Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  
Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

RECEPTIVITATEA - TRICHINELOZA

sanatate



+ Font mai mare | - Font mai mic



RECEPTIVITATEA - TRICHINELOZA

Epizootologia trichinelozei la porc si la alte animale care se infesteaza in mod natural, continua sa fie larg discutata. Teoria clasica incepand cu Leuckart (1862), socotea sobolanul rezervorul principal de Trichinella in natura.



Zenker si Gerlach, considerau, dimpotriva, ca trichinelele se pastreaza in natura in organismul porcilor.

Larvele de Trichinella sunt infestante in mod natural pentru om, porc, mistret, carnasiere domestice si salbatice, precum si pentru rozatoare.

in mod experimental, trichineloza a putut fi transmisa la cobai, iepure de casa, maimuta, soareci albi, oaie, cerb, vitel, cal, arici, sobolan alb, hamsteri, lilieci.

Matoff (1953) a reusit sa infesteze experimental broaste testoase si broaste raioase, prin mentinerea acestora la temperaturi peste 35C.

Gonjou a obtinut experimental, larve in muschii salamandrei tinuta la temperatura de peste 30C.

In Franta, Soule (1990) infesteaza experimental 4 cai cu 20 000 larve de Trichinella spiralis/cal, larve care au fost izolate dintr-o epidemie umana. Muschii cei mai parazitati au fost lingualii, maseterii si diafragmaticii (9).

Dintre pasari, infestatia experimentala cu Trichinella este citata la gaini, curci, gaste si turturele, desi se considera ca pasarile au o imunitate naturala mai ales fata de dezvoltarea larvelor in musculatura.

Specii receptive -

Fata de Trichnella este receptiv omul si cele mai multe animale domestice si salbatice. De regula sunt receptive la acest parazit animalele carnivore si omnivore.

Lista animalelor ce pot fi infestate cu Iriahine (dupa Lupascu si col., 1970).

Suidae: Porc domestic (Sus scroafa domestica), mistret (Sus scroafa ferus) Porc salbatic african (Potamochoerus porcus)

Carnivore: Caine (Canis familiaiis), lup (Canis lupus), coiot sau lupul preeriilor (Canis latrans), sacalul (Canis aureus Thos adustey, Canis mesomlas), vulpe (Vulpes vulpes), corsac (Vulpes corsac), vulpe rosie (Vulpes fulva) vulpe de Alaska (Vulpes alascensis) vulpe polara (arctica) (Alopex lagopus), vulpe cenusie (Urocyon cinereorgentus), hiena vargata (Hyaena hyaena), hiena patata (Crocuta crocuta), caine enot (caine jder) (Nyctreutes procyonoides), pisica domestica (Felis catus domestica), pisica salbatica (Felis silvestris, Felis euptilura), ras (Lynx (sin. Felis lynx), ras polar (Lynx canadensis) ras rosu (Lynx rufus canadensis), tigru (Felis tigris), leopard (Felis pardus, Pathera pardus), leu (Leo led), nevastuica (Mustela nivais, Mustela altaica, Mustela sibrica), dihor

(I'utorius putorius-sin. P vulgaris, Mustela putorius), hermelina (Mustela mminea), hermelina arctica (Mustela erminea arctica, Mustela hxosa eskimo), vi/on {Mustela vison, Mustela hxosa), nurca (Lutreola lutreola - sin. M. lutreola), jder de copac (Hartes martes), jder de piatra (M. foina), jder cu gat galben (M. flovigulna), zibelina (Martes zibelina), vidra {Lutra lutra), viezure (bursuc) (Meles meles), viezure american (Taxida taxus), viezure-flamanzila (Gula gula, Gula Inscus), kolonac (Kolonocus sibiricus), sconcs (Mephitis mephitis, Spilogale interrupta), mangusta (Herpestes ichneumon), mangusta birmana (Mungos birmanicus), civeta indiana (Viverricula indica bengalensis, Paradoxurus hermaphroditus), urs brun (Ursus arctos), urs negru american (baribal) (Ursus americanus), urs polar (urs alb) (Thalarctos nearitimus), urs spalator (raton) (Procyon lator), foca barboasa (Erignathus babatus), foca inelata (Phoca hispidasinfoetida), morsa (Odobaenus rosmarus), delfin alb (beluga) (Delphinapterus leucas).



Rodentia: Iepure american (Lepus americanus dalii), popandau (Citellus citellus, Citellus sendulatus), harciog (Cricetus cricetus), castor candian (Castor canadensis), bizane (Ondatra zibethica), Leming brun (Lemmus sibiricus trimucronatus), veverita (Scriurus vulgaris, Scriurus niger, Tamasciurus hudsonicus), sobolan cenusiu {Rattus norvegicus), sobolan negru {Rattus rattus - sulesp. Rattus alexandrinus, Rattus havaiensis), sobolan de apa (guzgan rosu) {Arvicola terrestris), sobolan de camp {Apodemus agrarius), soarece de casa {Mus musculus), sorece de camp {Microtus arvalis, Microtus miurus murici, Microtus oeconomus innuitis, Microtus gregalis), soarece roscat (scurmator) {Clethrionomys ratilus danusoni, C. glareolus), soarece subpamantean {Pitymys subterraneus), soarece din S.U.A. {Peromyscus leucopus), soarece din Africa de Sud {Praomys-Mastomys natalensis)

Insectivora. Arici {Crinaceus europaeus; Crinaceus rouneanicus, crinaceus auritus), cartita {Talpa europaea), chitcan {Surex araneus, S. minutus, S. macropygmeus sin. S.coecutiens, S. aeropigmatus sulesp S. tscherskii (sin. S.minutissimus tsaherskii)).

Marsupiala. Oposum (macrura)(D/cfe/pft/'s marsupialis).

In ultima vreme s-a constatat infectia si la unele specii de ierbivore, considerate pana nu demult ca refractare la acest parazit, cum sunt: calul si oaia. Astfel sunt bine cunoscute episoadele de imbolnavire de trichineloza descrise relativ recent in I ranta si Italia si care au fos determinate in urma consumului de carne de cal.

Experimental, receptivitatea s-a studiat amanuntit la sobolan si la soarece, observandu-se diferente legate de linia genetica careia ii apartin.

La sobolan aceste diferente nu intereseaza decat faza intestinala ce constau in eliminarea mai mult sau mai putin rapida si masiva a larvelor infestante ingerate, iar faza musculara nu are o relatie directa, neta intre numarul de larve musculare si numarul de larve ingerate.

La soarece, unele linii genetice sunt foarte receptive si nu au tendinta de a elimina larvele infestante ingerate si au fost denumite fenotipuri cu eliminare lenta (linia C3H), iar altele din contra, elimina rapid larvele si au fost denumite fenotipuri cu eliminare rapida (linia N1H).

Productia de interleukina-2 este mai mare la ultimul fenotip. Se pare ca eosionofilia intestinala si a maduvei osoase sunt in relatie directa cu rezistenta crescuta la parazitsm. Totusi, supresarea eosinofilelor prin actiunea anticorpilor IL-5, nu prelungeste supravietuirea parazitului. in privinta anticorpilor, in mod paradoxal, cantitatea de IgE, lgG-1 si IgA este mai mare la fenotipurile cu eliminare rapida decat la cele cu eliminare lenta. Din contra, cantitatea de gama interferon este mai mare la fenotipurile rapide.

La soareci s-a observat, de asemenea, ca masculi sunt mai receptivi decat femelele si elimina mai lent paraziti. Varsta este un factor care influenteaza receptivitatea, indivizi tineri fiind mai receptivi decat adulti.

La sobolan hiperglicemia provocata determina o incarcatura musculara

cu paraziti mai mare fara a influenta faza intestinala, exista observatii care arata asociatia Trichinella spiralis cu alti paraziti poate favoriza supravietuirea

trichinelelor in intestin.





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1567
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved