Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport


Copiii strazii in Bucuresti

Asistenta sociala



+ Font mai mare | - Font mai mic



Univesitatea din Bucuresti Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala

Modulul Consiliere in Asistenta Sociala



Copiii strazii in Bucuresti

Metodologia de cercetare

Tema cercetarii

Copiii strazii in Bucuresti

Justificarea temei

Credem ca exista trei conditii exterioare (prin aceasta intelegem faptul ca depindem de mediul extern) care conduc la aparitia unor fenomene sociale anomice, printre care si cel al ''copiilor strazii'':

a) marimea localitatii,

b) dezvoltarea mijloacelor de comunicatie,

c) economia bazata pe consum.

Toate acestea conduc la aparitia unor poli de devianta sociala care concentreaza anumite manifestari sociale generatoare ale unui numar mare de probleme: urbanizarea dezorganizata, degradarea conditiilor de viata, violenta, marginalizarea sociala si, in fine, problema copiilor strazii. Subiectul cotidian de conversatie, problema ''copiilor strazii'' a devenit obiect de reprezentare sociala pentru diferite grupuiri sociale.

Incercand delimitarea conceptuala a sintagmei ''copiii strazii'' , ajungem la unele distinctii intre ''copiii strazii'' si ''copiii de pe strada', care definesc doua populatii diferite:

copiii strazii - cei care traiesc in mod total pe strada si ale caror repere de viata sunt in mod exclusiv reprezentate pe strada, de institutiile si serviciile care le sunt asociate;

copiii de pe strada - cei care alterneaza momentele petrecute pe strada cu cele petrecute in centrele de cazare sau familie.

Prima categorie este inserata exclusiv in stilul de viata al strazii si prezinta unele caracteristici: ruptura totala sau cvasitotala a legaturilor familiale, ruptura totala de scoala, viata de grup organizata in jurul unui lider, munci ocazionale, furtul, prostitutia si cersitul - ca activitatii de asigurare a existentei unui domiciliu stabil.

Cea de a doua categorie pastreaza legaturile cu familia, copiii devenind un mijloc de asigurare a existentei pentru toata familia (mai ales din cersit).

Inainte de 1989, ''copiii strazi'' erau confundati fie cu tinerii delincventi, fie cu copiii abandonati, fiind permanent un subiect al discriminarii. Existenta lor este explicata prin argumente psihiatrice sau prin cele legate de dezvoltarea psihosociala. Cu timpul explicatiile s-au deplasat de la ipoteza personalitatii antisociale la ceea legata de dezorganizare familiala lipsa afectiunii si ingrijirii familiale produce comportamente asociale, cum este fuga de acasa. Schimbarea viziunii implica un nou mod de explicare a fenomenului, prin atribuirea unor cauze sociale, adica punerea accentului pe conditiile penibile de existenta a categoriilor defavorizate, ca rezultanta a unei defectuoase structurari sociale.

Multe emisiuni TV prezinta sub numele generic "copiii strazii", o serie de fapte antisociale, cautand senzationalul, printr-o expunere trunchiata a realitatii imediate.

Cei mai multi autori considera ca acesti copii provin din institutii de ocrotire, lucru fals si condamnabil.

Marginalizarea "copiilor strazii" porneste nu doar ca rezultat al imposibilitatii atingerii obiectivelor pe mijloace licite, in conditiile interiorizarii normelor si valorilor sociale, ci reprezinta o retragere din social plecand tocmai de la lipsa acestui nivel de cultura incorporata. Lipsa unui mediu familial sanatos si apartenenta la o familie dezorganizata genereaza conditiile de manifestare a vulnerabilitatii sociale. Aceasta stare este potentata de conditiile de trai ale familiei, de nivelul de studii si de capacitatea de accedere la bunurile sociale. Reducerea sanselor de acces la acestea duce la manifestarea excuderii sociale. Aceasta are un dublu sens:

Pe de o parte, este generata de mediul social impotriva celui slab, ca mecanism de indepartare a elementelor nonconforme cu standardele afirmate de normalitate, de medie, ducand, in final la excludere sociala.

Pe de alta parte, individul pus in situatia neputintei de a se integra manifesta o repulsie fata de societate, retragandu-se intr-o margine a socialului, asociindu-se cu ceilalti , formand grupuri marginale.

"Copiii strazii" reprezinta o categorie tipica de marginalizati , recunoscuti de mediul social si care se identifica cu strada. Ei raman in mediul public (strada), dar valorile se structureaza dupa subcultura grupului. Nevoia de asociere este satisfacuta de crearea acestor grupuri sociale, conduse dupa reguli, norme si valori proprii.

