Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport


CE SUNT DROGURILE? - cele mai folosite droguri

Asistenta sociala



+ Font mai mare | - Font mai mic



CE SUNT DROGURILE?

- Notiuni introductive in "raiul schimbator"-



Din 1996 pana in prezent, fenomenul consumului de droguri a inregistrat o scadere a varstei medii a consumatorilor, concomitent cu marirea numarului de consumatori si mai ales a celor care se injecteaza. Daca in anii de dupa Revolutie, drogurile se consumau, in special de catre tineri cu varste cuprinse intre 25-30 ani si numai in anumite zone, in ultimii 2 ani varsta medie de incepere a consumului de droguri a scazut foarte mult, ajungand la 14-15 ani.

Scapate intr-o anumita masura de sub controlul autoritatilor, drogurile au patruns si in arii sociale in care rezistenta la tentatia de imitare a comportamentelor nonconformiste e foarte scazuta, si anume in licee. Exista o anumita vulnerabilitate a adolescentilor la consumul de droguri direct legata de faptul ca drogurile au devenit accesibile, consumul acestora fiind deseori asociat cu grupul de prieteni. Cu certitudine, situatia drogurilor ilegale este alarmanta, dar, in acelasi timp, nu se poate trece cu vederea si consumul drogurilor acceptate de catre lege, precum alcoolul, produsele din tutun, substantele psihotrope, care inregistreaza o crestere la nivelul tinerilor, si mai ales al femeilor.
Dar pentru a putea intelege in totalitate urmarile drogurilor trebuiesc intelesi principalii termeni folositi in acest domeniu: dependenta, dependenta fizica, dependenta psihica, dependenta naturala, dezintoxicare, droguri tari, droguri usoare, supradoza, politoxicomania, psihoactiv, recadere, tranchilizante, toxicoman, toleranta,sevraj

DROGUL - substanta chimica naturala sau sintetica, care perturba functiile naturale ale corpului si influenteaza starea de spirit, sentimentele si perceptia.
Folosirea excesiva creeaza dependenta fizica sau psihica - tulburari grave ale activitatii mentale si ale comportamentului.
In limbaj comun - termenul de drog se refera in mod specific la substante naturale, sintetice sau semisintetice care nu folosesc in scopuri medicale, capabile sa produca - tulburari- dependenta
In medicina - termenul de drog se refera la medicament, caci este vorba de o substanta care are potentialul de a preveni ori trata boala sau intari bunastarea fizica sau psihica.
In farmacologie - agent chimic care activeaza procesele biochimice sau fiziologice ale tesuturilor si organelor.

Clasificarea drogurilor

Dupa efectul produs asupra sistemului nervos central
- Produse depresoare (opiul, morfina, heroina, barbituricele, benzodiazepinele, tranchilizantele, hipnoticele, metaqualona, etc.)
- Produse stimulente (cocaina, crack-ul, khat-ul, amfetaminele, anorexigenele, etc.)
- Produse perturbatoare sau halucinogene (cannabis-ul, LSD-ul, fencyclidina, mescalina, psilocybina, etc)
Dupa originea produsului:
- Produse naturale
- Produse de semi-sinteza
- Produse de sinteza
Dupa regimul juridic al substantelor:
- Substante a caror fabricare si administrare sunt supuse controlului (morfina, barbituricele, etc)
- Substante total interzise (LSD, heroina, crack)
Dupa dependenta generata:
- Droguri care creeaza dependenta fizica
- Droguri care creeaza dependenta psihica
- Droguri care creeaza dependenta mixta

Iata CATEVA dintre cele mai folosite droguri:

.:Amfetamina:. .:Cannabis:. .:Cocaina:. .:Extasy:. .:Heroina:. .:Ketamina:. .:LSD:. .:Methadona:. .:Supradoza:. .:Nicotina:.

.:Amfetamina:.

Alte denumiri
speed, uppers

Sub influenta amfetaminelor te simti
Agitat, alertat, in viteza, in forma.

Informatii de baza
Inventate in Germania in anii '30, amfetaminele au fost prescrise in curele de slabire si pentru a combate depresia. Amfetaminele sunt actualmente prescrise numai persoanelor care sufera de somnolenta patologica (narcolepsie).

Amfetaminele au urmatoarele efecte:

Senzatie de gura uscata, cresterea tensiunii arteriale, intensificarea ritmului cardiac si a frecventei respiratorii, hipertemie.
Dilatarea pupilelor este un simptom obisnuit, iar unii consumatori simt nevoia sa mearga la toaleta mai des.
CANNABIS

Cannabis

Alte denumiri
marijuana, iarba, hasis, has.

Sub influenta acestui drog te simti:
'Ca o epava', 'impietrit', terminat, epuizat.

Informatii de baza
Cannabis sativa este denumirea latina a acestei plante ale carei frunze sunt uscate si fumate.
In urma prelucrarii prin presarea frunzelor si inflorescentelor urmata de tratarea chimica a rasinei astfel obtinute, din canabis se obtine uleiul de canabis cu o concentratie de drog activ THC (tetrahidro-canabinol) mult mai mare decat in frunzele uscate ale plantei.
Datorita efectelor pe care le au asupra oamenilor, produsele de canabis sunt cele mai cautate 'droguri recreationale'.

Efecte si riscuri
Efectele apar dupa cateva minute si ele constau in: relaxare, ras, logoree ('limbarnita', 'pofta de vorba') sau inchidere in sine, intensificarea perceptiilor vizuale si auditive, creativitate, foame.
Cand se administreaza in doze mici, efectele pot dura o ora; la doze mari mai multe ore. Cel mai grav afectate psihic sunt persoanele predispuse la depresie si anxietate. Consumatorii de canabis au de obicei ochii rosii, injectati.

.:Cocaina:.

Alte denumiri
pudra, zapada, 'Alba ca zapada', gheata, cristale, pietre.

Sub influenta acestor droguri simti
Ca zbori, ca vibrezi, ca ai multa energie..

Informatii de baza
Cocaina provine din planta de coca, din America de Sud. De obicei, frunzele sunt mestecate.

Efectele consumului de cocaina sunt:
Euforie, dorinta de comunicare verbala sporita, cresterea increderii in forta fizica si intelectuala, cresterea ritmului cardiac, a pulsului si a frecventei respiratorii, scaderea apetitului si anestezierea (amortirea) nasului sau gatului in urma contactului direct cu praful de cocaina.
Consumul frecvent de cocaina creste riscul aparitiei infarctelor miocardice si a acccidentelor vasculare cerebrale.

.:Extasy:.

Alte denumiri:
'Adam si Eva', mere, biscuiti de discoteca, XTC etc.

Sub influenta acestui drog simti
Ca iti tiuie urechile.

Efecte si riscuri:

Ecstasy determina cresterea temperaturii corpului. Daca acest drog este luat in discoteci si persoana respectiva se antreneaza intr-un dans in ritm frenetic, indelungat fara ca in acest timp sa bea lichide poate sa sufere o deshidratare grava.
Ecstasy poate cauza si anxietate, greata, tremuraturi.
Folosirea frecventa duce la iritabilitate, paranoia, perturbarea ritmului somn-veghe si dereglari ale poftei de mancare.
Ecstasy administrat in combinatie cu medicamente antiastmatice poate determina cresterea nivelul presiunii sangelui pana la un nivel periculos.

.:Heroina:.

Alte nume
pudra, praf, 'H', 'Harry', 'pocnet' .

Sub influenta acestui drog te simti
Grabit, 'aerian', 'impietrit'.

Efecte si riscuri
Initial consumatorii incearca o senzatie de euforie placuta, de eliberare totala de anxietate si stress. Senzatia placuta sau fiorul, consta dintr-un puternic sentiment de placere care se accentueaza pe masura ce drogul patrunde in organism.
Reducerea pulsului si a frecventei respiratorii, diminuarea poftei de mancare si pupilele contractate ('ca acele de gamalie'), pielea palida, sunt semne usor de recunoscut la orice persoana care a consumat heroina.

DROGAREA este definita ca o stare de intoxicatie periodica sau cronica, daunatoare individului si societatii, generata de consumarea repetata a unui drog natural sau sintetic si care se caracterizeaza prin :

o dorinta invincibila sau o necesitate obligatorie de drogare si de procurare a drogului prin orice mijloace.

o tendinta de a mari dozele

o dependenta de ordin psihic si uneori fizic fata de efectele drogului cu aparitia sindromului de abstinenta la suprimarea drogului

SUBSTANTE PSIHOTROPE SI STUPEFIANTE - sunt substantele care modifica perceptia si activitatea mentala. Ele cuprind depresoarele, halucinogenele, analgezicele, hipnoticele si stimulentele.

Morfina, stupefiantul perfect, la indemana tuturor

In ultimii ani, specialistii au recomandat administrarea morfinei ca analgezic pentru tratarea durerii in diverse afectiuni si in special in tratarea bolilor cronice.
Fiind insa vorba de o substanta din cadrul stupefiantelor, prescrierea morfinei ca medicament urmareste in mod obligatoriu anumite proceduri standard, ce au drept scop descurajarea utilizarii ei in mod abuziv.

Opioidele, din categoria carora face parte si morfina, raman cele mai eficiente analgezice si cele mai utilizate in durerile acute sau cronice de intensitate medie si mare. Dar cum odata cu administrarea lor poate aparea si dependenta, cadrele medicale au datoria sa-si selecteze cu grija categoria pacientilor carora le vor prescrie morfina ca medicament.

Depresoarele micsoreaza activitatea sistemului nervos central, incetinind functiile vitale si reflexele. Depresoarele calmeaza si, totodata, relaxeaza. In doze bine determinate, ele sunt utilizate in medicina, mai ales ca sedative si pentru a induce somnul. Barbituricele si compusii asemanatori acestora, ca si tranchilizantele minore, sunt depresoare ale sistemului nervos central. Analgezicele opioide actioneaza, de asemenea, ca depresoare ale sistemului nervos central.

Droguri > Halucinogene


Droguri halucinogene: mescalina, LSD si ciupercile halucinogene
Mescalina, LSD si ciupercile sunt stupefiante care provoaca halucinatii - adica distorsionari puternice ale felului in care o persoana percepe realitatea. Consumatorul de halucinogene vede, aude si simte lucruri care par reale dar care de fapt nu exista. Unele dintre aceste substante, ca de exemplu LSD, pot provoca si rapide schimbari de dispozitie (ex.: consumatorul trece in scurt timp de la o stare bucurie la o stare de furie). Halucinogenele nu creeaza dependenta fizica, dar duc la toleranta: aceeasi substanta, folosita la cateva zile dupa ce a fost incercata prima oara, nu mai are aceleasi efecte de aceeasi intensitate sau nu mai are nici un efect. De aceea doza de substante halucinogene trebuie sa creasca de la un consum la altul. Oamenii au folosit substante cu proprietati halucinogene timp de mii de ani, mai ales in ritualuri religioase sau razboinice, pentru a provoca 'viziuni' si alte experiente considerate mistice

Efecte fiziologice pe termen scurt
Ameteala, slabiciune, somnolenta
Greata
Sinestezie (senzatia de a 'mirosi/vedea' sunete, de a 'auzi/mirosi' culori)
Eliberarea de stres prin ras sau plans
Halucinatii vizuale
Repetarea unor perceptii mai vechi
Hipervigilenta si hiperactivitate musculara reflexa
Hipertensiune si hipotermie
Transpiratie si tremur
Contractii ale uterului.

Efecte psihologice pe termen scurt
Confuzii de perceptie si cognitive
Imposibilitatea de a indeplini sarcini de rutina
Pierderea perceptiei timpului
Dificultate in distingerea diferentelor dintre fictiune si realitate
Senzatii intense si imagini de beatitudine
Atacuri de panica
Schimbari de dispozitie

Halucinogenele (Pshihodislepticele actioneaza asupra sistemului nervos central si conduc la aparitia iluziilor senzoriale sau a halucinatiilor. Cunoscute si sub denumirea de 'droguri psihedelice', in randul halucinogenelor se inscriu, mai ales, dietilamida acidului lisergic (LSD), fencyclidina, psilocybina si unele amfetamine substituite la nucleul benzenic. (Ecstasy, Adam).

Ciupercile halucinogene: efectele acestora sunt similare LSD-ului, dar 'calatoriile' pot fi mai intense.
Consumate in cantitati mici pot genera o stare de bine, marirea pupilelor si a ritmului cardiac. Dozele mari produc halucinatii.
Daca consumatorul nu este experimentat sau este anxios ori nemultumit, calatoriile mintale pot fi extrem de neplacute, caracterizate prin frica intensa putand evolua in timp catre un episod psihotic.
Ambele tipuri de ciuperci pot produce ameteala, dureri de stomac si senzatie de voma.

Ecstasy: denumirea chimica este MDMA (metildioxi-methamfetamina). Este un drog din categoria amfetaminelor, utilizat initial ca anorexic (medicament care determina scaderea poftei de mancare).
Ecstasy a fost utilizat si ca medicament pentru pacientii cu probleme psihiatrice in cadrul terapiei de grup dar si pentru facilitarea comunicarii intre parteneri, in cadrul sedintelor de consiliere maritala, in tari precum Elvetia si Statele Unite ale Americii.

GHB(ecstasy lichida): denumirea chimica este Gamma-hidroxibutrat. GHB este un lichid incolor, fara miros, cu un gust usor sarat, care se vinde in sticlute. Este un amestec cu proprietati mai degraba sedative decat de combatere a durerii. GHB se gaseste deasemenea in corp in cantitate mica si in unele fructe precum guava.
GHB a fost intrebuintat in SUA ca somnifer usor inainte de operatii.

Acid dietilamidic (LSD) a devenit popular in perioada anilor 1960-1970, ca drog halucinogen asociat culturii 'hippy' si continua sa fie folosit si azi pentru efectele sale halucinogene.

Analgezicele influenteaza reactia la durere, diminuand sau inlaturand tulburarile psihice care o insotesc (anxietatea, tensiunea psihica, indispozitia).
Hipnoticele sunt substante depresoare ale sistemului nervos central, care induc somnul. Barbituricele, metaqualona si cloralhidratul sunt cateva exemple de hipnotice. Numeroase droguri pot fi, concomitent, sedative si hipnotice.

Barbituricele, utilizate inca de la 1900 in tratarea anxietatii si a insomniei ele sunt administrate, mai nou, in cazul epilepsiei. Barbituricele provoaca o dependenta asemanataoare cu dependenta de alcool; moartea intervine atunci cand administrarea barbituricelor inceteaza brusc sau cand acestea sunt combinate cu alcool. Persoanele care ingereaza cantitati zilnice de barbiturice nu par intoxicate si isi procura drogul chiar de la medicul care le trateaza.

Benzodiazepinele fac si ele parte din aceeasi grupa si sunt comercializate cu numele de Valium, Librium, etc. Ele sunt numite tranchilizante cu efect minor si sunt folosite in tratarea anxietatii, insomniei si a epilepsiei.

Benzodiazepinele sunt in general mai sigure decat barbituricele dar si ele creaza dependenta.

Stimulentele stimuleaza sistemul nervos central si intensifica activitatea creierului si a unor centri nervosi din maduva spinarii. Anumite stimulente au pe plan international o utilizare terapeutica legala, cum ar fi de exemplu anorexigenele (reduc pofta de mancare) si unele medicamente pentru tratarea depresiunilor psihice.



TERMENI FARMACEUTICI

Comprimatele sunt preparate farmaceutice solide, care contin doze unitare din una sau mai multe substante active. Ele se obtin prin comprimare unui volum constant de substante active asociate sau nu cu substante auxiliare, sunt destinate administrarii pe cale orala.
Capsulele sunt preparate farmaceutice formate din invelisuri care contin doze unitare de substante active, asociate sau nu cu substante auxiliare destinate administrarii orale. Ele pot fi si gelatinoase.
Extractele sunt preparate farmaceutice fluide, moi sau uscate, obtinute prin extractia produselor vegetale cu diferiti solventi, urmata de evaporarea partiala sau totala a solventilor.
Siropurile sunt preparate farmaceutice lichide, cu un continut ridicat de zahar, de consistenta vascoasa, destinata administrarii interne.

DEPENDENTA - stare fizica sau psihica rezultata din interactiunea unui organism viu cu o substanta caracterizata prin modificarea de comportament si alte reactii.

Acest termen desemneaza starea de adaptare la un drog, care urmeaza in general, dezvoltarii tolerantei. Dependenta antreneaza o serie de simptome caracteristice sevrajului, atunci cand inceteaza administrarea drogului. Dependenta este starea psihica si uneori fizica indusa de consumul de produsi toxici, caracterizata prin reactii comportamentale si de alt gen printr-o nevoie de a consuma produsul in mod continuu sau periodic pentru a obtine efectele psihice dorite si uneori pentru a evita boala provocata de absenta sa.
Dependenta fizica - este reactia organismului uman la drog. Substantele chimice din drog se integreaza in organism, chiar daca sunt toxice, iar atunci cand corpul nu la mai primeste, intra in alerta violenta, exprimata prin stare generala alterata, greturi, voma, diaree, transpiratie, tahicardie (puls accelerat), dureri, spasme, tremuraturi.Dependenta fizica se mai face simtita o vreme chiar si dupa abstinenta si incetarea simptomelor de sevraj, ceea ce poate favoriza revenirea la viciu. Orice incercare de abstinenta fata de drogul respectiv trebuie sa se faca dupa sfatul medicului si sub supravegherea sa.

Nu este intalnita la toate tipurile de droguri;consta in necesitatea organica de a folosi droguri pentru a evita tulburarile ce apar la incetarea utilizarii; apare la derivatii opiului (heroina si morfina)

Dependenta psihica - se intalneste la toate tipurile de droguri; se manifesta printr-o nevoie irezistibila de a folosi acest mijloc, care este drogul, pentru a influenta, a schimba sau a controla dispozitia sufleteasca, sentimentele sau chiar constiinta de sine . Consta in modificari de comportament si o stare mental particulara insotita de necesitatea psihica de a consuma periodic sau continuu pentru a obtine o stare de bine sau a inlatura disconfortul psihic.
Dependenta naturala - apare cu nasterea individului atunci
cand mama acestuia este toxicomana.

TOXICOMAN - este persoana dependenta de un anumit drog.

Fenomenul toxicomaniei ia amploare pe zi ce trece. Desi dependentii de droguri sunt considerati niste delicventi, ei sunt in realitate oameni bolnavi, ajunsi in stare de iresponsabilitate pentru faptele lor. Incorsetati de suferinta, dispretuiti si marginalizati, se topesc incet, dar sigur. Se sting neintelesi de nimeni, sufletele lor zdrobite de durere, se zbat intre minciuna si adevar, intre zi si noapte. Pe ei nu-i poate ajuta nimeni. Nimeni in afara de Dumnezeu.

Aceasta stare de fapt ar trebui sa ne ingrijoreze, deoarece consecintele proliferarii drogurilor in Romania sunt multe si dezastruoase, cum ar fi:

- micsorarea potentialului productiv al tarii;
- micsorarea potentialului de aparare al tarii;
- scaderea populatiei (prin mortalitatea juvenila si prin scaderea natalitatii);
- cresterea infractionalitatii si a criminalitatii (vor fi mai multe inchisori decat scoli si universitati, mai multi detinuti decat personal productiv);
- ponderea detinutilor tineri va fi covarsitor mai mare decat a celor in varsta etc.


POLITOXICOMANIA - reprezinta consumul mai multor droguri,
deseori cu intentia de a le spori efectele sau de a contracara efectele unora in beneficiul
altora.

ex. fumeaza marijuana in scopul de a diminua efectele consumului de heroina.

DEZINTOXICAREA - este procesul prin care un toxicoman este
tratat pentru a scapa de dependenta fizica pentru un anume drog.


Termenul de "DROGURI TARI" - se refera la drogurile de genul:
heroina, crak, care sunt considerate mai periculoase si care pot conduce
rapid la dependenta.

DROGURILE USOARE - sunt drogurile considerate mai putin
poblematice, de tipul marijuanei, hasisului si al unor amfetamine.

SUPRADOZA - reprezinta consumul oricarui drog in cantitate mare, cu aparitia unor efecte adverse de ordin fizic si mintal grave. Poate fi accidentala si urmata de
consecinte fatale daca nu se acorda un ajutor medical specializat in cel mai scurt timp.

Ce este supradoza?
Supradoza survine atunci cand drogul consumat in exces afecteaza in mod periculos starea de sanatate fizica si mentala, putand conduce la coma sau deces.
Drogurile actioneaza asupra creierului, care controleaza celelalte parti ale corpului si functiile lor. De aceeea drogurile actioneaza asupra vietii. Daca se consuma o cantitate considerabila dintr-un anumit drog, aceasta poate cauza efecte secundare serioase. Nu toate efectele secundare iti pun viata in pericol. Dar daca intr-o perioada scurta de timp o cantitate mare de drog ajunge la creier sau alte organe, pot aparea efecte secundare foarte serioase: pierderea constiintei, oprirea respiratiei, insuficienta cardiaca sau vasculara.

Cum apare supradoza?
Drogurile care se cumpara de la 'dealeri' pot avea efecte cu intensitate diferita in zile diferite. Cateodata acestea pot avea multe substante adaugate, de aceea sunt uneori mai puternice, fiind combinate cu alte droguri mai ieftine. Atunci riscul de supradoza este sigur crescut. Unele persoane ajung la supradoza pt ca iau o cantitate prea mare de drog, care se acumuleaza in organism. Altii nu isi pregatesc doza asa cum trebuie.

Cum recunosti supradoza?
Depresivele, opiaceele (heroina), sedativele (diazepam, alcool) incetinesc functiile corpului. Respiratia incetineste periculos de mult, sau se opreste de tot in caz de supradoza. Asta duce la insuficienta cardio-vasculara.
Stimulentii: cocaina si amfetaminele pot produce prin supradoza infarct, colaps prin epuizare, convulsii sau dezorientare. De aceea, persoana se poate accidenta. Unul din cele mai clare simptome ale supradozei este atunci cand fata persoanei se albastreste sau se albeste puternic. O persoana care a ajuns la suparadoza poate sa respire foarte incet sau superficial sau deloc. Poate sa faca spume la gura, sa verse sau sa faca convulsii, sa se planga de dureri in zona pieptului, apasare, dificultate la respiratie. In mod obisnuit perosna nu stie ce se intampla cu ea, e neajutorata si cineva trebuie sa intervina imediat pentru a o salva.
O persoana suspectata ca a luat o supradoza, trebuie dusa de urgenta la medic.

TOLERANTA - acest termen desemneaza starea la care ajunge consumatorul la un anumit moment, cand corpul sau isi pierde sensibilitatea la un drog sau la o grupa de droguri, in sensul ca reactia sa descreste odata cu absorbtia repetata a drogului. Cu alte cuvinte, pentru a obtine un efect de aceeasi intensitate, consumatorul trebuie sa mareasca doza drogului respectiv.
Dupa o 'pauza' de administrare a drogului, toleranta corpului incepe sa scada (revine la normal), aici se intalnesc cele mai multe cazuri de supradoza, datorit faptului ca, de multe ori, se administreaza aceasi cantitate de drog cu care corpul era obisnuit inainte de inrerupere (cand tolereanta a scazut)

TOLERANTA INCRUCISATA -atunci cand doua sau mai multe droguri utilizeaza acelasi sistem enzimatic, corpul nu poate face distinctie intre ele. Se produce atunci o toleranta, chiar daca drogurile par diferite. Aceasta este toleranta incrucisata. Astfel, se poate spune ca heroina si codeina provoaca toleranta incrucisata.

SEVRAJ - acest termen se refera la simptomele fizice si psihice care apar atunci cand un individ este privat de un drog de care el a devenit dependent. Se poate defini ca fiind totalitatea transformarilor care apar intr-un organism viu la intreruperea brusca a administrarii unui drog. Sindromul de abstinenta se manifesta dupa oprirea administrarii drogului la cateva ore si este o expresie a dependentei fizice, prin simptome si semne care pot fi chiar periculoase pentru viata pacientului. Multe dintre ele sunt inverse fata de reactia la drogul respectiv si este mai grav pentru toxicele cu efect intens si de scurta durata cum este heroina. Sindromul de abstinenta poate duce la moarte.

ABUZ DE DROGURI - expresia desemneaza auto-administrarea repetata de droguri, in scopuri medicale.

PREVENTIA PRIMARA se adreseaza celor ce nu prezinta comportament adictiv.Primul factor de preventie este informarea asupra efectelor negative exercitate de consumul moderat, respectiv de excesul de drog, la care se adauga constientizarea factorilor de risc personali (de exemplu, contagiunea sociala, bagatelizarea efectelor, ignorarea propriilor probleme de adaptare).
Al doilea factor de preventie presupune angajarea prealabila a persoanelor cu risc de consum (mai ales a adolescentilor) in activitati care sa le satisfaca anumite trebuinte psihologice, experiente si sentimente de recompensa morala, pentru ca, ulterior, sa aiba o atitudine de evitare sau de indiferenta fata de tentatia drogurilor. Sugestii de astfel de activitati: (a) exercitii de relaxare, dans, sport, antrenare a miscarilor, instruire dietetica si nutritionala (favorizeaza experienta starii de bine fiziologic); (b) masaj, exersarea coordonarii miscarilor, constientizarea echilibrului, pozitiei corpului, controlul micromuscular, inclusiv exprimarea privitor la activitatea sexuala (imbogatesc experienta senzoriala); (c) exercitii de autocunoastere, consiliere psihologica (amplifica experienta emotionala); (d) implicarea in activitati comunitare, in discutii, activitati de grup, vizand increderea in ceilalti si in sine, respectul reciproc, valorile sociale (pentru o experienta sociala corecta); (e) practicarea picturii, muzicii, exprimarii, comunicarii artistice, in general, activitati tip hobby, jocuri, lecturi (pentru a experimenta recompensele intelectuale si creatoare); (f) rugaciune, meditatie, contemplare, literatura religioasa sau filosofica, cursuri de etica si morala pentru clarificarea propriului sistem de valori (pentru a avea experiente spirituale, filosofice). Al treilea factor este consilierea psihologica a membrilor familiei.

PREVENTIA SECUNDARA -In fazele initiale ale consumului, pacientul va fi incurajat sa solicite ajutorul terapeutic pentru a nu progreseza spre dependenta. Psihologii, psihiatrii, asistentii sociali pot fi antrenati pentru a acorda un asemenea ajutor. In prezent, in Romania, acesta este un sector prea putin organizat.In cazul fazelor initiale este important ca pacientul sa doreasca sa se schimbe si sa nu fie pasiv, trimis la terapie fara voia lui. Chiar si un dependent de drog simte nevoia sa aiba un anumit grad de libertate.

EUFORIA - este senzatia de buna dispozitie obtinuta artificial, euforia este o stare in care individul nu simte nici o anxietate si scapa de influentele exterioare.

PRECURSORII DE DROGURI sunt substante folosite in procesul de obtinere al drogurilor, care folosite individual pot cauza moartea individului, dar care folosite in combinatii cu alte substante si in cantitati mici duc la formarea unui drog.

Benzenul, cea mai simpla hidrocarbura aromatica a fost izolat prima data de catre Michael Faraday in anul 1825 din gazul rezultat la arderea seului de balena folosit pentru iluminarea cladirilor londoneze. In 1834 s-a stabilit formula moleculara a acestui compus denumit mai intai benzin datorita inrudirii sale cu acidul benzoic izolat din rasina unui arbore numita benzoe sau smirna.

Toluenul, omolog al benzenului s-a obtinut din balsamul de Tolu, izolat din unele plante sud-americane.

Tabelul nr. I

Tabelul nr. II

Tabelul nr. III

Tabelul nr. IV

(Precursori)

Acetorphine
Acetyl-alpha-methylfentanyl (fentanil)
Acetylmethadol
Alphacetymethadol
Alphamethylfentanyl (opiacee)
Benzoylmorphine (morfina)
Beta-hydroxyfentanyl (opiacee)
Beta-hydroxy-menthyl-3-fentanyl (opiacee)
Brolamfetamine (amfetamina)
Cathinone
Codeine-N-oxide (opiaceu)
Desomorphine (morfina)
DET (halucinogen DET)
DHMP (DMA = extasy)
DMT (halucinogen DMT)
Dioxaphetyl butyrate
Eticyclidine (PCE)
N-ethyl methylenedioxyamfetamine (MDA)
Etorphine
Etryptamine
Heroin (Heroina)
N-hydroxy methylenedioxyamfetamine (amfetamina)
Ketobemidone
(+)-Lysergide (LSD)
Methadone intermediar (metadona)
Methcathinone
3,4 Methylenedioxymetamfetamine (MDMA) (extasy)
5-Methoxy-3,4-methylenedioxyamfetamine (MDMA) (extasy)
methylenedioxy-alpha-methylphenenylethylamine
Mescaline (Mescalina)
Methyl-4-aminorex (opiacee)
Methyl-3-fentanyl (opiacee)
Methyl-3-tiofentanyl (opiacee)
Morphine-N-oxide (morfina)
MPPP (opiaceu)
Oxycodone (opiaceu)
Para-fluorofentanyl
Parahexyl
Paramethoxyamfetamine (PMA) (amfetamina)
PEPAP
Psilocide (ciuperci)
Psilocybine (ciuperci)
Rolicyclidine
STP, DOM
Tenamfetamine (MDA) MDA extasy
Tenocyclidine (TCP)
Tetrahydrocannabinol (cannabis)
Thiofentanyl (fentanyl)
3,4,5-Trimethoxyamfetamine (TMA) (amfetamina)
>

Acetyldihydrocodeine (codeina)
Acetylmethadol
Alfentanil (fentanil)
Allyprodine
Alphameprodine
Alphamethadol
Alphamethylthiofentanyl (fentanil)
Alphaprodine
Alphameprodine
Alphamethadol
Alphamethylthiofentanyl
Alphaprodine
Amfetamine (amfetamina)
Benzethidine
Benzylmorphine
Betacethylmethadol
Betameprodine
Betamethadol
Betaprodine
Benzitramine
Clonitazene
Coca frunze (cocaina)
Cocaine (cocaina)
Codeine (codeina)
Codoxime
Concentrat de tulpini de mac
Dexamfetamine (amfetamina)
Dextromoramide
Diamopromide
Dextropropoxyphene
Diehylthiambutene
Difenoxine
Dihydrocodeine (codeina)
Dihydromorphine (morfina)
Diamenoxadol
Dimepheptanol
Dimethylthiambutene
Dioxaphetyl butyrate
Diphenoxylate
Dipipanone
Drotebanol
Ecgonine
Ethylmethyltiambutene
Ethylmorphine (morfina)
Etonitazene
Etoxeridine
Fenetylline
Fentanyl (fentanil)
Furethidine
Hidrocodone (codeina)
Hydromorphinol (morfina)
Hydromorphone (morfina)
Hydroxypethidine
Lsomethadone (metadona)
Levamfetamine (amfetamina)
Levometamfetammine (amfetamina)
Levomethorphane
Levomoramide
Levophenacylmorphane
Levorphanol
Levorphanol
Mecloqualone
Metamfetamine (metamfetamina)
Metamfetamine racemate (metamfetamina)
Methaqualone
Methylphenidate
Metazocine
Methadone (metadona)
Methyldesorphine (morfina)
Metopon (morfina)
Moramide intermediare
Morpheridine
Myrophine (morfina)
Nicocodeine (codeina)
Nicodicodeine (codeina)
Nicomorphine (morfina)
Noracymethadol
Norcodeine (codeina)
Norlevorphanol
Normethadone (metadona)
Normorphine (morfina)
Norpipanone
N-oxymorphine (morfina)
Opiu (opiu)
Oxycodone
Oxymorphone (morfina)
Pthidine
Pethidine intermediar A
Pethidine intermediat B
Pethidine intermediar C
Phenadoxone
Phenampromide
Phenazocine
Phencyclidine (Feniciclidine)
Phenmetrazine
Phenomorphane
Phenoperidine
Pholcodine (morfina)
Priminodine
Piritramide
Proheptazine

Allobarbital (barbital)
Alprazolam (diazepam)
Amfepramone
Amobarbital (barbituce)
Aminorex
Barbital (barbiturice)
Benzfetamine
Bromazepam (tranchilizante)
Brotizolam (diazepam)
Buprenorphine (morfina)
Butobarbital (barbiturice)
Butalbital (barbiturice)
Cannabis (cannabis)
Cathine
Cyclobarbital (barbiturice)
Camazepam (diazepam)
Chlordiazepoxide (diazepam)
Clobazam (diazepam)
Clonazepam (diazepam)
Clorazepate (diazepam)
Clotiazepam (diazepam)
Cloxazolam (diazepam)
Delarazepam (diazepam)
Diazepam (diazepam)
Estazolam
Ethchlorynol
Ethinamate
Ethyl loflazepate (diazepam)
Etilamfetamine (amfetamina)
Fencamfamine
Fenproporex
Fludiazepam (diazepam)
Flunitrazepam (diazepam)
Flurazepam (diazepam)
Glutethimide
Halazepam (diazepam)
Haloxazolam (diazepam)
Ketazolam (diazepam)
Lefatamiine (amfetamina)
Loprazolam
Lorazepam (diazepam)
Lormetazepam (diazepam)
Mezindol
Medazepam (diazepam)
Mefenorex
Meprobamate
Mesocarbe
Methyprylone (barbiturice)
Midazolam (diazepam)
Nimetrazepam (diazepam)
Nitrazepam (diazepam)
Nordazepam (diazepam)
Oxazepam (diazepam)
Oxazolam (diazepam)
Pentazocine
Pentobarbital (barbiturice)
Pemoline
Phendimetrazine
Phenobarbital (barbiturice)
Phentermine
Pinazepam (diazepam)
Pipradrol
Prazepam (diazepam)
Pyrovalerone
Secbutabarbital (barbiturice)
Temazepam (diazepam)
Tetrazepam (diazepam)
Triazolam
Vinylbital (barbiturice)

N-acetylanthranilic acid
Ephedrine
Ergometrine
Ergotamine
Isosafrole
Lysergic acid (LSD)
3, 4-methylenedioxy-phenenypropan-2-one
1-phenyl-2-propanone
Piperonal
Pseudoephedrine
Safrole
Acetic anhydride
Acetone
Anthranilic acid
Ethyl ether
Hydrochlorid acid
Phenylacetic acid
Piperidine
Methylthyl ketone
Potassium permanganate
Sulphuric acid
Toluene

DATE SUMARE PRIVIND ASPECTELE LEGISLATIVE ALE DROGURILOR

Codul penal roman incrimineaza, prin articolul 321, traficul de stupefiante:
     Producerea, detinerea sau orice operatie privind circulatia produselor stupefiante sau toxice, cultivarea in scop de prelucrare a plantelor care contin astfel de substante, ori experimentarea produselor sau substantelor toxice, toate acestea fara drept, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.
     Daca fapta prevazuta la aliniatul 1 a fost savarsita organizat, pedeapsa este detentiunea pe viata sau inchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.
     Prescrierea de catre medic, fara a fi necesar, a produselor sau substantelor stupefiante, se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani, iar organizarea sau ingaduirea consumului de asemenea produse ori substante in locuri anumite se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.
     Tentativa se pedepseste.

LEGISLATIE
Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri.
Capitolul II- Sanctionarea traficului si a altor operatiuni ilicite cu substante aflate sub control national

Art.2. (1) Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea in vanzare, vanzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpararea, detinerea ori alte operatiuni privind circulatia drogurilor de risc, fara drept, se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi. (2) Daca faptele prevazute la alin. (l) au ca obiect droguri de mare risc (amfetamine, codeina, heroina, etc), pedeapsa este inchisoarea de la l O la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.

Art.4. Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpararea sau detinerea de droguri pentru consum propriu, fara drept, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 5 ani.

Art.5. Punerea la dispozitie, cu stiinta, cu orice titlu, a unui local, a unei locuinte sau a oricarui alt loc amenajat, in care are acces publicul, pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea consumului ilicit in asemenea locuri se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 5 ani si interzicerea unor drepturi.

Art.6. (1) Prescrierea drogurilor de mare risc, cu intentie, de catre medic, fara ca aceasta sa fie necesara din punct de vedere medical, se pedepseste cu inchisoare de la l an la 5 ani.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si eliberarea sau obtinerea, cu intentie, de droguri de mare risc, pe baza unei retete medicale prescrise in conditiile prevazute la alin l) sau a unei retete medicale falsificate.


Art.8.Furnizarea, in vederea consumului, de inhalanti chimici toxici unui minor, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda.

Art.9. Producerea, fabricarea, importul, exportul, oferirea, vanzarea, transportul, livrarea cu orice titlu, trimiterea, procurarea, cumpararea sau detinerea de precursori, echipamente ori materiale, in scopul utilizarii lor la cultivarea, producerea sau fabricarea ilicita de droguri de mare risc, se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la l O ani si interzicerea unor drepturi.

Art.11. (l) indemnul la consumul ilicit de droguri, prin orice mijloace, daca este urmat de executare, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.
(2) Daca indemnul nu este urmat de executare, pedeapsa este de la 6 luni la 2 ani sau amenda.

Art. 15. Nu se pedepseste persoana care, mai inainte de a fi inceputa urmarirea penala, denunta autoritatilor competente participarea sa la o asociatie sau intelegere in vederea comiterii uneia dintre infractiunile prevazute la art.2-10, permitand astfel identificarea si tragerea la raspundere penala a celorlalti participanti.

Art.16. Persoana care a comis una dintre infractiunile prevazute la art.2-10, iar in timpul urmaririi penale denunta si faciliteaza identificarea si tragerea la raspundere penala a altor persoane care au savarsit infractiuni legate de droguri, beneficiaza de reducerea la jumatate a limitelor pedepsei prevazute de lege.

Regulament de aplicare a dispozitiilor Legii nr 1437 2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri
Capitolul IV. Cura de dezintoxicare

Art.
11
Cura de dezintoxicare se dispune pe baza expertizei medico-legale si se realizeaza in regim de spitalizare in una din unitatile medicale stabilite de Ministerul Sanatatii sau, dupa caz, de Ministerul de Interne ori de Ministerul de Justitie.

Art. Sectiile de dezintoxicare au regim inchis, ce presupune primirea vizitelor conform regulamentului de ordine interioara al acestor unitati medicale.
2). Vizitele se vor desfasura in conditii de stricta supraveghere si in prezenta unui cadru desemnat in acest scop.
3). Pachetele si celelalte obiecte destinate persoanei internate vor fi controlate de serviciul de paza la intrarea in sectie.
4). Parasirea sectiei de dezintoxicare de catre persoana internata se va face numai prin externare.

Art. 13
Cura de detintoxicare se realizeaza prin:
a). Oprirea brusca a administrarii drogului
b). Utilizarea unor metode nonsubstitutive simptomatice
c).Tratamentul de substitutie, prin inlocuirea drogului consumat de toxicoman cu produse, precum metadona sau alte produse farmaceutice curei de dezintoxicare
d).
Psihoterapie

Art. 14
Administrarea tratamentului de substitutie se face sub stricta supraveghere de catre medici sau de personalul abilitat pentru aceasta activitate.

Art. 15
Tratamentul de dezintoxicare prin substitutie poate incepe numai dupa confirmarea diagnosticului de dependenta, prin punerea in evidenta in sangele sau in urina toxicomanului a drogurilor consumate de catre acesta.

Art. 16
Perioada de dezintoxicare este stabilita in functie de starea si evolutia pacientului, fara a se depasi 30 de zile.


Capitolul V - Serviciile de consiliere psihologica
Art. 19

Servicii de consiliere psihologica si psihoterapie se realizeaza in centre de consiliere din cadrul institutiilor si unitatilor medicale publice sau private stabilite de Ministerul Sanatatii.

Capitolul V- Serviciile de postcura-reabilitare psihosociala
Art.
21
Serviciile asigurate in etapa de postcura-reabilitare psihosociala sunt:
a) psihoterapia individuala, familiala si de grup
b) terapia ocupationala
c) tratamentul tulburarilor psihice asociate

Art. 23
Durata minima a postcurei-reabilitarii psihosociale este de 180 zile. Pe intreaga durata se efectueaza controale periodice si aleatorii ale metabolitilor drogurilor in sange si urina.

Capitolul V - Masuri destinate reducerii consecintelor consumului de droguri

Art. 25
Programul de substitutie in ambulatoriu reprezinta inlocuirea drogului consumat de toxicoman cu metadona sau cu alte substante specifice, adecvate de la caz la caz, pe o perioada indelungata, in vederea reducerilor consecintelor asociate consumului de droguri.

Art. 26
Serviciile medicale oferite in cadrul acestor programe de substirutie sunt: administrarea de metadona sau de alte substante farmaceutice specifice tratamentului adecvat starii toxicomanului, consiliere psihologica, psihoterapie, si dupa caz, ergoterapie.
Art. 28
Administrarea de metadona sau de alte substante specifice se face numai dupa punerea in evidenta a substantelor stupefiante consumate de toxicoman si se continua sub control periodic.

Capitolul VI - Masuri aplicate Ia cerere sau in cazuri de urgenta

Art. 35
in scopul asigurarii eficacitatii tratamentului persoanele care se interneaza din proprie initiativa au obligatia de a urma postcura-reabilitarea psihologica la sfarsitul perioadei de dezintoxicare.

Art. 36
in cazul internarii la cerere pentru cura de dezintoxicare, pacientul va semna un angajament; nerespectarea angajamentului atrage externarea medicala imediata a pacientului.

Art. 37
Internarea la cerere in vederea curei de dezintoxicare se poate face o data sau de doua ori pe an.

Art. 38
Pentru persoanele internate pentru sevrajul complicat, dupa inlaturarea starii de urgenta internarea poate continua numai in cazul in care persoana solicita si semneaza angajamentul de la art.
36.

Art. 39
1) Programenle de substitutie in ambulatoriu vor inceta prin reducerea progresiva a dozelor in una dintre urmatoarele situatii:
a) persoana in cauza are trei rezultate pozitive consecutive la controalele periodice privind prezenta drogurilor ori a metabolitilor acestora in sange si urina.
b) personalul medical a luat o decizie in acest sens, datorita comportamentului si atitudinii necorespunzatoare a pacientului fata de personal sau fata de alti pacienti ori datorita unei contraindicatii medicale.
c) la cererea pacientului
in cazul in care o persoana a fost exclusa din programul de substitutie in ambulatoriu potrivit alin. 1 lit a) readmiterea poate fi rediscutata dupa 3 luni de la executare.

Art. Programele de prevenire a afectiunilor transmise pe cale sanguina constituie masuri de reducere a consecintelor consumului ilicit de droguri si se realizeaza prin acordarea de consiliere specifica si prin facilitarea accesului la instrumentar medical steril, precum seringi de unica folosinta.
2) Includerea persoanelor in acest program se face la cerere.
3) Persoanelor mentionate la alin 2). li se asigura confidentialitatea
4) Persoana inclusa in programele de prevenire a afectiunilor transmise pe cale sanguina va primi o legitimatie care va cuprinde un cod de identificare si numele organizatiei care desfasoara programul.

Ordinul nr.3032 privind colaborarea in domeniul educatiei si pregatirii antiinfractionale a elevilor, ordin publicat in Monitorul Oficial din 24 ianuarie 2002.

Alte aspecte de ordin legislativ

Sanctionarea traficului si a altor operatiuni ilicite cu substante aflate sub control national sunt prevazute in capitolul 2 al Legii Nr.143 din 26 iulie 2000 PRIVIND COMBATEREA TRAFICULUI SI CONSUMULUI ILICIT DE DROGURI. Conform art.2 (alin1): cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea in vanzare, vanzarea, distribuirea, livrarea sub orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpararea, detinerea ori alte operatiuni privind circulatia drogurilor de risc, fara drept, se pedepsesc cu inchisoarea de la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.

Daca faptele de mai sus au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi (art.2 alin2).

In art. 4 se prevede: cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpararea sau detinerea de droguri pentru consum propriu, fara drept, se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 5 ani.

In art. 5 se arata ca: punerea la dispozitie, cu stiinta, cu orice titlu, a unui local, a unei locuinte sau a oricarui alt loc amenajat, in care are acces publicul, pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea consumului ilicit in asemenea locuri se pedepseste cu inchisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi.

 DE RETINUT!!

Nu se pedepseste persoana care, mai inainte de a fi inceputa urmarirea penala denunta autoritatilor competente participarea sa la o asociatie sau intelegerea in vederea comiterii uneia dintre infractiunile prevazute la art. 2-10, permitand astfel identificarea si tragerea la raspundere penala a celorlalti participanti. (art.15)

Conform art. 16: persoana care a comis una din infractiunile prevazute la art. 2-10, iar in timpul urmaririi penale denunta si faciliteaza identificarea si tragerea la raspundere penala a altor persoane care au savarsit infractiuni legate de droguri beneficiaza de reducerea la jumatate a limitelor pedepsei prevazute de lege.

Drogurile si alte bunuri care au facut obiectul infractiunilor prevazute la art. 2-10 se confisca, iar daca acestea nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor in bani art.17, alin1)

Se confisca, de asemenea, banii, valorile sau orice alte bunuri dobandite prin valorificarea drogurilor si a altor bunuri. (art.17, alin2)



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2299
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved