Principalii indicatori ai protectiei sociale

Principalii indicatori ai protectiei sociale

Indicatorii protectiei sociale prezinta o importanta deosebita in ceea ce priveste caracterizarea sistemului de protectie sociala Prin intermediul acestora se observa cu usurinta influentele de natura economica si sociala asupra politicilor de protectie sociala si, mai mult decat atat, se pot lua masuri pentru evitarea influentelor negative.

Indicatorii economici

Produsul Intern Brut (PIB) este un important indicator macroeconomic care arata nivelul cresterii economice si masoara performanta economica generala a tarii.

Indicatorii economici arata realitatile societatii, pe baza acestor date putandu-se previziona evolutia tarii noastre din punct de vedere economic in scopul atenuarii dezechilibrelor, ale caror consecinte se resimt in cadrul sistemului de protectie sociala.

Indicatori sociali

Se utilizeaza deseori cheltuielile sociale ca procent din PIB si cheltuielile sociale publice ca procentaj din bugetul statului pentru a evidentia dezvoltarile in domeniul serviciilor sociale.

Guvernul a adoptat si alte masuri sociale precum: cresterea numarului de angajati, dezvoltarea spiritului de antreprenoriat pentru angajatori si cei aflati in cautarea unui loc de munca, cresterea mobilitatii, a flexibilitatii si a adaptabilitatii fortei de munca, garantarea unor sanse egale, sustinerea unui fond al asigurarilor sociale de somaj, protectia celor afectati de concedierile colective, protectia familiilor, a copiilor si a persoanelor in varsta, protectia persoanelor cu handicap, asistenta in cadrul unor institutii speciale de asistenta sociala si lupta impotriva saraciei.

Cheltuielile cu somajul ca procent din bugetul statului nu au inregistrat aceeasi evolutie ca cea a cheltuielilor sociale publice.

Cheltuieli sociale ca procent din bugetul de stat si cheltuielile pe categorii sunt exprimate cu ajutorul urmatorilor indicatori :

Cheltuieli sociale ca procent din PIB

Cheltuieli sociale publice ca procent din bugetul statului

Cheltuieli cu somajul ca procent din bugetul statului

Cheltuieli totale cu sanatatea ca procent din bugetul statului

Cheltuieli cu asigurarile sociale ca procent din bugetul de stat

Pensii ca procent din bugetul de stat

Cu scopul de a induce o credibilitate mai ridicata in mediul de afaceri, de a stabiliza asteptarile sociale pozitive si de a evita alte cicluri de boom si recesiune, guvernul urmareste introducerea unei mai mari continuitati si predictibilitati in ceea ce privesc politicile economico-sociale.

Indicatori demografici

Schimbarile, care au avut loc incepand cu anul 1989 in cadrul sistemului politic si economic, in viata sociala si in mentalitatea oamenilor, au influentat comportamentul demografic al populatiei.

Sporul negativ si rezultatul negativ al balantei migratiei externe au cauzat o reducere a valorii absolute a populatiei de-a lungul intregii perioade 1990-2005.

Structura pe grupe de varsta a populatiei reflecta un proces lent, insa continuu, de imbatranire demografica, cauzat in principal de fertilitatea scazuta si relativa a populatiei tinere (sub15 ani) si la o pondere ridicata a populatiei in varsta de 65 de ani.

Fertilitatea

In ultimi ani, fertilitatea a inregistrat cele mai scazute rate din ultimele decenii. Din 1998 s-a observat un trend usor crescator al fertilitatii. Acest lucru s-a datorat si faptului ca avortul este inca principala metoda de planificare familiala, desi rata avorturilor s-a redus semnificativ in fiecare an. In ultimii ani s-a inregistrat o proportie mai mare a copiilor nascuti vii in afara casatoriei (in 1999-24,1%).

Principalii indicatori ai fertilitatii sunt :

Rata natalitatii;

Rata neta de reproducere;

Speranta de viata la nastere si la varsta de 60-65 de ani ;

Speranta de viata la nastere pentru fete ;

Speranta de viata la nastere pentru baieti

Libertatea fiecarui cuplu de a decide numarul de copii pe care sa il aiba, costurile economice si sociale ridicate, pe care populatia le-a suportat in perioada de tranzitie, criza locuintelor si preturile extrem de mari fata de posibilitatile tinerilor, care doreau sa isi intemeieze o familie, instabilitatea sociala si somajul sunt unele dintre principalele cauze ce au determinat scaderea numarului de nasteri in fiecare an.

Structura familiala

Drept rezultat direct al schimbarilor majore ce au avut loc in societatea romaneasca, rata casatoriilor s-a modificat considerabil intre anii 1995-2000.

Toate acestea au dus la cresterea necesitatii programelor de protectie sociala.

In zonele rurale se constata faptul ca, atat femeile cat si barbatii s-au casatorit la o varsta medie mai scazuta decat populatia din zonele urbane. Acest lucru s-a datorat pe de o parte importantei pe care tinerii din mediul rural o acorda traditiei si pe de alta parte faptului ca in acest mediu produsele alimentare, de cele mai multe ori, sunt obtinute fara a fi suportate costuri materiale.