Dupa 1989, fenomenul copiiilor strazii a luat amploare. Aceasta a fost generata pe de o parte de schimbarea atitudinii fata de cei de pe strada, iar pe de alta parte,de structurarea si restructurea sociala in coditiile unor schimbari sociale la nivelul intregului sistem social. Cersitul, a devenit o practica "cinstita" de castigare a celor necesare traiului. "Calificarea" pentru aceasta ocupatie este relativ usoara si nu necesita studii recunoscute printr-o diploma. Generalizarea practicii de a intinde mana pentru "o bucata de paine" este considerata ceva comun.

Copiii strazii provin, in special, din familii dezorganizate, reorganizate (de obicei nelegitim), nenumeroase, cu status social redus: lipsa sau grad redus de scolarizare, lipsa ori slaba calificare, lipsa ori ocazional loc de munca ocupat, lipsa sau insuficiente venituri.

Cultivarea saraciei reprezinta un mod de viata acceptat.

Relele tratamente aplicate de parinti, in special de tatal vitreg alcoolic, prea autoritar sunt principalul motiv al vietii in strada, invocat de copii. Bataile, indeferentismul afectiv, agresiunile sociale invocate ca motive si de copii care au parasit institutiile.

A crescut si creste permanent numarul copiilor straziii, fapt ce indica mentinerea si agravarea disfunctionalitatilor la nivel de familie, insuficienta protectie si asistenta sociala, lipsa strategiilor de prevenire si stopare a extinderii fenomenului "copii strazii".

Vechimea mare in strada a copiilor ( 56% sunt pe strada de 4-9 ani) releva:

insuficienta centrelor infiintate de stat si de ONG-uri pt resocializarea copiilor strazii;

riscurile la care sunt supusi acesti copii si adolescenti: dependenta de substante toxice, promiscuitate, prostitutie, obisnuinta cu anumite libertati, lipsa de obligatii, responsabilitati (care pot deveni "a doua natura");

degradarea starii de sanatate;

imposibilitatea de a fi instruiti prin sistemul de invatamant sau cel profesional;

perspectivele sumbre pe care le pot avea ca adulti, devenind fie cersetori - "boschetari" fara adapost, care traiesc in mizerie de la o zi la alta, fie delincventi care devin clientii permanenti ai inchisorilor.

Numarul mare al copiilor strazii veniti din provincie, pentru a trai ''mai bine si mai liber'' in Bucuresti , transforma Capitala intr-un ''colector'' al strazilor. Concentrarea minorilor intr-un singur loc ingreuneaza posibilitatile de resocializare, impune un control social costisitor, greu de realizat.

Copiii strazii nu beneficiaza de cele mai elementare drepturi: dreptul de supravietuire si dezvoltare, dreptul la protectie din partea parintilor si statului, dreptul la educarie si instruire, dreptul de a se bucura de securitate sociala, dreptul de protectie impotriva violentei fizice si psihice, impotriva maltratarii, dreptul la protectie impotriva abuzului, agresiunilor si exploatarii sexuale, consfintite de legislatia Romaniei, de Conferinta ONU cu privire la drepturile copilului, la care si tara noastra a aderat.

Copiii strazii de zi au fata de copiii strazii permanenti avantajul unui climat familial care, in pofida starii de degradare, le confera sentimentul de apartenenta si protectie familiala, le garanteaza securitatea somnului. In privinta nivelului de scolarizare, copiii strazii de zi sunt categoric dezavantajati fata de copiii strazii permanenti. Cel mai mare numar de analfabeti 14 din total de 18 il reprezinta copii in strada.

Obiectivul cercetarii

Explicarea fenomenului care ia amploare in Bucuresti: Copiii strazii.

Universul cercetarii

Numarul copiilor strazii din Bucuresti.

La Conferinta europeana privind copiii strazii din lumea intreaga, care a avut loc la Amsterdam, intre 20-23 iunie 1996, reprezentantii organizatiilor neguvernamentale: Asociatia Sprijinirea Integrarii Sociale (ASIS), ''Salvati copiii'' si ''Casa Deschisa'', care au participat din partea Romaniei, au avansat cifra de 1.000-2.500 de copiii ai strazi in Bucuresti, cifra care venea in contradictie cu informatia vehiculata in mod exagerat de mass-media din strainatate despre noi, conform careia numai in Bucuresti s-ar afla mai mult de 30.000 de copii fara adapost.

Ipotezele de lucru

Daca provii dintr-o familie dezorganizata, atunci esti predispus sa ajungi copil al strazii.

Daca esti frecvent supus violentelor, atunci exista posibilitatea de a ajunge in strada din dorinta de a fi liber.

