Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

TEHNICI SPECIALE DE AUTOPSIE

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Masajul periostal (dupa dr. Vogler)
PRINCIPALELE BOLI SI AFECTIUNI ALE DIFERITELOR SISTEME SI APARATE ALE ORGANISMULUI UMAN
SCURT ISTORIC - ANESTEZIE
Genul Escherichia
Paludismul la primatele neantropoide
Hormonii tiroidieni - EXPLORARI DIRECTE
SCARLATINA
ENDOCARDITA LOFFLER SINDROMUL HIPEREOZINOFILIC
PLAGA PENETRANTA ADOMINALA
ELECTROTERAPIA

TEHNICI SPECIALE DE AUTOPSIE

Suspiciunea unui pneumotorax




La autopsia trunchiului se ridica tesuturile moi din dreptul regiunii unde se suspicioneaza pneumotoraxul si se va forma un sac intre acestea si cutia toracica. Se toarna apa in sacul astfel format si se punctioneaza spatiul intercostal respectiv. Daca vor iesi bule de aer, acestea vor confirma pneumotoraxul.

Suspiciunea unei embolii gazoase

In cazul unei embolii gazoase aceasta va putea fi identificata cu mare probabilitate in ventriculul drept.

Autopsia nu va incepe cu capul pentru a nu introduce in timpul autopsiei aer in vasele mari.

Se vor sectiona tesuturile moi de la nivelul toracelui, se va face o fereastra in dreptul coastelor 2 si 3 stinga in apropierea sternului, se va face un orificiu in pericard prin care se va introduce apa in sacul pericardic si se va punctiona ventriculul drept. Daca vor aparea bule de aer acestea vor confirma embolia gazoasa.

La cadavrele aflate in faza gazoasa a putrefactiei, pentru a putea face diferenta dintre gazul aparut datorita putrefactiei si cel din embolia gazoasa se va turna in sacul pericardic un amestec de pirogalol si hidroxid de potasiu (metoda Abricosov). Daca gazul provine din putrefactie culoarea solutiei nu se va modifica; daca este de origine embolica culoarea solutiei se va schimba in negru.

Metoda eviscerarii totale

Se va utiliza atunci cind exista leziuni traumatice care intereseaza mai multe organe sau afectiuni cuprind mai multe structuri si, pentru a nu modifica raporturile dintre acestea, viscerele toracice si abdominale se vor scoate in bloc.

Pentru autopsia toracelui se va utiliza metoda clasica insa nu se va mai sectiona deasupra diafragmului ci se va decola acesta de pe peretii cutiei toracice; pentru abdomen si micul bazin se va sectiona peritoneul parietal pe marginile laterale ale acestuia si astfel va putea fi scos in bloc intregul continut toraco-abdominal.

Piesa va fi asezata pe masa cu partea posterioara in sus iar examinarea se va face dinspre poserior spre anterior.

Manevre speciale in cazul autopsiei noului nascut

La autopsia capului cutia craniana se va deschide utilizind o foarfeca cu care se vor sectiona suturile dintre oasele neurocraniului si se va expune astfel continutul.

Daca se suspicioneaza leziuni ale durei mater si a dependintelor acesteia in timpul nasterii se va utiliza urmatoarea metoda: se vor sectiona sagital paramedian parietalele dinspre fontanela posterioara spre sutura coronala la 2 cm. lateral de fiecare parte, apoi se vor sectiona celelalte oase dupa metoda clasica si se va indeparta calota cu exceptia partii mediene de care va ramine atasata dura mater prin coasa creierului; se vor scoate fiecare emisfer cerebral separat si se va examina dura si de la nivelul endobazei.

Sectiunea mediana longitudinala de la nivelul trunchiului se va face de la menton pina la 2 cm. deasupra ombilicului de unde se vor face cite o incizie pina la mijlocul ligamentelor inghinale de fiecare parte. Metoda astfel folosita permite examinarea fetei posterioare a peretelui anterior al abdomenului si in special a regiunii ombilicale.

La deschiderea cutiei toracice se vor sectiona coastele cu foarfeca.

Pentru a vedea daca noul nascut s-a nascut viu sau mort putem face mai multe probe:

La examinarea plaminilor se va face proba docimaziei hidrostatice (proba Galen):

se scufunda plaminul, apoi lobi pulmonari si fragmente pulmonare intr-un vas cu apa. Daca nou nascutul s-a nascut viu va exista aer in plamin care va face ca acesta sa pluteasca iar daca nu acesat se va scufunda.

Putem avea rezultate fals negative (nou nascut viu cu plamin care se scufunda) in urmatoarele conditii:

sindroame de condensare

nou nascut viu prematur care nu poate face o inspiratie completa existind zone pulmonare neaerate

putrefactie in faza lichida



inec

arsuri

Rezultate fals pozitive pot aparea in urmatoarele circumstante:

pulmoni inghetati

inhalare de substante grase (vernix caseosa)

putrefactie in faza gazoasa

incercarea nereusita de resuscitare a unui nou nascut mort (respiratie artificiala)

O alta tehnica ce poate fi utilizata este docimazia gastrointestinala (metoda Bresslau): se scoate tubul digestiv in intregime, inchis la ambele capete si se scufunda intr-un vas cu apa. Daca nou nascutul s-a nascut viu, va patrunde progresiv aer in tubul digestiv care poate fi evidentiat prin scufundarea acestuia intr-un vas cu apa si punctionarea lui in diferite zone ce va duce la aparitia de bule de aer in apa. Prin aceasta metoda vom putea aproxima si perioada de supravietuire stiind ca aerul va patrunde in stomac in circa 15 minute dupa nastere, in duoden la circa 30 de minute, va ajunge la nivelul cecului in aproximativ 6 ore si la nivelul rectului dupa aproximativ 24 de ore.

Pentru a vedea daca nou nascutul s-a nascut la termen se va cerceta prezenta nodulului de osificare Beclard de la nivelul epifizei distale a femurului stiindu-se ca acesta apare in luna a 9-a de viata intrauterina. Pentru aceasta se flecteaza genunchiul, se sectioneaza logitudinal tegumentul, se indeparteaza partile moi si, daca exista, se va evidentia nodulul de osificare care este de culoare rosie spre deosebire de restul epifizei care este de culoare alb-sidefie, are forma unei lentile biconcave si un diametru de cca. 0.5 cm.

Atitudinea in cazul fragmentelor de cadavru

Acestea pot aparea in marile mutilari (accidente aviatice, feroviare etc.) sau in incercarile de disimulare a unor crime prin depesarea cadavrului si aruncarea diferitelor fragmente in zone diferite pentru a ingreuna ancheta.

Fragmentele de cadavru se vor fotografia, se vor masura, se va preciza segmentului caruia ii apartin, se vor descrie leziunile traumatice, se va cerceta prezenta reactiei vitale, apoi se vor conserva in formol si se vor trimite laboratorului de antropologie (din cadrul Institutului National de Medicina Legala) care va preciza inaltimea, greutatea, virsta si sexul cadavrului.

Prin determinarea amprentei DNA se va putea stabili apartenenta individuala a fragmentelor.

Exumarea

Se face numai la cererea Parchetului si are ca scop lamurirea unor aspecte neprecizate cu ocazia primei autopsii sau efectuarea unei autopsii daca aceasta nu a fost efectuata initial.

Autopsia se va efectua la locul inhumarii iar tehnica de autopsie este cea clasica.

Se vor descrie tipul solului, starea sicriului, inciziile si sectiunile efectuate cu ocazia primei autopsii si daca exista semne de conservare.

Daca exista suspiciunea unei intoxicatii se vor recolta probe din solul din jurul sicriului, din lemnul din care este confectionat sicriul, din obiectele din sicriu precum si din cadavru.

La sfirsitul autopsiei se va pune totul la loc si se va reinhuma cadavrul.









Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1155
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site