIONAR PASPEMDS 1
REACTII MEDIATE DE COMPLEXELE IMUNE
APOPLEXIA OVARIANA
Insuficienta hipofizara a adultului
ORGANIZAREA SISTEMULUI SANITAR NATIONAL
TESTUL SZONDI(A L PULSIUNII)
Structura peritoneului


PRINCIPIILE URMARITE IN CONFECTIONAREA PUNTILOR DENTARE

1. Principiul biofunctional




2. Principiul biomecanic

3. Principiul profilactic

1. Principiul biofunctional

Restaurarea integritatii arcadei dentare cu ajutorul puntilor dentare se efectueaza in scopul restabilirii functiilor majore ale aparatului dento-maxilar: masticatie, fonatie, fizionomie.

a) Functia de masticatie

Arcadele dentare, restaurate prin punti, pot realiza o masticatie eficienta in limite fiziologice daca sunt asigurate urmatoarele conditii:

- fetele ocluzale ale constructiei protetice sa prezinte dimensiuni identice sau asemanatoare cu fetele ocluzale ale dintilor naturali pierduti;

- relieful fetelor ocluzale, cuspidat, cu toate elementele bine exprimate in concordanta cu individualizarea stereotipiilor musculari;

- raportul de contact ocluzal cu dintii antagonisti sa se obtina functional, cu contacte multiple, stabile si simultane pentru a favoriza transmiterea presiunilor in axul dintilor stalpi.

b) Functia fonetica

Puntile dentare restaureaza fonatia in edentatiile frontale, prin urmatoarele elemente:

- pozitia corpului de punte; in sens vestibulo-oral sa fie asezat pe aceeasi linie curba, pe care au fost implantati dintii naturali;

- morfologia fetelor orale ale dintilor corpului de punte sa fie identica cu a celor naturali, concav-convexa (cingulum), si fiecare fata delimitata de creste marginale, mai mult sau mai putin exprimate;

- dimensiunea cervico-incizala a corpului de punte egala cu a dintilor naturali, favorizeaza articularea fonemelor;

- dimensiunea vestibulo-orala a dintilor corpului de punte si a elementelor de agregare, sa nu produca modificari in plus sau minus ale spatiului fonetic pentru limba si buze.

c) Functia fizionomica

In zona frontala si fronto-laterala, corpul de punte si elementele de agregare restaureaza aceasta functie prin urmatoarele elemente de morfologie coronara:

- forma fetelor vestibulare a dintilor artificiali identica cu a dintilor restanti de pe arcada si in corelatie cu a dintilor arcadei antagoniste;

- dimensiunile fetelor vestibulare egale cu ale dintilor naturali absenti si in armonie cu a dintilor restanti;

- culoarea reprezinta elementul principal pentru restaurarea aspectului estetic;

- pozitia fiecarui dinte, atat unul fata de celalalt, cat si pozitia pe o anumita curbura.

2. Principiul biomecanic

Acest principiu urmareste sa asigure lucrarii protetice urmatoarele caracteristici:

a)     Rezistenta fizica

b)    Insertie

c)     Stabilitate

a) Rezistenta fizica, inseamna ca elementele de agregare, dar in special corpul de punte, sa nu se fractureze, sa nu se deformeze elastic sau plastic sau sa se abrazeze in contact cu dintii antagonisti. Aceasta rezistenta fizica se confera puntii dentare astfel:

- prin alegerea unui material corespunzator cu marimea corpului de punte;

- prin alegerea unei forme a corpului de punte in sectiune transversala care asigura cea mai mare rezistenta;

- fata ocluzala a corpului de punte si a elementelor de agregare sa fie reprezentata de un aliaj metalic cu un coeficient de rezistenta la abraziune asemanator celui al tesutului dentar, pentru a nu se produce disfunctii ocluzale prin abraziunea excesiva a antagonistilor.

b) Insertia

Puntile dentare sunt corpuri rigide, nedeformabile, ce se insera numi daca dintii stalpi au fost pregatiti paraleli intre ei.

c) Stabilitatea, este asigurata de gradul de frictiune ce se produce intre elementele de agregare si dintii stalpi.

Valoarea frictiunii depinde de exactitatea microprotezei, de agregarea si de intinderea suprafetei de contact. Astfel, microprotezele din aliaje nobile fiind mult mai precise decat cele din alte aliaje, puntile din aliaje nobile au o stabilitate mai indelungata.



3. Principiul profilactic

Puntile dentare, conform acestui principiu, sunt concepute si realizate sa nu produca modificari patologice in troficitatea formatiunilor anatomice cu care au relatii de contact (dinti stalpi, dinti antagonisti, parodontiu, creasta alveolara si mucoasa).

Acest principiu este cel mai complex dintre toate principiile, deoarece se refera la urmatoarele elemente:

a) Directia corpului de punte;

b) Relieful ocluzal si latimea vestibulo-orala a corpului de punte;

c) Raportul corpului de punte cu creasta alveolara;

d) Protectia papilei interdentare;

e)Calitatile fizico-chimice ale materialelor ce intra in alcatuirea lucrarii protetice.

a) Directia corpului de punte

Directia pe care este necesara sa o urmeze un corp de punte intre elementele de agregare este impusa de conditiile mecanice si topografice.

Fortele care actioneaza asupra corpului de punte sunt preluate de elementele de agregare si transmise osului alveolar prin tesuturile dento-parodontale. Aceasta impune ca toate presiunile ocluzale sa actioneze in axul lung al dintilor stalpi.

Pentru a obtine aceasta rezultanta axiala a presiunilor masticatorii, corpul de punte pentru zonele laterale se poate realiza in linie dreapta, deorece si forma arcadei se inscrie pe o linie dreapta, iar pentru zonele frontale, unde se restaureaza fizionomia si relatia de conducere anterioara, nu este posibil sa se restaureze in linie dreapta.

b) Relieful ocluzal si latimea vestibulo-orala a corpului de punte

Relieful ocluzal al puntilor dentare asigura:

- efectuarea functiei de masticatie;

- relatia ocluzala functionala cu dintii antagonisti;

- libertatea miscarilor reflexe ale mandibulei;

Inaintea conceptiei functionaliste despre ocluzie, corpul de punte era realizat dupa doua reguli fundamentale:

- dimensiunea in sens vestibulo-oral, mai redusa decat a dintilor naturali, proportional cu lungimea;

- fata ocluzala modelata cu relief aplatizat, pantele cuspizilor inclinate intr-un unghi mai mic de 20 de grade.

In prezent corpul de punte se realizeaza cu dimensiunea in sens vestibulo-oral egala cu cea a dintilor naturali pe care ii inlocuieste.

Fata ocluzala cu relief aplatizat favorizeaza eliminarea rezultatelor orizontale aparute din descompunerea vectorului ce intalneste un plan inclinat reprezentat de pantele cuspidiene.

Dezavantajele modelajului ocluzal aplatizat sunt:

- ineficienta masticatorie;

- cresterea numarului miscarilor mandibulei;

- cresterea fortelor de contractie a muschilor ridicatori ai mandibulei;

- suprasolicitarea lucrarii protetice;

- suprasolicitarea parodontiului dintilor stalpi.

In prezent, modelajul este realizat in scopul restaurarii functiei masticatorii si a crearii conditiilor favorabile automentinerii aparatului dento-maxilar.Relieful ocluzal este in concordanta cu morfologia dintilor antagonisti.

Corpul de punte, la nivelul fetei ocluzale, poate sa restabileasca cu dintii antagonisti cele trei tipuri de contacte ocluzale pe care le prezinta arcadele dentare naturale:

- contact tripodic;

- contact varf-cuspid, planseu-foseta;

- contact de suprafata.

Contactul tripodic reprezinta tipul ideal de contact, deoarece asigura:

- stabilitatea in pozitia de intercuspidare maxima;

- alunecarea libera a miscarilor mandibulei insotite de contacte interdentare;

- eficienta masticatorie maxima;

Dupa cum este cunoscut, contactele sunt prezente numai intre convexitatile pantelor cuspizilor activi de pe fetele ocluzale ale corpului de punte si micile zone punctiforme de la nivelul peretilor fosetelor.

Este posibil sa se obtina, daca relieful ocluzal al dintilor antagonisti are cuspizi inalti cu pante abrupte.Acest fel de contact este asemanator cu cel ce se realizeaza intre suprafetele mai multor sfere.

Contactul intre varful cuspidului si planseul fosetelor

Acest tip de contact este mai putin favorabil, deaorece in pozitia de intercuspidare maxima nu asigura stabilitate mandibulei in plan orizontal.Asigura in dinamica mandibulei miscarile libere si este posibila efectuarea unei masticatii cu eficienta maxima.

Contactul intre varful cuspidului si planseul fosetelor este posibil sa se produca daca se modeleaza cuspizi inalti, iar fosetele dintilor antagonisti sunt larg deschise. Apare astfel o incongruenta intre cele doua elemente morfo-functionale.



Contactul in suprafata este reprezntat de un angrenaj foarte strans. Apare prin realizarea unui corp de punte al carui relief ocluzal prezinta cuspizi inalti ce patrund in fosetele dintilor antagonisti. Intre pantele cuspizilor si peretii fosetelor se produc contacte intinse.

Acest tip de contact asigura:

- stabilitatea mandibulei in pozitia de intercuspidare maxima;

- eficienta in masticatie;

In dinamica mandibulara, genereaza obstacole insotite de aparitia fortelor de frecare intre suprafetele de contact, datorita carora lucrarea protetica poate deveni un factor iatrogen.

Corpul de punte in zona frontala restaureaza fizionomia, fonatia si reprezinta determinantul anterior, ce conduce mandibula in miscarile de propulsie si lateropropulsie cu contact interdentar.

Conducerea mandibulei se realizeaza prin alunecarea marginilor incizale ale dintilor frontali inferiori, pe fetele palatinale ale dintilor frontali superiori.

In pozitia de intercuspidare maxima sunt restaurate stopurile ocluzale.

Contactele dento-dentare intre marginile incizale ale frontalilor inferiori si fata palatina a corpului de punte sunt restaurate prin:

- redarea morfologiei dintilor absenti pe fata palatinala a corpului de punte;

- inclinarea fetei palatinale a corpului de punte intr-un unghi egal cu cel avut de dintii absenti;

- plasarea corpului de punte in sens vestibulo-oral pe locul dintilor absenti.

c) Raportul corpului de punte cu creasta alveolara

Forma corpului de punte, dar in special, contactul sau cu tesuturile inconjuratoare trebuie sa favorizeze autocuratirea si curatirea. Fata corpului de punte orientata spre cavitatea orala si cea orientata spre mucoasa crestei alveolare (fata mucozala) sa prezinte forme si prelucrari prin lustruire care sa nu retentioneze alimente in masticatie.

Toate puntile dentare, la nivelul corpului de punte, retentioneaza mai mult sau mai putin resturi alimentare, formandu-se un depozit cu consistenta pastoasa sau solida, pietrificata, prin precipitarea sarurilor minerale, luand un aspect asemanator cu al tartrului dentar. Acest depozit (detritus) isi manifesta prezenta in cavitatea bucala creand halena caracteristica si producand leziuni gingivale.

Au fost imaginate mai multe posibilitati de relatie a corpului de punte cu mucoasa crestei alveolare, fiind alese, in functie de topografia edentatiei (frontal maxilar, lateral maxilar, frontal mandibular, lateral mandibular), de inaltimea si forma crestei. Relatia sau contactul dintre fata sau marginea mucozala a corpului de punte si mucoasa poate fi:

- corp de punte in sa;

- corp de punte in semisa;

- corp de punte cu contact tangent liniar la maxilar;

- corp de punte cu contact tangent liniar la mandibula;

- corp de punte cu contact tangent punctiform;

- corp de punte fara contact cu creasta edentata (suspendat).

Corpul de punte cu contact in sa

Morfologia acestui corp de punte este identica cu a dintilor naturali. Prezinta forma si volumul coroanelor naturale.

Fata mucozala acopera versantul vestibular si oral al crestei alveolare, fiind in contact intim cu mucoasa.

Functional, ofera pacientului posibilitatea exercitarii functiei fonetice si restaurarea fizionomiei.

Rezistenta este asigurata de structura metalica ce poate avea dimensiuni mai mari. Din punct de vedere igienic, este foarte deficitar, favorizeaza retentia alimentelor si nu permite curatirea si autocuratirea. Datorita acestui dezavantaj apar leziuni inflamatorii ale mucoasei gingivale.

Ca indicatie este realizat din stricta necesitate, numai in situatii clinice particulare. Astfel se realizeaza in zona frontala la maxilar impus de cerinta fizionomica si in zona laterala impus de conditiile morfologice ale campului protetic (creasta alveolara lata si inaltimea spatiului edentat foarte redusa).

Acest corp de punte este cel mai confortabil corp de punte pentru pacient, o scurta perioada de timp.

Corpul de punte in semisa

Prezinta dimensiuni mai mici si forma modificata, deoarece acopera numai versantul vestibular al crestei pana la mijlocul crestei.

Suprafata mucozala este redusa la jumatate si se intalneste cu cea orala intr-un unghi larg deschis, rotunjit.

Comparativ cu cel in sa retentioneaza mai putin resturile alimentare, fiind asigurata o igiena satisfacatoare.

Indicatiile sunt asemanatoare cu ale corpului de punte cu contact in sa. Este corpul de punte realizat in regiunea frontala la maxilar. Prin forma si dimensiune se creaza un compromis intre restaurarea functiilor: fizionomica, fonatie si de igiena a cavitatii bucale.

Corpul de punte cu contact tangent liniar la maxilar

Acest corp de punte prezinta o forma caracteristica, rezultata din reducerea fetei mucozale. Contactul cu mucoasa se realizeaza pe versantul vestibular al crestei sub forma lineara, la nivelul liniei ce marcheaza coletul dintilor, deaorece fata mucozala este desfiintata. Exista fata palatomucozala inclinata intr-un unghi de aproximativ 45 de grade, orientata de sus in jos si dinspre vestibular spre oral. Inclinatia este variabila, fiind dependenta de distanta dintre creasta alveolara si planul de ocluzie. Distanta mai mare creaza posibilitatea modelarii fetei palatomucozale cu o inclinare favorabila alunecarii alimentelor.

Fata vestibulara este modelata pentru a se crea imaginea individualizata a dintilor absenti, fara santuri adanci. Indicat in zona laterala la maxilar, pentru edentatiile delimitate de dinti stalpi cu dimensiuni cervico-ocluzale normale si cu creasta alveolara de latime medie sau ingusta. Daca inaltimea spatiului este mica si creasta alveolara lata, nu se poate realiza.



Corpul de punte cu raport tangent liniar la mandibula

Pentru a nu se crea confuzii, precizam ca nu este asemanator cu cel indicat pentru maxilar. Acest corp de punte prezinta trei suprafete si o muchie mucozala.

Suprafata ocluzala este modelata cu un relief cuspidat, concordant cu cuspidarea dintilor antagonisti, in asa fel, incat sa se realizeze un angrenaj echilibrat si functional.

Ingustarea este acceptata numai cand distanta intre planul de ocluzie si creasta alveolara este foarte mica.

Reducerea suprafetei ocluzale se poate realiza spre lingual, deoarece cuspizii linguali sunt inactivi, pantele lor linguale nu partivcipa la realizarea angrenajului interarcadic.

Suprafata linguala este modelata usor convex in sens cervico-ocluzal, pentru a favoriza alunecarea fragmentelor alimentare in afara zonelor de retentie si pentru a fi mai usor de curatat de limba si de mijloacele artificiale. Suprafata linguala in sens mezio-distal este neteda, fara santuri, intermediarii nu sunt nici macar schitati si se obtine o suprafata fara depresiuni, usor de curatat, ci o directie usor convergenta spre muchia crestei alveolare unde se intalneste cu fata vestibulara.

Suprafata vestibulara in 1/3 ocluzala prezinta individualizarea dintilor intermediari, atat cat este vizibil, prin santuri de descarcare. Aceste santuri au o adancime redusa si sunt larg deschise, astfel incat sa nu permita retentionarea resturilor alimentare. Restul suprafetei vestibulare in cele doua treimi cervicale apare fara relief, este modelata usor convex in sens cervico-ocluzal si convergent spre lingual, intalnindu-se cu fata linguala pe muchia crestei.

Muchia mucozala rezulta din unirea suprafetei vestibulare cu cea linguala, urmareste configuratia mijlocului crestei alveolare, fiind neteda si in contact lejer cu ea.Zonele proximale, unde corpul de punte este solidarizat de elementele de agregare, sunt modelate cu unghiuri larg deschise.

La puntile din aliaje nobile si seminobile, corpul de punte se poate realiza sub forma de caseta si fateta din acrilat, pentru a reduce consumul de material.

Fata ocluzala si linguala sunt metalice ce formeaza peretii casetei. Fateta din acrilat formeaza fata vestibulara. Pentru a evita contactul acrilatului cu mucoasa crestei alveolare se creaza, in zona cervicala, pe toata lungimea corpului de punte, o liziera inalta de 2 mm metal; jonctiunea acrilat metal este plasata vestibulo-cervical.

Corpul de punte cu contact punctiform

La acest corp de punte fata mucozala a fiecarui dinte artificial este redusa la un punct ce vine in contact cu mijlocul crestei edentate. Fetele proximale, vestibulara si linguala, sunt convergente spre zona cervicala. Din aceasta cauza, sub punctul de unire cu alt dinte artificial sau cu elementele de agregare, dintele are forma conica.

Locul de unire cu dintele alaturat este rotunjit pentru a retentiona mai putin alimentele. Acest tip de contact nu asigura o igiena satisfacatoare in situatia unor dinti cu coroane scurte, asociati cu creste edentate inalte. Spatiile interdentare triunghiulare reprezinta zone de retentie greu accesibile pentru autocuratire.

Individualizarea dintilor intr-o zona foarte putin vizibila nu imbunatateste aspectul fizionomic al lucrarii protetice. Este realizat in zona laterala mandibulara.

Corpul de punte fara contact cu creasta edentata (suspendat)

Conceperea unei astfel de relatii intre fata mucozala a corpului de punte si creasta edentata porneste de la constatarea ca raporturile in sa, semisa, tangential, sau punctiform, descrise mai sus, nu asigura o igiena suficienta. Daca exista un spatiu mare (3-4 mm) intre fata mucozala a corpului de punte si creasta, alimentele vor putea intra si iesi usor din acest spatiu.

Acest corp de punte are fata ocluzala modelata morfologic individualizat, fetele vestibulara si orala schitate in treimea ocluzala cu santuri de descarcare si de separare.

Aceste doua fete trec rotunjit spre fata mucozala, care este usor convexa, neteda fara delimitari sau santuri si foarte bine lustruita. Trecerea spre elementele de agregare se face rotunjit, astfel incat din profil are aspectul unui pod (punte).

Existenta spatiului de 3-4 mm este obligatorie, un spatiu mai mic nu asigura igiena, iar unul mai mare devine neconfortabil pentru pacient. Indicat in zona laterala mandibulara cand dintii stalpi sunt inalti sau creasta este atrofiata. In aceste situatii exista o distanta de 7-8 mm de la planul de ocluzie la creasta.

Distanta este necesara pentru a obtine spatiul necesar igienic si o grosime a corpului de punte care sa-i asigure rezistenta.

d) Protectia papilei interdentare

Sunt afectate papilele de la extremitatile edentatiei (meziala a stalpului distal si distala a stalpului mezial) datorita compresiunii zonei de jonctiune a corpului de punte cu elementele de agregare.

e)Tolerabilitatea si compozitia materialelor

Precizarea catorva notiuni va ajuta sa se creeze o imagine asupra fenomenelor determinate de prezenta puntilor in cavitatea bucala. Astfel:

- saliva, prin continutul in saruri minerale si al ph-ului, reprezinta un element component al unei pile electrice.Aliajele, prin conductibilitate electrica si diferenta de potential, intregesc conditiile aparitiei curentilor galvanici cu cortegiul simptomelor evidentiate la unii pacienti, astfel puntile dentare se vor confectiona din aliajele unui singur metal, deoarece doua metale produc diferenta de potential in mediul salivar;

- alimentele sunt introduse in cavitatea bucala la temperaturi foarte diferite fata de cea a corpului, de la 0º la 45-50º.Toate aliajele metalice sunt conducatoare de caldura si dintii stalpi vitali vor fi supusi acestor variatii termice.

- materialele folosite in confectionarea puntilor, prin procesul tehnologic de prelucrare, pot prezenta suprafete cu multiple microcavitati (pori) in care sa retentioneze resturi alimentare.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2395
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site