Daca parintii nu sunt atenti si iubitori cu tine, atunci exista posibilitatea de a fugi de acasa.

Definirea conceptelor

copilul strazii - orice fetita sau baiat care nu este suficient de protejat, controlat sau indrumat de adultii responsabili si pentru care strada, in sensul cel mai amplu al termenului, care include locuinta obisnuita si/sau mijlocul sau de existenta.

copiii strazii permanenti sau ocazionali - sunt minorii cuprinsi intre 3 si 18 ani, cu sau fara parinti, fara un climat familial, de stat ori privat si care nu mai au legaturi cu scoala.

discriminare - mod de tratare inegala a indivizilor egali arata in ce masura este vorba de un concept strans legat de societatea moderna, care situeaza egalitatea in centrul valorilor sale: in societatile bazate pe diferentele de statut sau casta, discriminarea este un concept neutru, descriptiv, lipsit de conotatia peiorativa pe care i-o cunoastem in societatile noastre.

marginalizare - reprezinta manifestarea potentialului vulnerabil. Termenul de marginalizare a fost introdus in sociologoe de R. K. Nerton (1949), pentru a defini un tip particular de devianta.

violenta - folosirea fortei fizice si a constrangerii de orice natura, cu scopul impunerii vointei asupra unei persoane.

Dimensiuni si indicatori

Viata de familie:

merg foarte rar acasa;

nu au;

nu vor sa-si mai vada parinti;

altii vor dar nu sunt primiti in familie;

Conditiile care au favorizat plecarea copiilor de acasa:

- relele tratamente;

- saracie;

- influenta altor copii;

- curiozitate;

- situatia scolara;

- ocupatia parintilor;

Motivele pentu care raman pe strada:

dorinta de libertate;

cersitul;

faptul ca nu se mai duc la scoala;

Dorintele copiilor:

sa mearga la scoala;

sa fie internati intr-un centru de plasament;

sa se califice intr-o meserie;

sa munceasca;

sa se intoarca in familie;

sa aiba o casa, in loc de dormit;

sa aiba acte de identitate;

sa intemeieze o familie;

diverse (masina, bani, sa plece in strainatate);

Alegeti metoda si instrumentul

Am ales ca metoda de cercetare interviul.

''Interviul este o tehnica de obtinere, prin intrebari si raspunsuri, a informatiilor verbale de la indivizi si grupuri umane in vederea verificarii ipotezelor sau pentru descrierea stiintifica a fenomenelor socio-umane'' (Chelcea S., Marginean I. si Cauc)

Termenul de interviu s-a impus pe plan mondial, fiind preluat atat de sociologoii francezi, cat si de sociologii germani, fapt ce ne indreptateste sa il utilizam si noi alaturi de ''convorbire''. Etimologic, termenul de interviu semnifica intalnirea si conversatia intre doua sau mai multe persoane.

Ghid de interviu

Cum te numesti?

Ce varsta ai?

Ai acte de identitate?

Care este situatia scolara?

Povii dintr-o familie dezorganizata?

Provii din centre de ocrotire?

Care este ocupatia parintilor?

Cati copii sunteti la parinti?

Ai frati care sunt in cente de plasament?

Esti din Bucuresti sau din Provincie?

Care este atitudinea ta fata de parinti?

Doresti sa te intorci acasa?

Care sunt motivele pentru care ai ajuns in strada?

Iti place sa cersesti?

Ce reactie au oamenii atunci cand te vad cersind?

Consumi substante volatile (aurolac)?

Consumi tutun sau alcool?

Ai probleme de sanatate?

Au incercat oamenii sa it faca rau?

Ai fost retinut de catre politie?

Daca da din ce motiv?

Politisti au fost violenti, v-au abuzat?

A incercat cineva sa va duca intr-un centru de plasament?

De la ce varsta esti pe strada?

Unde dormiti?

Ai vrea sa te mai intorci acasa?

Ai vrea sa mergi intr-un centru e plasament?

Care sunt dorintele voastre?

Documentatia / cadrul teoretic

Valentina Teclici, Vina de a fi copil al strazii, Bucuresti, ed. Oscar Print, 1998

Vasile Miftode, Maria Cojocaru, Stefan Cojocaru, Daniela Garleanu, Gabriela Irimescu, Contiu Soitu, Populatii vulnerabile si fenomene de auto- marginalizare, Iasi, ed. Lumen, 2002

Victor Badea, Marian E. Constantin, In umbra Societatii, Incursiune in viata persoanelor fara adapost, Bucuresti, ed. SPER, Colectia CAIETE EXPERIENTIALE, Nr. 16.2002



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1778
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved