Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE RECUNOASTEREA SI INGRIJIREA BOLNAVILOR CU HIPOTENSIUNE ARTERIALA

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic




ROLUL ASISTENTEI MEDICALE RECUNOASTEREA SI INGRIJIREA BOLNAVILOR CU HIPOTENSIUNE ARTERIALA

1.CONDITII DE SPITALIZARE




Asistenta medicala detine o pozitie foarta importanta in ingrijirea acestor categorii de bolnavi . Justificarea rolului ei rezida in caracterul unor boli ce pot sa se incadreze chiar in cadrul urgentelor medicale , sa ne gandim , de exemplu , numai la hTA ce urmeaza un infarct miocardic , care reclama atat o internare de urgenta dar si o internare indelungata .

Dar pentru a-si indeplini menirea nu trebuie sa se multumeasca sa cunoasca si sa aplice , chiar perfect , diferitele tehnici de ingrijire a bolnavului , ci trebuie sa cunoasca notiuni teoretice care sa-i permita depistarea unui semn precoce , interpretarea acestuia si daca este nevoie chiar interventia in sitatiile in care viata bolnavului depinde de cunostintele sale . Asistenta medicala este obligata sa noteze toate datele referitoare la puls , TA , dieta , medicatie . Ea trebuie sa asigure repausul fizic si psihic al bolnavului , care aproape in toate aceste categorii de afectiuni este indispensabil . Nu trebuie insa sa uite dezavantajele repausului indelungat la apt , fapt pentru care este necesar sa se recomande alegerea pozitiei sezande sau semisezute .

Asistenta este datoare sa le asigure bolnavilor confortul si linistea , asigurarea conditiilor de efectuare a toaletei personale . La fel de important este si asigurarea repausului psihic . Vizitatorii numerosi , disctiile cu voce tare , chemarile la telefon , ca si neantelegerile familiale sau profesionale sunt tot atatea cauze care pot frana evolutia favorabila a afectiunii.

Tabloul clinic trebuie facut clar si foarte sistematizat , memorat , cunoscand mecanismele de interconditionare a simptomelor . Si nu este necesar sa le cunoasca numai teoretic ci si sa le recunoasca practic.

Avand aceste cunostinte temeinice referitoare la tabloul clinic poate sa determine diagnosticul pozitiv sau sa stabileasca diagnosticul diferential .

Cunoscand toate aceste aspecte va sti sa preantampine complicatiile si chiar sa educe pacientul in ceea ce priveste regimul de viata , tratamentul dietetic , medicamentos , in cadrul sarcinilor de serviciu incadrate in educatia sanitara .

In mare parte se face observatia ca ingrijirea bolnavilor , in esenta , cuprinde aceleasi verigi generale . Totusi felul imbolnavirilor , caracterul infirmitatilor pe care  le imprima vremelnic sau definitiv bolnavului , gradul suferintelor acestuia ca si particularitatile psihologice ale fiecarui bolnav aparte fac ca pe langa sarcinile generale de ingrijire – comune tuturor bonavilor – sa apara un numar tot atat de mare de alte sarcini , care sunt mult mai putin specifice numai unor grupe de boli , unor anumite boli sau eventual numai unor bolnavi .

Di acest motiv sarcina a orcarei ingrijiri este cunoasterea bolnavului – in functie de gradul urgentei – in complexitatea sa psihosomatica , boala de care sufera , faza in care se gaseste aceasta boala , modul cum bolnavul suporta suferinta lui , ca si problemele lui psihosociale , familiale sau profesionale care eventual il framanta si sub tensiunea lor insasi spitalizarea constituie o suferinta majora . Intrucat hTA se repercuta in mod specific asupra psihicului bolnavului ,particularitatile de ingrijire ale bolnavilor la sectile de specialitate privesc numai natura investigatiilor si a tratementelor curente ci si unele particularitati de comportare fata de bolnav , ceea ce trebuie individualizat .

Este bine ca din informatiile culese de la bolnav , din sarcinile curenta si cele specifice in cauza – cunoscte de asistenta – prcu si din sarcinile primite de la medic in legatura cu cazul dat , ea sa–si alcatuieasca un plan complex de ingrijire pentru fiecare bolnav in parte . Aceasta sa cuprinda ingrijirea curenta a bolnavului , planul de investigatie si masuri terapeutice , oranduite in ordinea fireasca a urgentri si indeplinirii lor . Volumul si densitatea sarcinilor ca si ritm de executare a lor se acomodeaza in primul rand la gravitatea si urgenta cazului dar si la la particularitatile psihologice si gradul de epuizare a bolnavului . Acest plan de complex  de ingrijire se preda apoi schimburilor urmatoare , ceea ce asigura continuitatea ingrijiri bolnavilor .

Durata pentru care se executa planul de ingrijire este foarte diferita , putand varia de la catev ore la cateva zile si chiar mai mult . Continutul lui insa se modifica pe masura ce bolnavul intra din faza diagnostic in faza de tratament , respectiv de covalescenta a bolii sau pe masura sosirii rezultatelor examinarilor paraclinice .

Planul se consemneaza pe foaia de temperatura a bolnavului sau in condica de predare – de preluare a serviciului .

El cuprinde in esenta , urmatoarele probleme :

asigurarea conditiilor adecvate de mediu ;

ingrijirile generale ;

alimentatia ;

supravegherea bolnavului ;

recoltarea produselor biologoce pentru analiza si pregatirea explorarilor paraclinice;

prevenirea si recunoasterea complicatiilor masurilor de urgenta pana la venirea medicului ;

regimul de viata in spital ;

medicatia si alte metode de tratament ;

pregatirea bolnavului pentru externare si probleme de educatie sanitara .

2. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE

IN DIAGNOSTICAREA HIPOTENSIUNII ARTERIALE

a)   Asistarea medicului in timpul examinarii clinice a bolnavului

Participarea asistentei la examenul cilnic medical al bolnavului este o obligaaie profesionala . Ajutand medicul si bolnavul la examenul cinic , asistenta contribuie la crearea unui cliumat favorabil pentru relatia medic – bolnav .

Pentru aceasta asistenta are urmatoarele sarcini :

pregatirea psihica si fizica a pacientului : - asistenta anunta bolnavul si 

il lamureste asupra

caracterului inofensiv al

examinarii

- se ajuta bolmavul sa ia

pozitiile indicate de medic

pentru examinare

- se ajuta la dezbracare si



imbracare

- pregatirea materialelor si a instrumentelor necesare examinarii : termometru , tensiometru , stetoscop

- se verifica starea de

functionare a instrumentelor

- se inmaneaza medicului

instrumentele solicitate 

pregatirea documentelor medicale (fisa , foi de observatie , rezultatul analizelor)

asistenta trebuie sa asigure linistea necesara desfasrarii examenului

se noteaza toate indicatiile si prescriptiile medicului din timpul examinari (medicatie , doze , aerul , modul de administrare , alimentatie , hidratare , examene de laborator si examene paraclinice)

b)Explorari paraclinice

Colaborarea si examinarea clinica a bolnavului este una din sarcinile importante ale asistentei . Ajutorul acordat medicului si bolnavului in cursul examinarii clinice degerveaza pe aceasta din urma de eforturi fizice si previne o serie de suferinte inutile , contribuie la crearea unui climat afectiv favorabil intre bolnav – medic – asistenta , face accesibila medicului exporarea tuturor regiunilor organismului , servindu-l si cu instrumentarul necesar , toate acestea intervenind pentru scurtarea timpului expunerii bolnavului in stare fizica si psihica precara la traumatismul examinarilor si recoltarea produselor biologice in vederea examinarii.

Bolnavul trebuie pregatit pentru recoltare , pentru buna reusita a examenelor de laborator , in primul rand trebuie sa i se explice ce urmeaza sa i se faca . Pentru aceasta ar trebui sa se foloseasca metode cat mai blande si mai putin traumatizante , alese de la caz la caz . Bolnavii mai suspiciosi sau agitati vor trebui linistinti prin cuvinte potrivite sau , la nevoie , chiar pe cale medicamentoasa . Li se va explica bolnavilor necesitatea analizelor . Ei trebuie sa fie convinsi ca recoltarea se face in interesul lor , ca aceasta contribuie hotarator la stabilirea diagnosticului si tratamentului . Rezultatele bune se vor obtine numai daca aceasta munca de lamurire este insotita de manopere cat mai putin dureroase si neplacue , respectandu-se , pe cat posibil , pudoarea bolnavului . Avand in vedere ca de multe ori aceleasi recoltari trbuiesc repetate pe cursul bolii , bolnavii bine pregatiti vor ajuta ei insasi asistenta in efectuarea lor .

Pe langa pregatirea aratata , mai sunt necesatre si alte precautii pentru fiecare recoltare in parte .

Unele recoltari se fac pe nemancate , stiut fiind ca alimentatia provoaca secretie de suc gastric , influenteaza numarul globulelor albe si modifica compozitia chimica a sangelui. Aceste recoltari vor fi deci executate dimineata cand bolnavul nu s-a ridicat din pat . Pana la luarea probelor resprctive bolnavii nu trebuie sa faca miscare , sa nu se spele cu apa rece , sa nu fumeze , sa fie ferit de influenta impresiilor noi ale zilei , conditii care pot falsifica in mare masura analiza respectiva .

Nerespectarea normelor de pregatire atrage dupa sine rezultate false de laborator , cu urmari foarte grave pentru bolnav . Din acest motiv , asistenta trebiue sa aiba o evidenta a bolnavilor care vor fi pregatiti pentru examene de laborator si sa ii supravegheze inainte de recoltare .

Recoltarea se face dupa ce tot materialul necesar a fost pregatit.

Vasul in care se face recoltarea trebuie sa fie curat , uscat , si sterilizat , seringile sa fie de unica folosinta . Inainte de recoltare vasele se vor eticheta , indicandu-se numarului bonului insotitor . Bonu insotitor trebuie sa cuprinda numele si prenumele bolnavului , numarul salonului si al patului , diagnosticul clinic , natura produsului , analiza ceruta , data recoltarii si numele celui care a facut recoltarea . In unele cazuri este bine daca se indica si scopul pentru care se cere examenul.

Etichetarea vaselor trebuie facuta cu mare grija , asistenta sa se asigure ca eticheta este bine lipita , nu s-a patat cu produsul recoltat facand invizibile cele scrise.

Produsele biologice vor fi recoltate in cantitate suficienta pentru analiza ceruta , dupa normele indicate pentru fiecare produs si analiza in parte .

In cazul hipotensiunii arteriale se indica mai multe analize in primul rand pentru a se preciza cauza , astfel pentru a se confirma sau infirma o infectie ( in cazul unor viroze , febra tifoida) se indica :

FORMULA LEUCOCITARA

nuarul leucocitelor 6 – 8000 /mm

neutrofilie nesegmentate 3 –5 %

eozinofilie 2 – 4 %

neutrofilie segmentate 60 – 65 %

limfocite 25 –35 %

monocite 5 – 10 %

VSH - la 1 h - la barbati 5 – 8 mm

- la femei 8 – 12 mm

- la 2 h - la barbati 10 – 14 mm

- la femei 12 – 20 mm

Pentru a cerceta starea de nutritie a organismului :

HEMOGLOBINA BARBATI - in grame 16 gr %

- in procente 100%

HEMOGLOBINA FEMEI - in grame 14 gr%

- in procente 80%

VALOAREA GLOBULARA 0,9 – 1,1

CALCEMIA  9 – 11 mg%



GLICEMIA  80 – 120 mg%

PROTEINE TOTALE  (prin precipitare) 7,2 g%

ALBUMINE (prin preceipitare) 5,2 g%

GLOBULINE (prin precipitare) 2,0 g%

COLESTEROL  150 – 250 mg%

LIPIDE TOTALE  500 – 700 mg%

T

T

TSH

TGO  8 – 4 unit y/nl

TGP  5 – 35 unit y /nl

TRANSAMNIAZA G.O.T. 8 – 10 unit y/ml/ora

TRANSAMNIAZA G.P.T. 3 – 35 unit y/ml/ora

ELECTROFOREZA

FIBRINOGEN  0,2 – 0,4 g%

EXAMEN TOTAL DE URINA

Volum 1200 – 1500 ml 17 – CS

Densitate 1002 – 1025 17 – OHCS

Reactia pH 5,60 – 6,4

Ureea 26 g

Acid uric 0,5 – 0,6 g

Urobilina 0

K

Na

EXAMEN Rx PULMONAR

Ex Doppler – vase cerebrale

EKG

EEG

Flebografie

Ecografie

In boala Addison deosebit de valoroase pentru diagnostic sunt examenele de laborator si dozarile de hormoni steroizi suprarenali , locul principal il detin dozarile de sodiu si potasiu in sange si urina .

Concentratia sodiului si a potasiului reflecta activitatea hormonilor mineralocorticoizi supra renali . Pentru aprecierea hormonilor steroizi suprarenali se dozeaza in urina din 24 de ore .

17 – CS si 17 OHCS

17 – CS reprezinta metaboliti hormonilor andrgeni (2/3 provin din supra renala, iar 1/3 din testicul) .

17 – OHCS sau 17 hidrocorticosteroizi reprezinta metabolitii urinari ai cortizonului in special , dar si altor hormoni glucorticoizi din suprarenala .

3) Supravegherea functilor organismului

si a comportamentului bolnavului cu hipotensiune arteriala

In ingrijirea bolnavului asistenta medicala este obligata sa-l supravegheze pentru a culege toate datele privind starea generala si evolutia bolii acestuia , comunicand medicului tot ce a observat la bolnav , in cursul zilei sau noptii .Astfel va trebui sa urmarim :

comportamentul bolnavului (starea psihica , reactivitatea generala , somnul)

functiile vitale si vegetative ale organismului

aparitia unor manifestari patologice

Urmarind comportamentul bolnavului , vom culege observatiile , in mod stiintific si obiectiv , care redau fidel tabloul patologic aparut . Datele culese din supravegherea bolnavului , prin masurarea functiilor vitale le vom nota in foaia de temperatura ,  componenta a foii de observatie .








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 4634
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site