Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport


Securitatea sociala

Asistenta sociala



+ Font mai mare | - Font mai mic



Securitatea sociala constituie un concept amplu care incorporeaza atat asigurarile sociale, cat si asistenta sociala.

A). Asigurarile sociale cuprind: asigurarea de sanatate, prestatiile de maternitate, ajutorul de deces, indemnizatia de somaj, dreptul la pensie, asigurarile pentru accidente de munca si boli profesionale.



Se apreciaza ca, in cadrul asigurarilor sociale, intra cu titlu de prestatii noncontributive si drepturile acordate: invalizilor, vaduvelor si orfanilor de razboi, veteranilor de razboi, fostilor detinuti politici, eroilor martiri, urmasilor si ranitilor din timpul Revolutiei din 1989, magistratilor inlaturati din justitie in perioada 1945 - 1952 .

Intr-un fel, se poate aprecia ca, in prezent, cu privire la anumite institutii juridice, exista anumite norme de drept comun in domeniul securitatii sociale, dar si norme specifice pentru anumite categorii de personal.

Asadar, fara ca enumerarea sa fie exhaustiva, norme generale in domeniul securitatii sociale sunt: Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale ; Legea nr. 19/2000 privind pensiile si alte drepturi de asigurari sociale[3]; Legea nr. 76/2002 privind asigurarile pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca ; Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului ; Legea nr. 61/1993 privind alocatia de stat pentru copii ; Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat ; Legea nr. 47/2006 privind sistemul national de asistenta sociala .

In domeniul dreptului securitatii sociale, normele specifice pentru anumite categorii de personal sunt, cu titlu exemplificativ: Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor ; Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 36/2003 privind sistemul de pensionare a membrilor personalului diplomatic si consular[12]; Legea nr. 179/2004 privind pensiile de stat si alte drepturi de asigurari sociale ale politistilor .

Trasaturile asigurarilor sociale sunt considerate a fi urmatoarele[14]:

subiectele raportului de asigurare sunt, pe de o parte, persoana fizica (asiguratul), iar, pe de alta parte, organizatia de asigurari prin organismele competente;

continutul raportului de asigurare este alcatuit in esenta din dreptul asiguratului la primirea indemnizatiei de asigurari sociale si obligatia corelativa a institutiei de asigurari de a o plati, din obligatia asiguratului de a vira contributia de asigurari sociale, corelativa cu dreptul institutiei de asigurare de a pretinde plata contributiei (raport juridic de tip comutativ);

raportul de asigurare se naste, ca regula, ex lege, neavand la baza vointa subiectelor sale;

continutul raportului de asigurare consta, in principal, in furnizarea unor prestatii ce reprezinta venituri de inlocuire a castigului profesional (salariu, alte forme de venit profesional).

B). Asistenta sociala este reprezentata de un ansamblu unitar, constituit potrivit Legii nr. 47/2006 privind sistemul national de asistenta sociala .

Sistemul national de asistenta sociala reprezinta ansamblul de institutii si masuri prin care statul, prin autoritatile administratiei publice centrale si locale, colectivitatea locala si societatea civila intervin pentru prevenirea, limitarea sau inlaturarea efectelor temporare ori permanente ale unor situatii care pot genera marginalizarea sau excluziunea sociala a persoanei, familiei, grupurilor ori comunitatilor (art. 2 alin. 1 din Legea nr.

Asistenta sociala, componenta a sistemului national de protectie sociala, cuprinde serviciile sociale si prestatiile sociale acordate in vederea dezvoltarii capacitatilor individuale sau colective pentru asigurarea nevoilor sociale , cresterea calitatii vietii si promovarea principiilor de coeziune si incluziune sociala.

Dreptul la asistenta sociala se acorda la cerere sau din oficiu, dupa caz, si este garantat:

tuturor cetatenilor romani care au domiciliul sau resedinta in Romania, fara nici un fel de discriminare;

cetatenilor altor state, apatrizilor, oricarei persoane care a dobandit o forma de protectie si care are domiciliul sau resedinta in Romania, in conditiile legislatiei romane, respectiv ale acordurilor si tratatelor la care Romania este parte.

Serviciile si prestatiile sociale se acorda in functie de situatia persoanei sau familiei.

Astfel:

a) Serviciile sociale pot fi primare si specializate.

Serviciile sociale primare sunt masuri si actiuni de proximitate si preventie acordate in comunitate, in scopul identificarii si limitarii situatiilor de risc in care se poate afla la un moment dat persoana, familia sau grupul.

Serviciile sociale specializate sunt masurile de suport si asistenta care au ca scop mentinerea, refacerea sau dezvoltarea capacitatilor persoanei ori familiei, aflata in situatii specifice de vulnerabilitate sau de risc de excludere sociala si sunt acordate de personal calificat si specializat.

Furnizarea serviciilor sociale se organizeaza intr-un sistem descentralizat, la nivelul comunitatilor locale, pentru a raspunde cat mai adecvat nevoilor sociale identificate, tipologiei potentialilor beneficiari si conditiilor particulare in care acestia se afla.

Furnizorii de servicii sociale pot organiza si acorda servicii sociale, cu sau fara gazduire, dupa cum urmeaza:

-in comunitate;

-la domiciliul beneficiarului;

-in centre de zi si centre rezidentiale, publice sau private.

Centrele de zi si rezidentiale reprezinta asezaminte in care serviciile sociale sunt acordate de personal calificat si care dispun de infrastructura adecvata furnizarii acestora; in centrele rezidentiale persoana este gazduita mai mult de 24 de ore.

Serviciile sociale sunt acordate de furnizori de servicii sociale care sunt persoane fizice sau juridice, de drept public ori privat.

Furnizorii de servicii sociale acreditati precum si serviciile sociale acordate de acestia se inregistreaza in registrul electronic unic, organizat la nivel national pe baza ordinului ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei.

Furnizorii de servicii sociale acreditati pot incheia conventii de parteneriat sau contracte pentru acordarea serviciilor sociale.

Serviciile sociale sunt organizate intr-un sistem flexibil, multidisciplinar si coordonat si pot fi furnizate in sistem integrat cu serviciile de sanatate, invatamant, locuire, ocupare a fortei de munca si altele asemenea, in functie de complexitatea situatiei.

b) Prestatiile sociale reprezinta transferuri financiare si cuprind: alocatii familiale, ajutoare sociale, indemnizatii si facilitati (art. 17 alin. 1 din Legea nr. 47/2006).

alocatiile familiale se acorda familiilor si au in vedere nasterea, educatia si intretinerea copiilor;

ajutoarele sociale se acorda persoanelor sau familiilor aflate in dificultate si ale caror venituri sunt insuficiente pentru acoperirea nevoilor minime de viata, evaluate prin ancheta sociala precum si prin alte instrumente specifice;

indemnizatiile si facilitatile se acorda persoanelor pentru favorizarea incluziunii sociale si asigurarii unei vieti autonome; indemnizatiile cu caracter reparatoriu se acorda persoanelor si, dupa caz, familiilor acestora, care au suferit daune in urma unor evenimente socio - politice sau legate de catastrofe si calamitati naturale, recunoscute prin lege.

Principalele criterii pe baza carora se acorda prestatiile sociale sunt urmatoarele:

evaluarea contextului familial;

veniturile solicitantului sau ale familiei acestuia;

conditiile de locuire;

starea de sanatate si gradul de dependenta.

Statul acorda prestatiile sociale prin autoritatile administratiei publice centrale sau locale, in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare.

Prestatiile sociale se acorda in bani sau in natura, din bugetul de stat ori, dupa caz, din bugetul local si sunt reglementate prin legi speciale.

Spre deosebire de raporturile de asigurari sociale care au o sfera de cuprindere redusa datorita calitatii de asigurat si care sunt conditionate de o anumita situatie juridica - de exemplu cea de salariat - raporturile de asistenta sociala au o arie de cuprindere mult mai extinsa, derivata din notiunea de nevoie

Raporturile de asistenta sociala se caracterizeaza, in principal, prin urmatoarele

sunt reglementate exclusiv prin lege;

subiectele lor sunt persoanele fizice aflate in nevoie, pe de o parte si statul, prin organismele sale specializate, pe de alta parte;

in continutul acestor raporturi intra dreptul persoanelor asistate social de a primi prestatiile stabilite de lege precum si obligatia organelor specializate ale statului de a le acorda;

prestatiile au un cuantum forfetar si ele nu sunt in mod obligatoriu succesive ca cele de asigurari sociale.

Capitolul al II - lea: Asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale

Prin Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale o serie de prestatii au fost desprinse din Legea nr. 19/2000 privind pensiile si alte drepturi de asigurari sociale si au fost preluate de noua reglementare[21].

Notiune

Potrivit art. 1 din Legea nr. 346/2002, asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale reprezinta o asigurare de persoane, face parte din sistemul de asigurari sociale, este garantata de stat si cuprinde raporturi specifice prin care se asigura protectia sociala a salariatilor impotriva diminuarii sau pierderii capacitatii de munca si decesului acestora ca urmare a accidentelor de munca si a bolilor profesionale.

Riscurile asigurate

In conditiile Legii nr. 346/2002, riscurile asigurate sunt accidentele de munca si bolile profesionale, definite conform Legii nr. 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca

Astfel :

A). Prin accident de munca se intelege vatamarea violenta a organismului precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces (art. 5 lit. g din Legea nr. 319/2006

Constituie, de asemenea, accident de munca - in acord cu dispozitiile art. 30 alin. 1 din Legea nr. 319/2006

a) accidentul suferit de persoane aflate in vizita in intreprindere si/sau unitate, cu permisiunea angajatorului;

   b) accidentul suferit de persoanele care indeplinesc sarcini de stat sau de interes public, inclusiv in cadrul unor activitati culturale, sportive, in tara sau in afara granitelor tarii, in timpul si din cauza indeplinirii acestor sarcini;

   c) accidentul survenit in cadrul activitatilor cultural/sportive organizate, in timpul si din cauza indeplinirii acestor activitati;

   d) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei actiuni intreprinse din proprie initiativa pentru salvarea de vieti omenesti;

   e) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei actiuni intreprinse din proprie initiativa pentru prevenirea ori inlaturarea unui pericol care ameninta avutul public si privat;

   f) accidentul cauzat de activitati care nu au legatura cu procesul muncii, daca se produce la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, in calitate de angajator ori in alt loc de munca organizat de acestia, in timpul programului de munca si nu se datoreaza culpei exclusive a accidentatului;

   g) accidentul de traseu, daca deplasarea s-a facut in timpul si pe traseul normal de la domiciliul lucratorului la locul de munca organizat de angajator si invers;

   h) accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la locul de munca sau de la un loc de munca la altul, pentru indeplinirea unei sarcini de munca;

   i) accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la care este incadrata victima, ori de la orice alt loc de munca organizat de acestea, la o alta persoana juridica sau fizica, pentru indeplinirea sarcinilor de munca, pe durata normala de deplasare;

   j) accidentul suferit inainte sau dupa incetarea lucrului, daca victima prelua sau preda uneltele de lucru, locul de munca, utilajul ori materialele, daca schimba imbracamintea personala, echipamentul individual de protectie sau orice alt echipament pus la dispozitie de angajator, daca se afla in baie ori in spalator sau daca se deplasa de la locul de munca la iesirea din intreprindere sau unitate si invers;

   k) accidentul suferit in timpul pauzelor regulamentare, daca acesta a avut loc in locuri organizate de angajator precum si in timpul si pe traseul normal spre si de la aceste locuri;

   l) accidentul suferit de lucratori ai angajatorilor romani sau de persoane fizice romane, delegati pentru indeplinirea indatoririlor de serviciu in afara granitelor tarii, pe durata si traseul prevazute in documentul de deplasare;

   m) accidentul suferit de personalul roman care efectueaza lucrari si servicii pe teritoriul altor tari, in baza unor contracte, conventii sau in alte conditii prevazute de lege, incheiate de persoane juridice romane cu parteneri straini, in timpul si din cauza indeplinirii indatoririlor de serviciu;

   n) accidentul suferit de cei care urmeaza cursuri de calificare, recalificare sau perfectionare a pregatirii profesionale, in timpul si din cauza efectuarii activitatilor aferente stagiului de practica;

   o) accidentul determinat de fenomene sau calamitati naturale, cum ar fi furtuna, viscol, cutremur, inundatie, alunecari de teren, trasnet (electrocutare), daca victima se afla in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu;

   p) disparitia unei persoane, in conditiile unui accident de munca si in imprejurari care indreptatesc presupunerea decesului acesteia;

   q) accidentul suferit de o persoana aflata in indeplinirea atributiilor de serviciu, ca urmare a unei agresiuni.

B).  Art. 5 lit. h din Legea nr. 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca prevede ca bolile profesionale sunt afectiunile care se produc ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesii, cauzate de agenti nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de munca precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, in procesul de munca.

Art. 33 din Legea nr. 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca precizeaza ca sunt boli profesionale si afectiunile suferite de elevi si studenti in timpul efectuarii instruirii practice. Declararea bolilor profesionale este obligatorie si se face de catre medicii din cadrul autoritatilor de sanatate publica teritoriale.

3. Persoanele asigurate (asiguratii)

Exista doua categorii de persoane asigurate, si anume:

A). in mod obligatoriu;

B). in mod facultativ.

A). Art. 5 alin. 1 din Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale prevede ca sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii:

a) salariatii si functionarii publici;

b) persoanele care isi desfasoara activitatea in functii elective sau care sunt numite in cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului precum si membrii cooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti, ale caror drepturi si obligatii sunt asimilate cu ale persoanelor prevazute la lit. a;

c) somerii, pe toata durata efectuarii practicii profesionale in cadrul cursurilor organizate potrivit legii;

d) ucenicii, elevii si studentii, pe toata durata efectuarii practicii profesionale.

De asemenea, potrivit art. 7 din Legea nr. 346/2002, sunt asigurati obligatoriu si :

angajatii romani care presteaza munca in strainatate din dispozitia angajatorilor romani, in conditiile legii;

cetatenii straini sau apatrizii care presteaza munca pentru angajatori romani, pe perioada in care au, potrivit legii, domiciliul sau resedinta in Romania.

B). Asiguratii in mod facultativ pot fi, conform art. 6 alin. 1 din Legea nr. 346/2002, persoanele care incheie contract individual de asigurare si care se afla intr-una din urmatoarele situatii:

a) asociat unic, asociati, comanditari sau actionari;

b) comanditati, administratori[23];

c) membri ai asociatiei familiale;

d) persoane autorizate sa desfasoare activitati independente;

e) persoane angajate in institutii internationale;

f) proprietari de bunuri si/sau arendasi de suprafete agricole si forestiere;

g) persoane care desfasoara activitati agricole in cadrul gospodariilor individuale sau activitati private in domeniul forestier;

h) membri ai societatilor agricole sau ai altor forme de asociere din agricultura;

i) alte persoane interesate, care isi desfasoara activitatea pe baza altor raporturi juridice decat cele mentionate anterior.

Asiguratorul

Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, denumita in continuare C.N.P.A.S, are calitatea de asigurator, potrivit art. 8 alin. 1 din Legea nr. 346/2002.

Atributiile specifice de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale se exercita de casele teritoriale de pensii si de asociatii profesionale de asigurare, in calitate de prestatori de servicii, constituite in acest scop pe sectoare de activitate ale economiei nationale.

5. Raporturile de asigurare si riscurile asigurate

Raporturile de asigurare, rezultate in temeiul legii si din contractele de asigurare se stabilesc, conform art. 9 alin. 1, intre:

A). angajatori si asigurator, in cazul persoanelor asigurate in mod obligatoriu (prevazute in art. 5 si la art. 7 din Legea nr. 346/2002);

B). asigurati si asigurator, pentru persoanele asigurate in mod facultativ (precizate la art. 6 din Legea nr. 346/2002).

Calitatea de asigurat se dobandeste, iar raporturile de asigurare se stabilesc la data: incheierii contractului individual de munca, stabilirii raporturilor de serviciu in cazul functionarilor publici, validarii mandatului pentru persoanele care desfasoara activitati in functii elective, numirii in cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, depunerii adeziunii in cazul membrilor cooperatori, inceperii practicii profesionale pentru someri, ucenici, elevi si studenti sau incheierii contractului individual de asigurare, dupa caz.

A). In prima situatie (cea a asiguratilor in mod obligatoriu prevazuti in art. 5 si la art. 7 din Legea nr. 346/2002, respectiv atunci cand raporturile de asigurare se stabilesc intre angajatori si asigurator), in vederea incheierii asigurarii pentru accidente de munca si boli profesionale si a stabilirii cotei contributiei datorate, angajatorul are obligatia de a comunica asiguratorului, printr-o declaratie pe propria raspundere, domeniul de activitate conform Clasificarii Activitatilor din Economia Nationala - C.A.E.N., numarul de angajati, fondul de salarii precum si orice alte informatii solicitate in acest scop.

Declaratia se depune la sediul asiguratorului, in termen de 30 de zile de la data dobandirii personalitatii juridice sau a inceperii raporturilor de munca ori de serviciu intre parti, dupa caz (art. 10 alin. 3). In cazul modificarii uneia sau mai multor informatii din declaratia prevazuta, angajatorul are obligatia sa anunte asiguratorul in termen de 15 zile.

In cazul bolilor profesionale, declarate in conditiile legii, in timpul activitatii profesionale, dreptul la prestatiile si serviciile de asigurare se mentine si ulterior incetarii raporturilor de munca/serviciu si a contractelor individuale de asigurare (art. 15 alin. 1 din Legea nr. 346/2002).

In cazul bolilor profesionale, declarate in conditiile legii, ulterior incetarii raporturilor de munca si a contractelor de asigurare, dreptul la prestatiile si serviciile de asigurare se acorda daca fostul asigurat face dovada, cu acte medicale eliberate conform legii, ca boala a fost cauzata de factori profesionali specifici locului de munca.

Pentru asiguratii in mod obligatoriu, angajatorii datoreaza contributia pentru accidente de munca si boli profesionale. Prin exceptie, angajatorii nu datoreaza contributia pentru ucenici, elevi, studenti pe toata durata efectuarii practicii profesionale (art. 96 lit. a din Legea nr. 346/2002).

Baza lunara de calcul la care persoanele asigurate in mod obligatoriu datoreaza contributia de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale este reprezentata de fondul total de salarii brute lunare realizate .

Conform art. 24 din Legea nr. 487/2006 privind bugetul asigurarilor sociale de stat pe anul 2007 , cotele de contributie datorate de angajatori, in functie de clasa de risc, se stabilesc de la 0,4% la 3,6%, aplicate asupra fondului total de salarii brute lunare realizate.

Contributia de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale nu se aplica asupra sumelor reprezentand:

a) prestatii de asigurari sociale care se suporta din fondurile asigurarilor sociale sau din fondurile angajatorului si care se platesc direct de catre acesta, potrivit legii;

b) drepturile platite potrivit dispozitiilor legale in cazul incetarii contractelor individuale de munca, al incetarii calitatii de functionar public sau de membru cooperator, altele decat cele acordate potrivit legii pentru perioada de preaviz;

c) diurnele de deplasare si de delegare, indemnizatiile de delegare, detasare si transfer, precum si drepturile de autor;

d) sumele reprezentand participarea salariatilor la profit;

e) premii si alte drepturi exceptate prin legi speciale.

B). In cea de - a doua situatie prevazuta de art. 9 lit. b (cea a asiguratilor in mod facultativ conform art. 6, respectiv atunci cand raporturile de asigurare se stabilesc asigurati si asigurator), persoana asigurata, o data cu incheierea contractului individual de asigurare are obligatia de a depune o declaratie de venituri si de a comunica, in termen de 15 zile, asiguratorului orice modificare intervenita cu privire la situatia si statutul ei.

Dreptul la prestatiile si serviciile de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale se naste de la data stabilirii raporturilor de asigurare si inceteaza o data cu aceste raporturi.

In cazul bolilor profesionale, declarate in conditiile legii, in timpul activitatii profesionale, dreptul la prestatiile si serviciile de asigurare se mentine si ulterior incetarii raporturilor de munca/serviciu si a contractelor individuale de asigurare (art. 15 alin. 1). In cazul bolilor profesionale, declarate in conditiile legii, ulterior incetarii raporturilor de munca si a contractelor de asigurare, dreptul la prestatiile si serviciile de asigurare se acorda daca fostul asigurat face dovada, cu acte medicale eliberate conform legii, ca boala a fost cauzata de factori profesionali specifici locului de munca.

Contributia datorata de persoanele fizice asigurate facultativ este unica, in valoare de 1%, aplicata asupra venitului lunar asigurat, indiferent de activitatea prestata.

6. Prestatii si servicii de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale

Art. 19 din Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale dispune ca asiguratii sistemului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale au dreptul la urmatoarele prestatii si servicii:

a) reabilitare medicala si recuperarea capacitatii de munca;

b) reabilitare si reconversie profesionala;

c) indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca;

d) indemnizatie pentru trecerea temporara in alt loc de munca si indemnizatie pentru reducerea timpului de munca;

e) compensatii pentru atingerea integritatii;

f) despagubiri in caz de deces;

g) rambursari de cheltuieli.

A). Prestatii si servicii pentru reabilitare medicala si recuperarea capacitatii de munca

Asiguratii au dreptul la prestatii medicale pentru reabilitarea starii de sanatate si recuperarea capacitatii de munca, in conformitate cu prevederile legale in vigoare (art. 21 din Legea nr. 346/2002

Asiguratorul are obligatia de a achita contravaloarea serviciilor medicale acordate pana cand se realizeaza:

restabilirea starii de sanatate sau ameliorarea deficientelor de sanatate survenite in urma unui risc asigurat;

prevenirea diminuarii ori a pierderii capacitatii de munca si a necesitatii de ingrijire permanenta.

Asiguratii au urmatoarele drepturi:

a) beneficiaza de tratament medical, corespunzator leziunilor si afectiunilor cauzate prin accidente de munca sau boli profesionale, dupa cum urmeaza: asistenta medicala de urgenta la locul accidentului, in mijloacele de transport specializate si in unitatile spitalicesti; tratament medical ambulatoriu, analize medicale si medicamente, prescrise de medic; servicii medicale in spitale sau in unitati sanitare cu personalitate juridica specializate pentru boli profesionale; tratament de recuperare a capacitatii de munca in unitati de specialitate; servicii de chirurgie reparatorie; cure balneoclimaterice (art. 23 alin. 1 din Legea nr. 346/2002)

b) au acces la programe individuale de recuperare, stabilite de medicul specialist al asiguratorului, in functie de natura si de diagnosticul bolii (art. 25 alin. 1 din Legea nr. 346/2002).

Programul individual de recuperare poate include tratament balnear, in functie de tipul bolii.

Art. 5 alin. 6 din Legea nr. 487/2006 privind bugetul asigurarilor sociale de stat pe anul 2007 stabileste ca, in cursul unui an calendaristic, se poate elibera un singur bilet de tratament balnear sau de odihna aceluiasi beneficiar. Biletele de tratament balnear se distribuie asiguratilor sistemului public de pensii, sistemului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale si pensionarilor de catre casele teritoriale de pensii.

Dispozitiile referitoare la reabilitarea medicala si recuperarea capacitatii de munca prin programul individual de recuperare si, posibil, prin tratament balnear, cuprinse in art. 19 lit. a coroborat cu art. 25 din Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, au fost modificate si completate prin prevederile art. 18, art. 21 si art. 22 alin. 2 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, precizandu-se ca, in scopul prevenirii imbolnavirilor si recuperarii capacitatii de munca, asiguratii pot beneficia si de tratament balnear, in conformitate cu programul individual de recuperare.

Conform art. 21 alin. 1 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 158/2005, asiguratii aflati in incapacitate temporara de munca pe o perioada mai mare de 90 de zile consecutive beneficiaza de tratament balnear si de recuperare a capacitatii de munca pe baza biletului de trimitere, in conditiile prevazute in Contractul-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate. Alin. 2 al aceluiasi articol dispune ca tratamentul balnear si de recuperare a capacitatii de munca se desfasoara in conformitate cu prevederile programului individual de recuperare intocmit de medicul specialist, cu aprobarea medicului expert al asigurarilor sociale, in functie de natura, stadiul si prognosticul bolii, structurat pe etape.

In functie de tipul afectiunii si de natura tratamentului, durata tratamentului balnear este de 15 - 21 de zile si se stabileste de medicul curant (art. 21 alin. 3 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 158/2005).

Programul individual de recuperare este obligatoriu si se realizeaza in unitati sanitare specializate aflate in relatie contractuala cu casele de asigurari de sanatate.

Dupa fiecare etapa prevazuta in programul individual de recuperare, asiguratii sunt supusi reexaminarii medicale. In functie de rezultatele acesteia, medicul expert al asigurarilor sociale poate propune medicului curant actualizarea programului individual de recuperare sau, dupa caz, recomanda reluarea activitatii profesionale ori propune pensionarea de invaliditate (art. 21 alin. 5 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 158/2005

Plata indemnizatiilor nu se cuvine pentru perioadele in care asiguratul, din motive imputabile lui, nu isi indeplineste obligatia de a urma si de a respecta programul individual de recuperare (art. 21 alin. 6 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 158/2005

B). Prestatii si servicii pentru reabilitare si reconversie profesionala

Aceste prestatii si servicii se acorda de catre asigurator, la solicitarea asiguratilor, care, desi nu si-au pierdut complet capacitatea de munca, nu mai pot desfasura activitatea pentru care s-au calificat, ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli profesionale (art. 29 din Legea nr. 346/2002).

Asiguratorul preia in sarcina sa cheltuielile pentru urmatoarele prestatii si servicii de reabilitare si reconversie profesionala:

    • cheltuielile privind serviciile medicale si psihologice pentru aprecierea starii fizice, mentale si aptitudinale in vederea reconversiei profesionale;
    • costul cursurilor de calificare sau de reconversie;
    • plata unei indemnizatii pe durata cursurilor de calificare si de reconversie.

Indemnizatia pe durata cursurilor de calificare sau de reconversie se acorda lunar si reprezinta 70% din salariul de baza brut al persoanei asigurate, avut la data survenirii accidentului de munca sau a bolii profesionale.

Indemnizatia se acorda pe durata cursurilor de calificare sau de reconversie cu respectarea urmatoarelor conditii:

a)      persoana asigurata nu beneficiaza, pe durata cursurilor de calificare sau de reconversie, de indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca sau de pensie de invaliditate gradul III, acordata potrivit legii (art. 31 alin. 2 din Legea nr. 346/2002).

b)     persoana asigurata, conform art. 32 din Legea nr. 346/2002, respecta dispozitiile asiguratorului cu privire la:

institutia la care urmeaza sa se desfasoare cursul;

programul de instruire;

modalitatea de absolvire.

C). Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca

Asiguratii beneficiaza de o indemnizatie pe perioada in care se afla in incapacitate temporara de munca in urma unui accident de munca sau a unei boli profesionale (art. 33 alin. 1 din Legea nr. 346/2002

Daca incapacitatea temporara de munca este cauzata de boli obisnuite sau de accidente in afara muncii, asiguratii au dreptul la concedii medicale si indemnizatii, insa nu potrivit Legii nr. 346/2002, ci in conditiile evidentiate de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 158/2005.

Cu privire la cuantumul indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca cauzata de un accident de munca sau de o boala profesionala trebuie facute urmatoarele precizari:

a) in cazul asiguratilor in mod obligatoriu, cuantumul indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca reprezinta 80% din media veniturilor salariale brute realizate in ultimele 6 luni anterioare manifestarii riscului (art. 34 alin. 1 din Legea nr. 346/2002 ;

b) in cazul asiguratilor in mod facultativ, cuantumul indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca reprezinta 80% din media venitului lunar asigurat din ultimele 6 luni anterioare manifestarii riscului (art. 34 alin. 2 din Legea nr. 346/2002

c) cuantumul indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca in cazul urgentelor medico-chirurgicale este de 100% din media venitului lunar asigurat din ultimele 6 luni anterioare manifestarii riscului (art. 34 alin. 3 din Legea nr. 346/2002

Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca in cazul accidentului de munca sau al bolii profesionale se suporta in primele 3 zile de incapacitate de catre angajator, iar din a 4 - a zi de incapacitate, din contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale.

Durata de acordare a indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca este de 180 de zile in interval de un an, socotita din prima zi de concediu medical. In situatii temeinic motivate de posibilitatea recuperarii medicale si profesionale a asiguratului, medicul curant poate propune prelungirea concediului medical peste 180 de zile, pentru cel mult 90 de zile (art. 37 alin. 1).

D). Indemnizatia pentru trecerea temporara in alt loc de munca si indemnizatia pentru reducerea timpului de munca

a) Indemnizatia pentru trecerea temporara in alt loc de munca

Asiguratii care, din cauza unei boli profesionale sau unui accident de munca nu isi mai pot desfasura activitatea la locul de munca anterior manifestarii riscului asigurat pot trece temporar in alt loc de munca (art. 37 alin. 1).

Indemnizatia pentru trecerea temporara in alt loc de munca se acorda in conditiile in care venitul salarial brut lunar realizat de asigurat la noul loc de munca este inferior mediei veniturilor sale lunare din ultimele 6 luni, calculate de la momentul depistarii afectiunii.

Indemnizatia pentru trecerea temporara in alt loc de munca se acorda la propunerea medicului curant, cu avizul medicului asiguratorului, pentru cel mult 90 de zile intr-un an calendaristic, in una sau mai multe etape (art. 42 alin. 1 din Legea nr. 346/2002).

c)      Indemnizatia pentru reducerea timpului de munca

In ceea ce priveste aceasta indemnizatie, prevazuta de art. 9 lit. d coroborat cu art. 40 - 41 din Legea nr. 346/2002, trebuie facuta urmatoarea precizare:

- potrivit art. 2 alin. 1 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 158/2005, concediile medicale si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate la care au dreptul asiguratii sunt:

concedii medicale si indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca, cauzata de boli obisnuite sau de accidente in afara muncii;

concedii medicale si indemnizatii pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca, exclusiv pentru situatiile rezultate ca urmare a unor accidente de munca sau boli profesionale;

concedii medicale si indemnizatii pentru maternitate;

concedii medicale si indemnizatii pentru ingrijirea copilului bolnav;

concedii medicale si indemnizatii de risc maternal.

Conform art. 18 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 158/2005, in scopul prevenirii imbolnavirilor si recuperarii capacitatii de munca, asiguratii pot beneficia de:

indemnizatie pentru reducerea timpului de munca;

concediu si indemnizatie pentru carantina;

tratament balnear, in conformitate cu programul individual de recuperare.

Potrivit art. 19 alin. din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 158/2005, indemnizatia pentru reducerea timpului de munca cu o patrime din durata normala se acorda persoanelor asigurate care, din motive de sanatate, nu mai pot realiza durata normala de munca.

Persoanele asigurate in sistemul de asigurari sociale de sanatate au dreptul, pe perioada in care au domiciliul sau resedinta pe teritoriul Romaniei, la concedii medicale si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate, daca:

desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca sau in baza raportului de serviciu;

desfasoara activitati in functii elective sau sunt numite in cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului precum si membrii cooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti, ale caror drepturi si obligatii sunt asimilate cu ale persoanelor prevazute la lit. a.

Indemnizatia se acorda, la propunerea medicului curant, cu avizul medicului expert al asigurarilor sociale, pentru cel mult 90 de zile in ultimele 12 luni anterioare primei zile de concediu, in una sau mai multe etape.

E). Compensatii pentru atingerea integritatii

Au dreptul la o compensatie pentru atingerea integritatii asiguratii care, in urma accidentelor de munca sau a bolilor profesionale, raman cu leziuni permanente care produc deficiente si reduc capacitatea de munca intre 20 - 50% (art. 43 din Legea nr. 346/2002).

Trasaturile compensatiei pentru atingerea integritatii sunt urmatoarele:

a)      compensatia se acorda la solicitarea persoanei indreptatite, pe baza deciziei medicului asiguratorului;

b)     compensatia pentru atingerea integritatii reprezinta o suma fixa in bani si se acorda integral, o singura data, potrivit art. 45 alin. 1, fara a afecta celelalte drepturi sau indemnizatii la care este indreptatit asiguratul si nu este luata in baza de calcul pentru determinarea acestor drepturi.

c)      cuantumul compensatiei pentru atingerea integritatii se stabileste, conform art. 45 alin. 2, in functie de gravitatea leziunii, in limita unui plafon maxim de 12 salarii medii brute.

F). Despagubiri in caz de deces

In cazul decesului asiguratului, ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli profesionale, beneficiaza o despagubire in caz de deces o singura persoana, care poate fi, dupa caz: sotul supravietuitor, copilul, parintele, tutorele, curatorul, mostenitorul, in conditiile dreptului comun, sau, in lipsa acesteia, persoana care dovedeste ca a suportat cheltuielile ocazionate de deces (art. 46 alin.1 din Legea nr. 346/2002).

Cuantumul despagubirii in caz de deces este de 4 salarii medii brute pe economie.

Cererea pentru obtinerea despagubirii in caz de deces se depune la sediul asiguratorului, insotita de actele din care rezulta dreptul solicitantului.

Admiterea sau respingerea cererii se face prin decizie emisa de asigurator in termen de 20 de zile de la data depunerii cererii.

Decizia se comunica in scris solicitantului in termen de 5 zile de la data emiterii ei.

Plata despagubirii in caz de deces se face in termen de 15 zile de la data comunicarii deciziei.

G). Rambursari de cheltuieli

Art. 50 alin. 1 din Legea nr. Lege nr. 346 /2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale prevede ca asiguratorul acorda rambursari de cheltuieli in urmatoarele situatii:

a) transportul de urgenta, in cazuri temeinic justificate, cand salvarea victimei impune utilizarea altor mijloace decat cele uzuale;

b) confectionarea ochelarilor, a aparatelor acustice, a protezelor oculare, in situatia in care acestea au fost deteriorate in urma unui accident de munca soldat cu vatamari corporale;

c) in cazul aplicarii dispozitivelor medicale implantabile prin interventie chirurgicala in vederea recuperarii deficientelor organice, functionale sau fizice cauzate de accidente de munca si boli profesionale.

Costurile suportate de asigurator sunt destinate sa asigure recuperarea functionalitatii organismului celui asigurat, iar cuantumul acestora se va stabili anual prin decizie a presedintelui C.N.P.A.S .

Pana la stabilirea caracterului de munca al accidentului sau caracterului profesional al bolii, contravaloarea serviciilor medicale acordate va fi suportata din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, urmand ca decontarea sa se realizeze ulterior din contributiile de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, dupa caz.

Angajatorii au obligatia de a comunica asiguratorului accidentele soldate cu incapacitate de munca sau cu decesul asiguratilor.

Comunicarea trebuie realizata de indata ce angajatorul a luat cunostinta despre accident.

Obligatia privind comunicarea revine si persoanelor asigurate in mod facultativ, conform art. 6 din Legea nr. 346/2002, sau urmasilor acestora, in cazul in care accidentul de munca s-a soldat cu decesul asiguratului.

Conform art. 27 alin. 1 lit.a si lit. c din Legea nr. 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca, toate celelalte evenimente, care nu sunt urmate de incapacitate de munca sau de decesul asiguratilor, vor fi comunicate de catre angajator inspectoratelor teritoriale de munca, respectiv organelor de urmarire penala, dupa caz. Art. 5 lit. f din din Legea nr. 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca defineste evenimentul ca fiind accidentul care a antrenat decesul sau vatamari ale organismului, produs in timpul procesului de munca ori in indeplinirea indatoririlor de serviciu, situatia de persoana data disparuta sau accidentul de traseu ori de circulatie, in conditiile in care au fost implicate persoane angajate, incidentul periculos precum si cazul susceptibil de boala profesionala sau legata de profesiune.

Art. 27 alin. 2 din Legea nr. 319/2006 prevede ca orice medic, inclusiv medicul de medicina a muncii aflat intr-o relatie contractuala cu angajatorul, conform prevederilor legale, va semnala obligatoriu suspiciunea de boala profesionala sau legata de profesiune, depistata cu prilejul prestatiilor medicale. Semnalarea prevazuta la alin. 2 se efectueaza catre autoritatea de sanatate publica teritoriala sau a municipiului Bucuresti, de indata, la constatarea cazului.

   Potrivit art. 29 alin. 1 din Legea nr. 319/2006, cercetarea evenimentelor este obligatorie si se efectueaza dupa cum urmeaza: a) de catre angajator, in cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporara de munca; b) de catre inspectoratele teritoriale de munca, in cazul evenimentelor care au produs invaliditate evidenta sau confirmata, deces, accidente colective, incidente periculoase, in cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporara de munca lucratorilor la angajatorii persoane fizice precum si in situatiile cu persoane date disparute; c) de catre Inspectia Muncii, in cazul accidentelor colective, generate de unele evenimente deosebite, precum avariile sau exploziile; d) de catre autoritatile de sanatate publica teritoriale, respectiv a municipiului Bucuresti, in cazul suspiciunilor de boala profesionala si a bolilor legate de profesiune.

Rezultatul cercetarii evenimentului se va consemna intr-un proces-verbal.

In caz de deces al persoanei accidentate ca urmare a unui eveniment, institutia medico-legala competenta este obligata sa inainteze inspectoratului teritorial de munca, in termen de 7 zile de la data decesului, o copie a raportului de constatare medico-legala.

Asiguratorul verifica modalitatea in care a fost efectuata cercetarea si decide asupra caracterului de munca al accidentului urmat de incapacitate temporara de munca.

In scopul stabilirii caracterului profesional al accidentului urmat de incapacitate temporara de munca, asiguratorul poate coordona direct cercetarea accidentului, poate efectua o ancheta proprie sau poate evalua dosarul de cercetare intocmit de comisia angajatorului, dupa caz.

Drepturile de asigurare se acorda astfel:

a) pentru accidente de munca, in baza procesului-verbal de cercetare a accidentului de munca, intocmit, potrivit legii, de autoritatea competenta;

b) pentru boli profesionale, in baza formularului de declarare finala a bolii profesionale, intocmit, potrivit legii, de autoritatea competenta.

Concediul si indemnizatia de maternitate

Asiguratele au dreptul la concedii pentru sarcina si lauzie, pe o perioada de 126 de zile calendaristice, perioada in care beneficiaza de indemnizatie de maternitate.

De aceleasi drepturi beneficiaza si femeile care nasc in termen de 9 luni de la data pierderii calitatii de asigurat din motive neimputabile lor. Faptul ca pierderea calitatii de asigurat nu s-a produs din motive imputabile persoanei in cauza se dovedeste cu acte oficiale eliberate de catre angajatori sau asimilatii acestora.

Concediul pentru sarcina se acorda pe o perioada de 63 de zile inainte de nastere, iar concediul pentru lauzie pe o perioada de 63 de zile dupa nastere. Concediile pentru sarcina si lauzie se pot compensa intre ele, in functie de recomandarea medicului si de optiunea persoanei beneficiare, in asa fel incat durata minima obligatorie a concediului de lauzie sa fie de 42 de zile calendaristice.

Concediul medical pentru maternitate se acorda numai pentru sarcina si nu pentru afectiunile care pot interveni pe parcursul sarcinii, fara legatura cu aceasta (art. 44 din Norma de aplicare a prevederilor Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 158/2005).

Certificatele de concediu medical pentru sarcina se elibereaza pentru cel mult 30 de zile calendaristice de catre medicul de familie sau de catre medicul de specialitate obstetrica-ginecologie care ia gravida in evidenta si o urmareste pe parcursul sarcinii pana la durata maxima prevazuta de lege (art. 45 alin. 1 din Norma de aplicare a prevederilor Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 158/2005)

Certificatul de concediu medical pentru lauzie se elibereaza de medicul curant de specialitate obstetrica-ginecologie din unitatea sanitara unde a nascut femeia sau de medicul de familie, pentru perioade de cel mult 30 de zile calendaristice. Prelungirea concediului medical pentru lauzie pana la durata maxima prevazuta de lege se face de medicul de familie care are in urmarire lauza (art. 45 alin. 2 din Norma de aplicare a prevederilor Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 158/2005)

In situatia in care survine decesul mamei, la nastere sau imediat dupa aceasta, tatal beneficiaza de restul concediului neefectuat de catre mama, in conditiile Legii concediului paternal nr. 210/1999 , certificatul fiind eliberat de medicul de specialitate obstetrica-ginecologie din unitatea sanitara unde a nascut femeia sau de medicul de familie, dupa ca (art. 46 din Norma de aplicare a prevederilor Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 158/2005).

Persoanele cu handicap asigurate beneficiaza, la cerere, de concediu pentru sarcina, incepand cu luna a 6 - a de sarcina.

Indemnizatia de maternitate se suporta integral din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate si, conform art. 42 lit. a din Codul fiscal, nu este impozabila.

In situatia copilului nascut mort sau in situatia in care acesta moare in perioada concediului de lauzie, indemnizatia de maternitate se acorda pe toata durata acestuia.

Concediul si indemnizatia pentru ingrijirea copilului bolnav

Asiguratii au dreptul la concediu si indemnizatie pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani (art. 26 alin. 1 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 158/2005).

Beneficiaza de indemnizatia pentru ingrijirea copilului bolnav, optional, unul dintre parinti, daca solicitantul indeplineste conditiile de stagiu de cotizare (art. 27 alin. 1). Beneficiaza de aceleasi drepturi, daca indeplineste conditiile cerute pentru acordarea acestora, si asiguratul care, in conditiile legii, a adoptat, a fost numit tutore, caruia i s-au incredintat copii in vederea adoptiei sau i-au fost dati in plasament.

Persoana care are in ingrijire, supraveghere si intretinere un copil cu handicap beneficiaza de concedii medicale pentru ingrijirea copilului cu handicap care necesita internare, tratament ambulatoriu sau la domiciliu pentru afectiuni intercurente, pana la implinirea de catre copil a varstei de 18 ani (art. 12 alin. 1 lit. b din Legea nr. privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap ). De aceste drepturi beneficiaza, la cerere, unul dintre parinti, tutorele, persoanele care au adoptat un copil cu handicap sau carora li s-au incredintat copii cu handicap spre crestere si educare ori in plasament familial, daca sunt asigurati pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate. Aceste persoane beneficiaza de drepturile repsctive in situatia in care nu au in acelasi timp si calitatea de asistent personal.

Indemnizatia pentru ingrijirea copilului bolnav se acorda pe baza certificatului de concediu medical eliberat de medicul de familie si a certificatului pentru persoanele cu handicap, dupa caz.

Durata de acordare a indemnizatiei este de maximum 45 de zile calendaristice pe an pentru un copil, cu exceptia situatiilor in care copilul este diagnosticat cu boli infectocontagioase, neoplazii, este imobilizat in aparat gipsat, este supus unor interventii chirurgicale; durata concediului medical in aceste cazuri va fi stabilita de medicul curant, iar dupa depasirea termenului de 90 de zile, de catre medicul specialist, cu aprobarea medicului expert al asigurarilor sociale.      

Concediul si indemnizatia de risc maternal

Conform art. 2 lit. h din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 96/2003 , beneficiaza de concediul de risc maternal salariata:

  • gravida care anunta in scris angajatorului starea sa fiziologica de graviditate si anexeaza un document medical eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist care sa ii ateste aceasta stare;
  • care a nascut recent si care si-a reluat activitatea dupa efectuarea concediului de lauzie si solicita angajatorului in scris masurile de protectie, anexand un document medical eliberat de medicul de familie, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data la care a nascut;
  • care alapteaza si care, la reluarea activitatii dupa efectuarea concediului de lauzie, isi alapteaza copilul si anunta angajatorul in scris cu privire la inceputul si sfarsitul prezumat al perioadei de alaptare, anexand documente medicale eliberate de medicul de familie in acest sens.

Daca, din motive justificate in mod obiectiv, angajatorul nu poate sa indeplineasca obligatia de a le modifica in mod corespunzator conditiile si/sau orarul de munca ori, daca nu este posibil, sa le repartizeze la alt loc de munca fara riscuri pentru sanatatea sau securitatea lor, conform recomandarii medicului de medicina muncii sau a medicului de familie, cu mentinerea veniturilor salariale, salariatele aflate intr-una dintre situatiile aratate mai sus au dreptul la concediu de risc maternal, dupa cum urmeaza:

   a) inainte de data solicitarii concediului de maternitate, salariatele gravide;

   b) dupa data revenirii din concediul postnatal obligatoriu, salariatele care au nascut recent sau care alapteaza, in cazul in care nu solicita concediul si indemnizatia pentru cresterea si ingrijirea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, pana la 7 ani.

Concediul de risc maternal se poate acorda, in intregime sau fractionat, pe o perioada ce nu poate depasi 120 de zile, de catre medicul de familie sau de medicul specialist, care va elibera un certificat medical in acest sens, dar nu poate fi acordat simultan cu alte concedii prevazute de legislatia privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate. Eliberarea certificatului medical se va face in conditiile in care salariata s-a prezentat la consultatiile prenatale si postnatale, conform normelor Ministerului Sanatatii.

Pe durata concediului de risc maternal, se acorda o indemnizatie de risc maternal care se suporta integral din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate si care nu este supusa impozitului pe venit (art. 42 lit. a din Codul fiscal).

Concediul si indemnizatia de risc maternal se acorda fara conditie de stagiu de cotizare.

Alte dispozitii privind indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate

A). In cazul in care angajatorul isi suspenda temporar activitatea sau activitatea acestuia inceteaza prin divizare ori fuziune, dizolvare, reorganizare, lichidare, reorganizare judiciara, lichidare judiciara, faliment sau prin orice alta modalitate prevazuta de lege, indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, care s-au nascut anterior ivirii acestor situatii, se achita din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate de catre casele de asigurari de sanatate. Aceeasi regula se aplica si in situatia in care a expirat termenul pentru care a fost incheiat contractul individual de munca, a expirat termenul pentru care a fost exercitata functia publica ori a expirat mandatul in baza caruia s-a desfasurat activitate in functii elective sau in functii numite in cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti.

Drepturile astfel achitate urmeaza a fi recuperate de catre casele de asigurari de sanatate de la angajator.

B). Pentru persoana asigurata care se afla in doua sau mai multe situatii prevazute la art. 1 alin. 1 lit. A si B si care desfasoara activitatea la mai multi angajatori, la fiecare fiind asigurata conform Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 158/2005, indemnizatiile se calculeaza si se platesc, dupa caz, de fiecare angajator. In aceasta situatie, primele doua exemplare originale ale certificatului de concediu medical se prezinta spre calcul angajatorului la care asiguratul are venitul cel mai mare, iar la celalalt/ceilalti angajator/angajatori se prezinta cele doua exemplare in copii legalizate.

C). Durata concediilor pentru tuberculoza, neoplazii precum si a concediilor pentru sarcina, lauzie si ingrijirea copilului bolnav nu diminueaza numarul zilelor de concediu medical acordate unui asigurat pentru celelalte afectiuni

   D). Art. 41 prevede ca plata indemnizatiilor inceteaza incepand cu ziua urmatoare celei in care:

   a) beneficiarul a decedat;

   b) beneficiarul nu mai indeplineste conditiile legale pentru acordarea indemnizatiilor;

   c) beneficiarul si-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat cu care Romania nu are incheiata conventie de asigurari sociale;

   d) beneficiarul si-a stabilit domiciliul pe teritoriul unui stat cu care Romania a incheiat conventie de asigurari sociale, daca in cadrul acesteia se prevede ca indemnizatiile se platesc de catre celalalt stat.

E). Contributia de asigurari sociale de sanatate nu se datoreaza asupra indemnizatiilor reglementate de Ordonanta de Urgenta a Gvernului nr. 158/2005, cu exceptia contributiei de asigurari sociale de sanatate, datorata de angajatori pentru indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate suportate din fondurile proprii ale acestora. Contributia pentru concedii si indemnizatii nu se datoreaza asupra indemnizatiilor reglementate de Ordonanta de Urgenta a Gvernului nr. 158/2005, cu exceptia contributiei pentru concedii si indemnizatii, datorata de angajatori pentru indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate suportate din fondurile proprii ale acestora si, respectiv, a indemnizatiilor pentru accidente de munca si boli profesionale.

F). Perioadele in care asiguratii, prevazuti la art. 1 alin. 1 si 2 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 158/2005, beneficiaza de indemnizatiile prevazute la art. 2 constituie stagiu de cotizare in sistemul public de pensii, pentru aceste indemnizatii datorandu-se contributia de asigurari sociale reglementata de prevederile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale legii bugetului asigurarilor sociale de stat, care se achita bugetului asigurarilor sociale de stat.

G). Indemnizatiile se pot transfera in tarile in care asiguratii isi stabilesc domiciliul sau resedinta, in conditiile reglementate prin acorduri si conventii internationale la care Romania este parte. Plata acestor indemnizatii se poate face in moneda tarilor respective sau intr-o alta moneda asupra careia s-a convenit.

Recuperarea sumelor incasate necuvenit

Sumele incasate necuvenit cu titlu de indemnizatii se recupereaza de la beneficiari in termenul de prescriptie de 3 ani.

Recuperarea acestor sume se efectueaza de catre angajator sau, dupa caz, de institutia care efectueaza plata acestor drepturi.

Sumele platite necuvenit prin intermediul caselor de asigurari de sanatate se recupereaza de la beneficiari in baza deciziei casei respective, care constituie titlu executoriu.

Sumele nerecuperate din cauza decesului beneficiarilor nu se mai urmaresc.

Sumele incasate necuvenit, cu titlu de indemnizatii, ca urmare a unei infractiuni savarsite de beneficiar, se recupereaza de la acesta, inclusiv dobanzile aferente, pana la recuperarea integrala a prejudiciului. Aceste sume nerecuperate din cauza decesului asiguratilor, se recupereaza de la mostenitori, in conditiile dreptului comun.

Capitolul al VI - lea: Sustinerea familiei in vederea cresterii copilului

Art. 28 alin. 2 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului a abrogat prevederile referitoare la concediul si indemnizatia pentru cresterea copilului cuprinse in art. 98, 99, 121, 122, 123, 125, 1251, 129 si in art. 138 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.

1.Concediul si indemnizatia pentru cresterea copilului

Conform art. 1 alin. 1 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 148/2005, persoanele care, in ultimul an anterior datei nasterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit beneficiaza de concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea de catre acesta a varstei de 7 ani (art. 12 alin. 1 lit. a din Legea nr. privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap ) precum si de o indemnizatie lunara in cuantum de 600 lei (RON).

   Art. 1 alin. 2 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 148/2005 dispune ca cele 12 luni prevazute la art. 1 alin. 1 pot fi constituite integral si din perioadele in care persoanele s-au aflat in una sau mai multe dintre urmatoarele situatii:

a) si-au insotit sotul/sotia trimis/trimisa in misiune permanenta in strainatate;

b) au beneficiat de indemnizatie de somaj, stabilita conform legii;

c) au beneficiat de concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate, potrivit legii;

d) au realizat perioade asimilate stagiului de cotizare in sistemul public de pensii, in conditiile prevazute la art. 38 alin. 1 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare;

e) au realizat perioade de stagiu de cotizare in sistemul public de pensii in conditiile prevazute de actele normative cu caracter special care reglementeaza concedierile colective;

f) au realizat in sistemul public de pensii, anterior datei intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, perioade de stagiu de cotizare pe baza de contract de asigurare sociala;

g) au beneficiat de indemnizatia lunara pentru cresterea copilului pana la varsta de 2 ani, respectiv pana la varsta de 7 ani in cazul copilului cu handicap (art. 12 alin. 1 lit. a din Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap);

h) au beneficiat de pensii de invaliditate;

i) au beneficiat de concediu fara plata pentru a participa la cursuri de formare si perfectionare profesionala din initiativa angajatorului sau la care acesta si-a dat acordul, organizate in conditiile legii;

j) au lucrat cu contract individual de munca in strainatate, pe baza acordurilor guvernamentale bilaterale incheiate de Romania cu alte state;

k) se afla in perioada de intrerupere temporara a activitatii, din initiativa angajatorului, fara incetarea raportului de munca, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, potrivit legii;

l) se afla in perioada de 60 de zile de la absolvirea cursurilor de zi ale invatamantului universitar, organizat potrivit legii, cu examen de licenta sau de diploma, in vederea angajarii ori, dupa caz, trecerii in somaj, potrivit legii.

Perioada concediului pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau de pana la 7 ani in cazul copilului cu handicap constituie vechime in munca si in serviciu, care se are in vedere la stabilirea drepturilor ce se acorda in raport cu aceasta (art. 18 alin. 7 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 148/2005)

2. Stimulentul lunar

Persoanele care sunt indreptatite sa beneficieze de indemnizatia pentru cresterea copilului, reglementata de prezenta ordonanta de urgenta, si realizeaza venituri profesionale supuse impozitului pe venit beneficiaza de un stimulent in cuantum lunar de 100 lei (art. 3 alin. 1 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 148/2005).

Stimulentul prevazut se acorda si persoanelor care au fost indreptatite sa beneficieze de indemnizatia pentru cresterea copilului reglementata de dispozitiile aplicabile pana la data intrarii in vigoare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 148/2005, cuprinse in: Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 221/2000 privind pensiile si alte drepturi de asigurari sociale ale avocatilor precum si in alte acte normative referitoare la stabilirea si acordarea acestui drept, denumite in continuare acte normative speciale.

In cazul persoanelor care beneficiaza de indemnizatia pentru cresterea copilului si solicita dreptul la stimulent, plata acestei indemnizatii se suspenda.

3. Persoane care beneficiaza de indemnizatia si de stimulentul prevazute de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 148/2005

A). De indemnizatia si stimulentul lunar beneficiaza, optional, oricare dintre parintii firesti ai copilului (art. 5 alin. 1 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 148/2005).

B). Beneficiaza de aceleasi drepturi si una dintre persoanele care a adoptat copilul, careia i s-a incredintat copilul in vederea adoptiei sau care are copilul in plasament ori in plasament in regim de urgenta, cu exceptia asistentului maternal profesionist, precum si persoana care a fost numita tutore (art. 5 alin. 2 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 148/2005). In acest caz, acordarea acordarea indemnizatiei si a stimulentului lunar se face tinandu-se seama de perioada de 12 luni anterioare datei la care, dupa caz, s-a aprobat adoptia, a fost facuta incredintarea, s-a instituit plasamentul sau tutela.

Conditii pentru acordarea concediului si a indemnizatiei

Potrivit art. 7, drepturile prevazute de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 148/2005 se acorda in situatia in care solicitantul indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:

   a) este cetatean roman, cetatean strain sau apatrid;

   b) are, conform legii, domiciliul sau resedinta pe teritoriul Romaniei;

   c) locuieste impreuna cu copilul/copiii pentru care solicita drepturile si se ocupa de cresterea si ingrijirea acestuia/acestora.

Concediul si indemnizatia lunara precum si stimulentul se cuvin pentru fiecare dintre primele 3 nasteri[36] sau, dupa caz, pentru primii 3 copii ai persoanelor aflate in una dintre situatiile prevazute la art. 5 alin. 2, dupa data de 1 ianuarie 2006 (art. 6 alin. 1 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 148/2005). Se ia in calcul la stabilirea celor 3 nasteri si nasterea survenita pana la data de 31 decembrie 2005 inclusiv, in situatia in care solicitantii drepturilor prevazute de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 148/2005 indeplinesc conditiile de acordare a acestora dupa data de 1 ianuarie 2006 (art. 6 alin. 2 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 148/2005).

Durata de acordare a concediului prevazut de art. 1 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 148/2005 se prelungeste corespunzator, in cazul suprapunerii a doua sau trei situatii de natura a genera acest drept, in conditiile prevazute de art. 6 alin. 1 si 2. In aceste cazuri se acorda o singura indemnizatie, in cuantumul prevazut de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 148/2005

Persoanele care indeplinesc conditiile prevazute la art. 1 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 148/2005 au dreptul la concediu fara plata indemnizatiei pentru cresterea copilului dupa primele 3 nasteri sau, dupa caz, dupa primii 3 copii ai persoanelor aflate in una dintre situatiile prevazute la art. 5 alin. 2. Durata acestui concediu este de 3 luni si se acorda integral, o singura data, fiecaruia dintre parintii firesti ai copilului sau, dupa caz, persoanelor prevazute la art. 5 alin. 2, in perioada pana la implinirea de catre copil a varstei de 2 ani, respectiv a varstei de 7 ani in cazul copilului cu handicap (art. 12 alin. 1 lit. a din Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap).

Cererea pentru acordarea concediului fara plata indemnizatiei pentru cresterea copilului se depune si se inregistreaza la angajator, pe baza livretului de familie sau a certificatului de nastere al copilului.

Perioada in care o persoana beneficiaza de concediu fara plata indemnizatiei pentru cresterea copilului constituie perioada asimilata stagiului de cotizare in vederea stabilirii drepturilor prevazute de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, a drepturilor stabilite de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca precum si in vederea stabilirii indemnizatiilor de asigurari de sanatate prevazute de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate.

Situatia copilului nascut mort sau situatia in care acesta moare in perioada corespunzatoare concediului de maternitate nu se are in vedere la stabilirea primelor 3 nasteri pentru care se acorda drepturile prevazute de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 148/2005.

5. Alte dispozitii referitoare la sustinerea familiei in vederea cresterii copilului

  A). Art. 8 alin. 1 dispune ca drepturile reprezentand indemnizatia si stimulentul lunar se acorda, la cerere, in baza urmatoarelor documente, dupa caz:

   a) actul de identitate al solicitantului;

   b) certificatul de nastere al copilului si, dupa caz, livretul de familie;

   c) certificatul de persoana cu handicap al copilului, dupa caz;

   d) adeverinta eliberata de autoritatile competente sau de catre angajator, dupa caz, din care sa rezulte indeplinirea conditiilor prevazute la art. 1;

   e) adeverinta eliberata de platitorul indemnizatiei de maternitate sau, dupa caz, alte dovezi, din care sa reiasa ultima zi de concediu de maternitate, in situatia prevazuta la art. 10 alin. 1 lit. a;

   f) declaratie pe propria raspundere din care sa reiasa ca solicitantul nu beneficiaza in acelasi timp de indemnizatie de maternitate, in situatia prevazuta la art. 10 alin. 1 lit. b;

   g) declaratie pe propria raspundere din care sa rezulte ca celalalt parinte natural sau, dupa caz, o alta persoana dintre cele prevazute la art. 5 alin. 2 nu beneficiaza de drepturile prevazute de prezenta ordonanta de urgenta;

   h) declaratie pe propria raspundere din care sa rezulte ca solicitantul se ocupa de cresterea si ingrijirea copilului si ca acesta nu este incredintat sau dat in plasament nici unui organism privat autorizat sau serviciu public autorizat ori unei persoane fizice;

   i) dovada eliberata de autoritatile competente, de angajatori sau, dupa caz, declaratie pe propria raspundere, din care sa rezulte ca solicitantul se afla in concediu pentru cresterea copilului - pentru acordarea drepturilor prevazute la art. 1, respectiv la art. 2;

   j) dovada eliberata de autoritatile competente sau, dupa caz, declaratie pe propria raspundere, din care sa rezulte ca solicitantul realizeaza venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru acordarea drepturilor prevazute la art. 3;

   k) dovada eliberata de autoritatile competente sau de catre angajator, dupa caz, din care sa rezulte incadrarea in situatiile prevazute la art. 1 alin. 2;

k dovada eliberata de autoritatile competente pentru realizarea veniturilor din activitati independente sau, dupa caz, din activitati agricole si a platii impozitului pentru acestea

   l) alte acte necesare, dupa caz, stabilirii dreptului, prevazute in normele metodologice pentru aplicarea prevederilor prezentei ordonante de urgenta.

Cererile pentru acordarea indemnizatiei si a stimulentului si documentele din care rezulta indeplinirea conditiilor legale de acordare a acestora se depun la primaria comunei, orasului, municipiului, respectiv sectoarelor municipiului Bucuresti, pe raza careia solicitantul isi are domiciliul sau resedinta.

Pana la data de 10 a fiecarei luni, primariile au obligatia de a transmite cererile inregistrate in luna anterioara, insotite de documentele justificative, la directiile judetene pentru dialog, solidaritate sociala si familie, respectiv la directia pentru dialog, solidaritate sociala si familie a municipiului Bucuresti, denumite in continuare directii teritoriale.

Cererile se solutioneaza in termen de 15 zile lucratoare de la data inregistrarii la directia teritoriala, prin decizie de admitere sau, dupa caz, de respingere, emisa de catre directorul executiv. Decizia se comunica solicitantului in termen de 5 zile lucratoare de la data emiterii.

Concediul pentru cresterea copilului se acorda, la cerere, de catre angajatori.

B). Drepturile prevazute de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 148/2005 nu pot fi urmarite silit decat in vederea recuperarii sumelor incasate necuvenit cu acest titlu. Asupra acestor drepturi nu se datoreaza celelalte contributii sociale obligatorii stabilite de lege.

Perioada in care o persoana beneficiaza de concediu si de indemnizatia lunara pentru cresterea copilului constituie perioada asimilata stagiului de cotizare in vederea stabilirii drepturilor prevazute de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.

Drepturile prevazute de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 148/2005 se achita lunar beneficiarului, reprezentantului legal ori mandatarului acestora, imputernicit prin procura, pe baza de mandat postal sau, dupa caz, in cont curent personal ori cont de card.

C). Indemnizatia si stimulentul, acordate in conditiile Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 148/2005, se cuvin si se platesc dupa cum urmeaza:

a) incepand cu ziua urmatoare celei in care inceteaza, conform legii, concediul de maternitate, daca cererea este depusa in termen de 60 de zile lucratoare de la acea data;

b) incepand cu data nasterii copilului, daca cererea este depusa in termen de 60 de zile lucratoare de la acea data, in cazul persoanelor care nu indeplinesc conditiile, conform legii, pentru acordarea concediului de maternitate si a indemnizatiei aferente;

c) incepand cu data adoptiei, a instituirii tutelei, plasamentului sau incredintarii, daca cererea este depusa in termen de 60 de zile lucratoare de la data la care s-au aprobat ori, dupa caz, s-au instituit masurile de protectie a copilului;

   d) de la data depunerii cererii, pentru toate celelalte situatii, inclusiv pentru cazul in care cererea a fost depusa peste termenele prevazute la lit. a, b si c.

Pentru fractiunile de luna, cuantumul drepturilor prevazute de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 148/2005 se stabileste proportional, in functie de numarul zilelor calendaristice din luna respectiva pentru care acestea se cuvin si se acorda.

D). Conform art. 11 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 148/2005, plata drepturilor prevazute de prezenta ordonanta de urgenta inceteaza cu ziua urmatoare celei in care:

a) copilul a implinit varsta de 2 ani, respectiv de 7 ani, in cazul copilului cu handicap;

   b) a avut loc decesul copilului.

   E). Plata drepturilor prevazute de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 148/2005 se suspenda, potrivit art. 12 alin. 1, incepand cu luna urmatoare celei in care:

a) beneficiarul este decazut din drepturile parintesti;

   b) beneficiarul este indepartat, conform legii, de la exercitarea tutelei;

c) beneficiarul nu mai indeplineste conditiile prevazute de lege in vederea incredintarii copilului spre adoptie;

d) beneficiarul nu mai indeplineste conditiile prevazute de lege in vederea mentinerii masurii de plasament;

e) beneficiarul executa o pedeapsa privativa de libertate sau se afla in arest preventiv pe o perioada mai mare de 30 de zile;

f) copilul este abandonat ori este internat intr-o institutie de ocrotire publica sau privata;

   g) beneficiarul a decedat;

   h) se constata ca timp de 3 luni consecutive se inregistreaza mandate postale returnate.

Reluarea platii drepturilor suspendate in situatiile prevazute la art. 12 alin. 1 se face la cerere, incepand cu luna urmatoare celei in care se depune cererea.

Plata indemnizatiei lunare pentru cresterea copilului se suspenda incepand cu ziua urmatoare celei in care beneficiarul realizeaza venituri profesionale supuse impozitului pe venit (art. 12 alin. 2 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 148/2005). Plata acestei indemnizatii nu se suspenda in situatia in care beneficiarii acestei indemnizatii primesc diverse sume in baza legii, contractului colectiv de munca sau a contractului individual de munca, acordate in perioada concediului pentru cresterea copilului, altele decat cele rezultate din desfasurarea efectiva a unei activitati profesionale.

Plata indemnizatiei se suspenda in situatia in care persoanele, pentru care se asigura continuitatea platii acesteia in conditiile prevazute la art. 24 alin. 1 lit. a , nu depun cererea in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta (art. 12 alin. 2 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 148/2005

Plata stimulentului prevazut de art. 3 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 148/2005 se suspenda incepand cu ziua urmatoare celei in care beneficiarul nu mai realizeaza venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 (art. 12 alin. 3 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 148/2005

In situatia in care beneficiarul nu mai indeplineste conditiile prevazute la art. 7 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 148/2005 , plata drepturilor prevazute de prezenta ordonanta de urgenta se suspenda incepand cu ziua urmatoare celei in care conditiile respective nu mai sunt indeplinite (art. 12 alin. 4 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 148/2005

Reluarea platii drepturilor suspendate in situatiile prevazute la alin. 2, 2 , 3 si 4 se face incepand cu data depunerii cererii.

In situatiile de suspendare a drepturilor prevazute de art. 12, acestea pot fi solicitate si de catre o alta persoana indreptatita, daca indeplineste cerintele prevazute de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 148/2005. Aceste drepturi se cuvin si se acorda noului beneficiar de la data suspendarii, daca cererea a fost depusa in termen de 60 de zile lucratoare de la data la care a operat suspendarea, respectiv de la data cererii, daca cererea a fost depusa dupa acest termen.

Beneficiarul drepturilor prevazute de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 148/2005 este obligat sa comunice in scris primariei orice modificare intervenita in situatia sa, de natura sa determine incetarea sau suspendarea platii drepturilor, in termen de 15 zile lucratoare de la aparitia acesteia. Comunicarea se transmite de catre primarie directiei teritoriale in termen de 5 zile lucratoare de la data inregistrarii.

F). Art. 24 alin. 1 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 148/2005 dispune ca prevederile prezentei ordonante de urgenta se aplica si persoanelor care, la data de 31 decembrie 2005, se aflau in una dintre urmatoarele situatii:

   a) in plata indemnizatiei pentru cresterea copilului, reglementata de dispozitiile cuprinse in actele normative speciale prevazute la art. 3 alin. 2; pentru aceste persoane, drepturile prevazute de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 148/2005 se cuvin si se acorda incepand cu data de 1 ianuarie 2006 in baza dosarelor transmise la directiile teritoriale de catre platitorii acestui drept.

 b) in concediu de maternitate si in plata indemnizatiei aferente si care, dupa incheierea acestei perioade, ar fi fost indreptatite sa beneficieze de indemnizatia pentru cresterea copilului reglementata de dispozitiile cuprinse in actele normative speciale prevazute la art. 3 alin. 2;  pentru aceste persoane, drepturile prevazute de prezenta ordonanta de urgenta se cuvin si se acorda incepand cu ziua urmatoare celei in care inceteaza, conform legii, concediul de maternitate, daca cererea este depusa in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, respectiv de la data depunerii cererii, daca a fost depusa dupa acest termen.

   c) ar fi fost indreptatite sa beneficieze de indemnizatia pentru cresterea copilului reglementata de dispozitiile cuprinse in actele normative speciale prevazute la art. 3 alin. 2 si nu au solicitat acest drept;   pentru aceste persoane, drepturile prevazute de prezenta ordonanta de urgenta se cuvin si se acorda in conditiile prevazute la art. 10 alin. 1, respectiv, incepand cu ziua urmatoare celei in care inceteaza, conform legii, concediul de maternitate, daca cererea este depusa in termen de 60 de zile lucratoare de la acea data; incepand cu data nasterii copilului, daca cererea este depusa in termen de 60 de zile lucratoare de la acea data, in cazul persoanelor care nu indeplinesc conditiile, conform legii, pentru acordarea concediului de maternitate si a indemnizatiei aferente; incepand cu data adoptiei, a instituirii tutelei, plasamentului sau incredintarii, daca cererea este depusa in termen de 60 de zile lucratoare de la data la care s-au aprobat ori, dupa caz, s-au instituit masurile de protectie a copilului.

d) cererile privind acordarea indemnizatiei pentru cresterea copilului, reglementata de dispozitiile cuprinse in actele normative speciale prevazute la art. 3 alin. 2, nu au fost solutionate pana la data de 31 decembrie 2005 inclusiv; pentru aceste persoane, drepturile prevazute de prezenta ordonanta de urgenta se cuvin si se acorda in conditiile prevazute la art. 10 alin. 1, respectiv, incepand cu ziua urmatoare celei in care inceteaza, conform legii, concediul de maternitate, daca cererea este depusa in termen de 60 de zile lucratoare de la acea data; incepand cu data nasterii copilului, daca cererea este depusa in termen de 60 de zile lucratoare de la acea data, in cazul persoanelor care nu indeplinesc conditiile, conform legii, pentru acordarea concediului de maternitate si a indemnizatiei aferente; incepand cu data adoptiei, a instituirii tutelei, plasamentului sau incredintarii, daca cererea este depusa in termen de 60 de zile lucratoare de la data la care s-au aprobat ori, dupa caz, s-au instituit masurile de protectie a copilului.

Drepturile prevazute de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 148/2005 se acorda si persoanelor care, pana la data de 31 octombrie 2006, au realizat in sistemul public de pensii perioade de stagiu de cotizare de cel putin 10 luni in ultimele 12 luni anterioare datei nasterii copilului (art. 24 alin. 2 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 148/2005); pentru aceste persoane, drepturile prevazute de prezenta ordonanta de urgenta se cuvin si se acorda in conditiile prevazute la art. 10 alin. 1, respectiv, incepand cu ziua urmatoare celei in care inceteaza, conform legii, concediul de maternitate, daca cererea este depusa in termen de 60 de zile lucratoare de la acea data; incepand cu data nasterii copilului, daca cererea este depusa in termen de 60 de zile lucratoare de la acea data, in cazul persoanelor care nu indeplinesc conditiile, conform legii, pentru acordarea concediului de maternitate si a indemnizatiei aferente; incepand cu data adoptiei, a instituirii tutelei, plasamentului sau incredintarii, daca cererea este depusa in termen de 60 de zile lucratoare de la data la care s-au aprobat ori, dupa caz, s-au instituit masurile de protectie a copilului.

Conditia prevazuta la art. 1 alin. 1 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 148/2005 (respectiv, ca incepand cu data de 1 ianuarie 2006, in ultimul an anterior datei nasterii copilului, sa fie realizate timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal) se considera a fi indeplinita de persoanele prevazute la art. 24 alin. 1 si 2.

Capitolul al VI - lea: Alocatia de stat pentru copii

1.Titularul dreptului la alocatia de stat pentru copii si beneficiarul acesteia

Alocatia de stat pentru copii, in acord cu dispozitiile Legii nr. 61/1993 , este una din principalele prestatii de asistenta sociala ce consta intr-o suma de bani pe care statul o acorda tuturor copiilor, fara discriminare.

Titular al dreptului de alocatie de stat este copilul (art. 3 alin. 2 din Legea nr. 61/1993,).

Alocatia de stat pentru copii se plateste unuia dintre parinti pe baza acordului acestora sau, in caz de neintelegere, pe baza deciziei autoritatii tutelare ori a hotararii judecatoresti, parintelui caruia i s-a incredintat copilul spre crestere si educare. Alocatia de stat pentru copii se plateste si tutorelui, curatorului, persoanei careia i-a fost dat in plasament familial copilul, inclusiv asistentului maternal sau persoanei careia i-a fost incredintat copilul in vederea adoptiei, in conditiile legii.

Dupa implinirea varstei de 14 ani, plata alocatiei de stat se poate face direct titularului, cu incuviintarea reprezentantului sau legal.

2. Categorii de copii care au dreptul la alocatie

Beneficiaza de alocatie de stat pentru copii:

a)      toti copiii in varsta de pana la 18 ani;

b)      tinerii care au implinit varsta de 18 ani si care urmeaza cursurile invatamantului liceal sau profesional, organizate in conditiile legii, pana la terminarea acestor cursuri; acesti tineri, in cazul in care repeta anul scolar, nu beneficiaza de alocatie de stat, cu exceptia celor care repeta din motive de sanatate, dovedite cu certificat medical.

c)      copiii cetatenilor straini si ai persoanelor fara cetatenie rezidenti, in conditiile legii, in Romania, daca locuiesc impreuna, cu parintii.

Trebuie evidentiat ca, potrivit art. 13 alin. 1 din Norma metodologica de aplicare a prevederilor Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 148/2005 , incepand cu data de 1 ianuarie 2007, copiii in varsta de pana la 2 ani, respectiv 7 ani in cazul copiilor cu handicap, beneficiaza de alocatia de stat pentru copii in cuantumul prevazut la art. 4 alin. 1 lit. a din Ordonanta de Urgenta Guvernului nr. 148/2005 - respectiv 200 lei (RON) lunar; in cazul acestor copii, indemnizatia sau stimulentul lunar se cumuleaza cu alocatia de stat (art. 4 alin. 2 din Ordonanta de Urgenta Guvernului nr. 148/2005)

In situatia copiilor in varsta de peste 2 ani, respectiv de peste 7 ani in cazul copiilor cu handicap, alocatia de stat se acorda in cuantumul prevazut la art. 3 alin. 1 din Legea nr. 61/1993 privind alocatia de stat pentru copii, respectiv 24 lei RON lunar si se indexeaza in conditiile legii.

3.Conditiile in care se acorda alocatia de stat pentru copii

A). Alocatia de stat se acorda in situatia in care solicitantul indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:

a)      este cetatean roman, cetatean strain sau apatrid;

b)      are, conform legii, domiciliul sau resedinta pe teritoriul Romaniei;

c)      locuieste impreuna cu acel copil pentru care solicita drepturile si se ocupa de cresterea si ingrijirea acestuia.

B). Alocatia de stat se acorda, conform art. 14 alin. 1 din Norma metodologica de aplicare a prevederilor Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 148/2005, pe baza de cerere semnata de persoana indreptatita sau, dupa caz, de reprezentantul legal al acesteia si insotita in mod obligatoriu de:

actul de identitate al solicitantului;

certificatul de nastere sau, dupa caz, actul constatator al nasterii sau extrasul de nastere al copilului pentru care se solicita dreptul, in original si in copie;

certificate pentru conformitate cu originalul;

actele doveditoare privind componenta familiei, filiatia copiilor si situatia lor juridica prevazute la art. 6 alin. 4 din prezenta norma[41];

alte documente justificative stabilite prin instructiunile prevazute la art. 37 din Norma metodologica de aplicare a prevederilor Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 148/2005, dupa caz.

Cererea se face in numele copilului de catre: unul dintre parinti; parintele caruia i s-a incredintat copilul spre crestere si educare; tutore; curator; persoana careia i-a fost dat copilul in plasament familial, inclusiv asistentul maternal sau persoana careia i-a fost incredintat copilul in vederea adoptiei, in conditiile legii.

Dupa implinirea varstei de 14 ani, cererea se poate face si de catre copil, cu incuviintarea reprezentantului sau legal.

 Cererile pentru acordarea alocatiei de stat pentru copii si documentele din care rezulta indeplinirea conditiilor legale de acordare a acestora se depun, dupa caz, la primaria comunei, orasului, municipiului, respectiv sectoarelor municipiului Bucuresti, pe raza careia/caruia solicitantul isi are domiciliul sau resedinta (art. 9 alin. 1 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 148/2005

C). Plata alocatiei de stat se face incepand cu luna urmatoare celei in care s-a nascut copilul. In cazul in care cererea este inregistrata ulterior lunii in care s-a nascut copilul, plata alocatiei de stat pentru copii se poate face si pentru perioadele anterioare, dar nu mai mult de 12 luni.

Alocatia de stat pentru copii nu se plateste in lunile in care copiii titulari ai dreptului se afla mai mult de 15 zile in institutii de ocrotire ori asistenta sociala sau in institutii de invatamant, care le asigura intretinerea completa din partea statului.

Lunar, serviciile de stare civila ale consiliilor locale comunale, orasenesti, municipale si ale sectoarelor municipiului Bucuresti au obligatia de a comunica directiilor de munca, solidaritate sociala si familie judetene, respectiv celei a municipiului Bucuresti, situatia privind copiii care au decedat.

D). Plata alocatiei de stat inceteaza incepand cu luna urmatoare celei in care nu mai sunt indeplinite conditiile de acordare.

Persoanele carora li se face plata alocatiei de stat pentru copii sunt obligate sa comunice imprejurarile care au determinat incetarea conditiilor de acordare, in termen de 15 zile de la aparitia acestora.

E). Sumele platite necuvenit cu titlu de alocatie de stat pentru copii se recupereaza pe baza deciziei emise de persoana juridica care a efectuat plata alocatiei de stat pentru copii sau prin angajamentul de plata scris al persoanei care le-a incasat in mod necuvenit.

Decizia prin care se recupereaza sumele incasate necuvenit se comunica celui obligat la plata in termen de 15 zile de la emitere.

Decizia de recuperare si angajamentul de plata constituie titlu executoriu de la data comunicarii, respectiv de la data semnarii.

Alocatia de stat pentru copii nu este impozabila si nu poate fi urmarita silit decat in vederea recuperarii sumelor platite necuvenit cu acest titlu.

Contestatiile formulate impotriva modului de stabilire si de plata a alocatiei de stat pentru copii se solutioneaza potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004

F). Pentru copiii prescolari precum si pentru cei de varsta scolara care nu urmeaza o forma de invatamant organizata in conditiile legii, plata alocatiei de stat se efectueaza de catre Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, prin directiile de munca, solidaritate sociala si familie judetene, respectiv a municipiului Bucuresti.

Plata alocatiei de stat pentru copiii in varsta de peste 7 ani, care urmeaza o forma de invatamant organizata in conditiile legii, se efectueaza de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii, prin unitatile scolare.

Pentru copiii cu handicap plata alocatiei de stat se efectueaza de catre directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului judetene, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucuresti, din fondurile cu aceasta destinatie alocate de Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap.

Copiii de varsta scolara care sunt inscrisi in unitati scolare din subordinea altor organe ale administratiei publice, inclusiv militare, beneficiaza de alocatie de stat prin ministerele si celelalte organe ale administratiei publice centrale de specialitate care au in subordine/coordonare aceste unitati scolare.

Fondurile pentru plata alocatiei de stat pentru copii, precum si pentru cheltuielile cu transmiterea drepturilor se asigura de la bugetul de stat, prin bugetele institutiilor prevazute.

Plata alocatiei de stat pentru copii se realizeaza prin mandat postal, cont curent personal sau cont de card.

In cazul achitarii drepturilor de alocatie de stat in cont curent personal sau in cont de card, directiile de munca, solidaritate sociala si familie judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, efectueaza plata prin unitatile bancare pe baza de borderou, cu plata unui comision bancar

Bibliografie selectiva

  1. S.Ghimpu, I.T.Stefanescu, S.Beligradeanu, Ghe.Beligradeanu, Tratat de dreptul muncii, vol. al III - lea, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1982;
  2. A.Athanasiu, Dreptul securitatii sociale, Editura Actami, Bucuresti, 1995;
  3. S.Ghimpu, A.Ticlea, C.Tufan, Dreptul securitatii sociale, Editura All Beck, Bucuresti, 1998;
  4. A.Popescu, Dreptul International al Muncii, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2006;
  5. S.Beligradeanu, Legislatia muncii comentata, vol. XXXVI

(2/2000), Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2000;

  1. S.Beligradeanu, Impactul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale asupra legislatiei muncii, in " Dreptul ", nr. 7/2000;
  2. O.Tinca, Drept Social Comunitar, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2002;
  3. S.Beligradeanu, Legislatia muncii comentata, vol. XLIX

(3/2003), Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2003;

  1. A.Ticlea, C.Tufan, Dreptul securitatii sociale - curs universitar, Editura Global Lex, Bucuresti, 2005;

10. A.Ticlea, Dreptul securitatii sociale - curs universitar, Editura

Gutenberg Univers, Arad, 2007.

Organizarea, functionarea si finantarea sistemului national de asistenta sociala in Romania.



Sistemul national de asistenta sociala reprezinta ansamblul de institutii si masuri prin care statul, prin autoritatile administratiei publice centrale si locale, colectivitatea locala si societatea civila intervin pentru prevenirea, limitarea sau inlaturarea efectelor temporare ori permanente ale unor situatii care pot genera marginalizarea sau excluziunea sociala a persoanei, familiei, grupurilor ori comunitatilor.
Asistenta sociala, componenta a sistemului national de protectie sociala, cuprinde serviciile sociale si prestatiile sociale acordate in vederea dezvoltarii capacitatilor individuale sau colective pentru asigurarea nevoilor sociale, cresterea calitatii vietii si promovarea principiilor de coeziune si incluziune sociala.
In vederea promovarii procesului de incluziune sociala, prezenta lege reglementeaza coordonarea si organizarea unitara a sistemului de servicii sociale si prestatii sociale.
Scopul prezentei reglementari este de a crea conditiile necesare implementarii masurilor si actiunilor sociale pentru garantarea dreptului fiecarei persoane aflate intr-o situatie de nevoie sociala, datorata unor motive de natura economica, fizica, psihica sau sociala, de a beneficia de servicii sociale si prestatii sociale.


In vederea garantarii accesului egal la drepturile prevazute de legislatia in vigoare, sistemul de asistenta sociala se intemeiaza pe urmatoarele principii generale:


a) universalitatea, potrivit caruia fiecare persoana are dreptul la asistenta sociala in conditiile prevazute de lege;
b) respectarea demnitatii umane, potrivit caruia fiecarei persoane ii este garantata dezvoltarea libera si deplina a personalitatii;
c) solidaritatea sociala, potrivit caruia comunitatea participa la sprijinirea persoanelor care nu isi pot asigura nevoile sociale, pentru mentinerea si intarirea coeziunii sociale;
d) parteneriatul, potrivit caruia autoritatile administratiei publice centrale si locale, institutiile de drept public si privat, structurile asociative, precum si institutiile de cult recunoscute de lege coopereaza in vederea acordarii serviciilor sociale;
e) subsidiaritatea, potrivit caruia, in situatia in care persoana sau familia nu isi poate asigura integral nevoile sociale, intervin colectivitatea locala si structurile ei asociative si, complementar, statul;
f) participarea beneficiarilor, potrivit caruia beneficiarii masurilor si actiunilor de asistenta sociala contribuie activ la procesul de decizie si de acordare a acestora;
g) transparenta, potrivit caruia se asigura cresterea gradului de responsabilitate a administratiei publice centrale si locale fata de cetatean, precum si stimularea participarii active a beneficiarilor la procesul de luare a deciziilor;
h) nediscriminarea, potrivit caruia accesul la drepturile de asistenta sociala se realizeaza fara restrictie sau preferinta fata de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie, categorie sociala, opinie, sex ori orientare sexuala, varsta, apartenenta politica, dizabilitate, boala cronica necontagioasa, infectare HIV sau apartenenta la o categorie defavorizata, precum si orice alt criteriu care are ca scop ori ca efect restrangerea folosintei sau exercitarii, in conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.



Statul, prin autoritatile administratiei publice centrale si locale, isi asuma responsabilitatea de realizare a masurilor si actiunilor prevazute in actele normative privind prestatiile sociale si serviciile sociale.
Autoritatile administratiei publice centrale asigura transferul atributiilor si al mijloacelor financiare necesare catre autoritati ale administratiei publice locale si societatea civila, inclusiv catre institutiile de cult recunoscute de lege.

Dreptul la asistenta sociala



Dreptul la asistenta sociala este garantat, in conditiile legii, pentru toti cetatenii romani care au domiciliul sau resedinta in Romania, fara nici un fel de discriminare.
Cetatenii altor state, apatrizii, precum si orice alta persoana care a dobandit o forma de protectie si care are domiciliul sau resedinta in Romania au dreptul la asistenta sociala, in conditiile legislatiei romane si ale acordurilor si tratatelor la care Romania este parte.
Persoanele mentionate mai sus au dreptul de a fi informate asupra continutului si modalitatilor de acordare a masurilor si actiunilor de asistenta sociala.

Drepturile la asistenta sociala se acorda la cerere sau din oficiu, dupa caz, in conformitate cu prevederile legii.
Serviciile sociale si prestatiile sociale se acorda in functie de situatia persoanei sau familiei, in conformitate cu legislatia in vigoare.



Capitolul III - Sistemul de servicii si prestatii sociale

Serviciile sociale



Serviciile sociale pot fi servicii primare si servicii specializate.
Serviciile sociale primare sunt masuri si actiuni de proximitate si preventie acordate in comunitate, in scopul identificarii si limitarii situatiilor de risc in care se poate afla la un moment dat persoana, familia sau grupul.
Serviciile sociale specializate sunt masurile de suport si asistenta care au ca scop mentinerea, refacerea sau dezvoltarea capacitatilor persoanei ori familiei, aflata in situatii specifice de vulnerabilitate sau de risc de excludere sociala, si sunt acordate de personal calificat si specializat.

Furnizarea serviciilor sociale se organizeaza intr-un sistem descentralizat, la nivelul comunitatilor locale, pentru a raspunde cat mai adecvat nevoilor sociale identificate, tipologiei potentialilor beneficiari si conditiilor particulare in care acestia se afla.
Sistemul de servicii sociale se reglementeaza prin legi speciale.


Furnizorii de servicii sociale pot organiza si acorda servicii sociale, cu sau fara gazduire, dupa cum urmeaza:
a) in comunitate;
b) la domiciliul beneficiarului;
c) in centre de zi si centre rezidentiale, publice sau private.
Centrele de zi si rezidentiale reprezinta asezaminte in care serviciile sociale sunt acordate de personal calificat si care dispun de infrastructura adecvata furnizarii acestora; in centrele rezidentiale persoana este gazduita mai mult de 24 de ore.
Serviciile sociale se pot organiza in forme diverse, stabilite prin nomenclatorul serviciilor sociale, care se aproba prin hotarare a Guvernului.

Serviciile sociale sunt acordate de furnizori de servicii sociale care sunt persoane fizice sau juridice, de drept public ori privat.
Furnizorii de servicii sociale si serviciile sociale acordate se acrediteaza in conditiile prevazute de lege.
Furnizorii de servicii sociale acreditati, precum si serviciile sociale acordate de acestia se inregistreaza in registrul electronic unic, organizat la nivel national pe baza ordinului ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei.

Asigurarea calitatii serviciului social se realizeaza prin respectarea standardelor generale si specifice de calitate, aprobate prin ordin al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei.
Respectarea standardelor de calitate este supusa unui proces de evaluare si monitorizare.
Metodologia de evaluare si monitorizare a indeplinirii de catre furnizori a standardelor de calitate se aproba prin hotarare a Guvernului. Furnizorii de servicii sociale acreditati pot incheia conventii de parteneriat sau contracte pentru acordarea serviciilor sociale.

Serviciile sociale sunt organizate intr-un sistem flexibil, multidisciplinar si coordonat si pot fi furnizate in sistem integrat cu serviciile de sanatate, invatamant, locuire, ocupare a fortei de munca si altele asemenea, in functie de complexitatea situatiei.

Prestatiile sociale




Prestatiile sociale reprezinta transferuri financiare si cuprind: alocatii familiale, ajutoare sociale, indemnizatii si facilitati.
Alocatiile familiale se acorda familiilor si au in vedere nasterea, educatia si intretinerea copiilor.
Ajutoarele sociale se acorda persoanelor sau familiilor aflate in dificultate si ale caror venituri sunt insuficiente pentru acoperirea nevoilor minime de viata, evaluate prin ancheta sociala, precum si prin alte instrumente specifice.
Indemnizatiile si facilitatile se acorda persoanelor pentru favorizarea incluziunii sociale si asigurarii unei vieti autonome; indemnizatiile cu caracter reparatoriu se acorda persoanelor si, dupa caz, familiilor acestora, care au suferit daune in urma unor evenimente socio-politice sau legate de catastrofe si calamitati naturale, recunoscute prin lege.


Principalele criterii pe baza carora se acorda prestatiile sociale sunt urmatoarele:
a) evaluarea contextului familial;
b) veniturile solicitantului sau ale familiei acestuia;
c) conditiile de locuire;
d) starea de sanatate si gradul de dependenta.


Statul acorda prestatiile sociale prin autoritatile administratiei publice centrale sau locale, in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare.
Prestatiile sociale se acorda in bani sau in natura, din bugetul de stat ori, dupa caz, din bugetul local, si sunt reglementate prin legi speciale.

Personalul din sistemul de asistenta sociala



In domeniul asistentei sociale activeaza personal de specialitate in asistenta sociala, precum si personal cu diverse calificari si competente.
Formarea personalului de specialitate in asistenta sociala se realizeaza in institutii de invatamant de stat si private, care functioneaza in conditiile legii, precum si in procesul de formare continua.
Personalul implicat in furnizarea serviciilor sociale isi desfasoara activitatea in conformitate cu statutul profesiei, al dispozitiilor Codului muncii, precum si al altor dispozitii legale, dupa caz.

Serviciile sociale sunt furnizate de asistenti sociali, precum si de persoane cu diverse calificari si competente, specifice domeniului de interventie.
In procesul de furnizare a serviciilor sociale se pot implica, alaturi de personalul prevazut la alin. (1), membri de familie, alte persoane fizice, precum si voluntari, in conditiile legii.
In functie de complexitatea si de forma de organizare, serviciile sociale sunt acordate de echipe pluridisciplinare.
Coordonarea echipelor pluridisciplinare, precum si a activitatilor legate de solutionarea cazului social se realizeaza de managerul de caz sau de responsabilul de caz.

Personalul care activeaza in domeniul asistentei sociale are obligatia:
a) sa isi desfasoare activitatea in conformitate cu legislatia in vigoare;
b) sa asigure confidentialitatea informatiilor obtinute in exercitarea profesiei;
c) sa respecte intimitatea beneficiarilor;
d) sa respecte libertatea beneficiarului de a alege serviciile sociale si furnizorii de servicii sociale;
e) sa respecte etica profesionala;
f) sa implice activ beneficiarii de servicii sociale si, dupa caz, familiile acestora in procesul decizional si de acordare a serviciilor sociale;
g) sa respecte demnitatea si unicitatea persoanei.

Unele categorii ale personalului din sistemul public de asistenta sociala pot beneficia de sporuri la salariul de baza, in functie de conditiile specifice de activitate.

Capitolul V - Organizarea si functionarea sistemului national de asistenta sociala

Sectiunea 1 - Administratia publica centrala




Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei este autoritatea publica centrala care elaboreaza politica de asistenta sociala si promoveaza drepturile familiei, copilului, persoanelor varstnice, persoanelor cu handicap si ale oricaror alte persoane aflate in nevoie.
Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei stabileste strategia nationala si sectoriala de dezvoltare in domeniul social, coordoneaza si monitorizeaza implementarea acestora, sustine financiar si tehnic programele sociale si exercita controlul asupra acordarii serviciilor sociale si prestatiilor sociale. In elaborarea strategiei nationale si sectoriale, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei se consulta cu autoritatile publice centrale si locale care au responsabilitati in finantarea si acordarea serviciilor sociale, precum si cu reprezentanti ai societatii civile cu activitati in domeniu.
In domeniul protectiei copilului, familiei si a persoanelor cu handicap functioneaza organe si institutii de specialitate, organizate la nivel de autoritati sau agentii nationale, subordonate Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, infiintate prin lege.
In exercitarea atributiilor sale, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei colaboreaza cu celelalte ministere si organe de specialitate din subordinea Guvernului, cu alte institutii publice si cu organisme de drept privat.
Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei poate constitui structuri executive sau consultative in scopul implementarii si monitorizarii politicilor sociale, precum si a programelor de dezvoltare in domeniu.

In vederea realizarii rolului sau in domeniul asistentei sociale, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei indeplineste urmatoarele functii:
a) de autoritate de stat, prin care se asigura exercitarea controlului aplicarii unitare si respectarii reglementarilor legale in domeniu;
b) de strategie, prin care se stabilesc obiectivele si directiile prioritare de dezvoltare a sistemului de asistenta sociala, in concordanta cu politicile sociale stabilite de Guvern;
c) de reglementare, prin care se asigura elaborarea cadrului normativ si institutional necesar pentru realizarea obiectivelor strategice in domeniul asistentei sociale;
d) de reprezentare, prin care se asigura, in numele statului roman, reprezentarea pe plan intern si extern;
e) de coordonare, prin care se asigura functionarea unitara si eficienta a sistemului de asistenta sociala;
f) de armonizare, prin care se asigura transpunerea reglementarilor Uniunii Europene in legislatia nationala;
g) de administrare, prin care se asigura gestionarea resurselor umane, materiale si financiare, conform legii;
h) de mediere sociala, prin care se asigura solutionarea pe cale amiabila a contestatiilor.

In domeniul asistentei sociale, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei indeplineste urmatoarele atributii principale:
a) elaboreaza politici si programe de dezvoltare unitara in domeniu;
b) stabileste obiectivele prioritare si directiile de actiune ale politicilor din domeniul asistentei sociale;
c) elaboreaza proiecte de acte normative, norme metodologice si alte reglementari privitoare la organizarea, functionarea si dezvoltarea sistemului de asistenta sociala;
d) initiaza si sustine proiecte-pilot pentru implementarea programelor din domeniul asistentei sociale;
e) monitorizeaza si evalueaza sistemul de servicii sociale si prestatii sociale;
f) finanteaza sau, dupa caz, finanteaza in parteneriat programe din domeniul asistentei sociale;
g) elaboreaza, propune si monitorizeaza indicatorii sociali din domeniu;
h) dezvolta instrumente si metodologii necesare asigurarii calitatii serviciilor sociale;
i) initiaza si asigura participarea la programe de formare profesionala in domeniu;
j) reglementeaza si organizeaza un sistem unic si coerent de acreditare in domeniul serviciilor sociale.


Sectiunea 2 - Administratia publica locala




Pentru asigurarea aplicarii politicilor sociale in domeniul protectiei copilului, familiei, persoanelor varstnice, persoanelor cu handicap, precum si altor persoane, grupuri sau comunitati aflate in nevoie sociala, autoritatile administratiei publice locale infiinteaza si organizeaza servicii publice de asistenta sociala. Autoritatile administratiei publice locale raspund de infiintarea, organizarea si furnizarea serviciilor sociale.


Consiliile judetene infiinteaza si organizeaza, in subordinea lor, serviciul public de asistenta sociala, la nivel de directie generala, cu urmatoarele atributii principale:
a) elaboreaza si implementeaza strategiile si planurile de actiune la nivel judetean, in concordanta cu strategiile si planurile nationale de actiune in domeniu, precum si cu programul propriu de dezvoltare comunitara;
b) initiaza si aplica masuri de prevenire si combatere a situatiilor de marginalizare si excludere sociala si asigura solutionarea urgentelor sociale;
c) coordoneaza infiintarea, organizarea si furnizarea serviciilor sociale, in concordanta cu nevoia sociala identificata, asigurand o acoperire echitabila a dezvoltarii acestora pe intreg teritoriul judetului, si acorda sprijin financiar si tehnic pentru sustinerea acestora;
d) propune infiintarea si administreaza serviciile sociale specializate, direct sau in parteneriat, ori prin contractare cu alte autoritati si institutii publice si private, forme de asociere a societatii civile, inclusiv cu institutii de cult recunoscute de lege, implicate in derularea programelor de asistenta sociala;
e) acorda sprijin autoritatilor locale, in scopul dezvoltarii si organizarii serviciilor sociale;
f) asigura activitatile de informare, formare si consiliere, in vederea cresterii performantei serviciilor publice de asistenta sociala de la nivelul consiliilor locale ale municipiilor, oraselor si comunelor;
g) monitorizeaza si evalueaza serviciile sociale infiintate si administrate;
h) elaboreaza si implementeaza proiecte cu finantare nationala si internationala in domeniu;
i) acorda asistenta tehnica necesara pentru crearea si formarea structurilor comunitare consultative, ca forma de sprijin in activitatea de asistenta sociala;
j) elaboreaza si propune consiliului judetean proiectul de buget anual pentru sustinerea serviciilor sociale si a altor masuri de asistenta sociala, in conformitate cu planul de actiune propriu.


Consiliile locale ale municipiilor, oraselor si comunelor infiinteaza, in subordinea lor, serviciul public de asistenta sociala, la nivel de directie sau, dupa caz, serviciu, cu urmatoarele atributii principale:
a) identifica nevoile sociale ale comunitatii si le solutioneaza in conditiile legii;
b) raspunde de infiintarea, organizarea si furnizarea serviciilor sociale primare;
c) dezvolta si gestioneaza servicii sociale specializate, dupa caz, in conditiile legii;
d) incheie conventii de parteneriat si initiaza programe de colaborare cu alte autoritati locale, institutii publice si private, structuri asociative, precum si cu institutii de cult recunoscute de lege, pentru furnizarea serviciilor sociale dezvoltate, in conformitate cu nevoile locale identificate si cu prevederile planului judetean de actiune;
e) furnizeaza informatiile si datele solicitate de serviciul public de asistenta sociala judetean, precum si de autoritatile publice centrale cu responsabilitati in domeniu;
f) elaboreaza si implementeaza proiecte cu finantare nationala si internationala in domeniu;
g) elaboreaza si propune consiliului local al municipiului, orasului sau comunei proiectul de buget anual pentru sustinerea serviciilor sociale si a altor masuri de asistenta sociala, in conformitate cu planul de actiune propriu.


Consiliul General al Municipiului Bucuresti infiinteaza si organizeaza in subordinea sa Serviciul public de asistenta sociala la nivel de directie generala, cu urmatoarele atributii principale:
a) elaboreaza strategiile de dezvoltare si planurile de actiune in domeniul asistentei sociale pentru municipiul Bucuresti si asigura o dezvoltare unitara si echitabila a serviciilor sociale la nivelul intregii capitale;
b) identifica si evalueaza nevoile sociale, categoriile de beneficiari si tipurile de servicii sociale dezvoltate la nivelul municipiului Bucuresti;
c) colaboreaza cu serviciile publice de asistenta sociala de la nivelul sectoarelor, precum si cu formele de asociere ale societatii civile, in vederea organizarii si dezvoltarii serviciilor sociale in mod echitabil, pe intreg teritoriul municipiului Bucuresti;
d) avizeaza proiectele de servicii sociale, initiate la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti, privind conformitatea acestora cu strategia municipala de dezvoltare in domeniu;
e) initiaza si aplica programe de prevenire si combatere a situatiilor de marginalizare si excludere sociala, asigura solutionarea urgentelor sociale si dezvolta proiecte de servicii sociale destinate, in principal, categoriilor de persoane ale caror nevoi nu sunt acoperite de serviciile create la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti, cum ar fi centre-pilot, centre de tranzit si altele asemenea;
f) creeaza sistemul informational managerial necesar implementarii activitatilor de evaluare, monitorizare si comunicare in domeniu;
g) furnizeaza datele si informatiile solicitate de autoritatile administratiei publice centrale;
h) elaboreaza si propune Consiliului General al Municipiului Bucuresti proiectul de buget anual pentru sustinerea serviciilor sociale si a altor masuri de asistenta sociala, in conformitate cu planul de actiune propriu.

Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti infiinteaza si organizeaza in subordinea lor serviciul public de asistenta sociala, la nivel de directie generala, cu urmatoarele atributii principale:
a) identifica nevoile sociale din raza sectorului si le solutioneaza, in conditiile legii;
b) elaboreaza, implementeaza, monitorizeaza si evalueaza planurile de actiune in domeniul asistentei sociale, in concordanta cu nevoile proprii de dezvoltare, precum si cu strategiile si planurile de dezvoltare nationale si ale municipiului Bucuresti;
c) raspunde de infiintarea, organizarea si furnizarea serviciilor sociale primare si specializate, in conditiile legii;
d) incheie conventii de parteneriat si initiaza programe de colaborare cu alte autoritati locale, institutii publice si private, structuri asociative, precum si cu institutii de cult recunoscute de lege, pentru furnizarea serviciilor sociale dezvoltate, in conformitate cu nevoile locale identificate si cu prevederile planului de actiune al municipiului Bucuresti;
e) furnizeaza datele si informatiile solicitate de Serviciul public de asistenta sociala al municipiului Bucuresti, precum si de autoritatile publice centrale cu responsabilitati in domeniu;
f) monitorizeaza si evalueaza serviciile sociale infiintate si administrate;
g) initiaza si aplica programe de prevenire si combatere a situatiilor de marginalizare si excludere sociala si asigura solutionarea urgentelor sociale;
h) elaboreaza si implementeaza proiecte cu finantare nationala si internationala in domeniu;
i) elaboreaza si propune consiliului local al sectorului municipiului Bucuresti proiectul de buget anual, pentru sustinerea serviciilor sociale si a altor masuri de asistenta sociala, in conformitate cu planul de actiune propriu.


Capitolul VI - Finantarea prestatiilor sociale si a serviciilor sociale



Asistenta sociala se finanteaza, in principal, din fonduri alocate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale. Modul de finantare a asistentei sociale se stabileste prin legile speciale care reglementeaza acordarea de prestatii sociale si furnizarea serviciilor sociale.
De la bugetul de stat se asigura:
a) finantarea prestatiilor sociale reglementate prin legi speciale;
b) finantarea programelor de interes national, elaborate pe baza programelor judetene si ale Consiliului General al Municipiului Bucuresti, in scopul infiintarii, dezvoltarii si sustinerii serviciilor sociale;
c) functionarea si administrarea institutiilor publice cu atributii in domeniul asistentei sociale, aflate in subordinea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei;
d) acordarea de subventii in vederea dezvoltarii serviciilor sociale si a asigurarii functionarii acestora;
e) finantarea in parteneriat a serviciilor sociale pentru asigurarea continuitatii serviciului, in conformitate cu nevoia sociala si cu principiul subsidiaritatii;
f) finantarea proiectelor-pilot pentru implementarea programelor din domeniul asistentei sociale.

De la bugetele judetelor, bugetele locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti si de la bugetul municipiului Bucuresti se aloca fonduri pentru:
a) finantarea serviciilor sociale organizate la nivelul judetului, al sectoarelor municipiului Bucuresti si al municipiului Bucuresti;
b) finantarea prestatiilor sociale stabilite prin hotarari ale consiliilor judetene, ale Consiliului General al Municipiului Bucuresti, ale consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, ale municipiilor, ale oraselor si ale comunelor sau prin legi speciale, dupa caz.
De la bugetele judetelor se poate asigura finantarea in parteneriat a serviciilor sociale dezvoltate la nivelul municipiilor, oraselor si comunelor.
De la bugetele locale ale municipiilor, oraselor si comunelor se asigura finantarea:
a) serviciilor sociale realizate de consiliile locale, singure sau in parteneriat cu formele de asociere ale societatii civile;
b) ajutoarelor sociale si facilitatilor acordate pe plan local.
Consiliile locale de la toate nivelurile administratiei publice locale au obligatia sa prevada in bugetele proprii, distinct, fondurile necesare pentru servicii sociale si prestatii sociale, stabilite prin legi speciale si hotarari ale consiliilor locale.


La finantarea serviciilor sociale sunt utilizate si sume provenite din venituri proprii, din donatii, sponsorizari sau din alte contributii din partea unor persoane fizice ori juridice, din tara si din strainatate, precum si din alte surse, cu respectarea legislatiei in domeniu.
In functie de venituri, persoanele beneficiare contribuie la finantarea acordarii serviciilor sociale, conform legii.
Sumele incasate drept contributii, se utilizeaza pentru finantarea serviciilor sociale.

Actualizarea sau corectarea cuantumului prestatiilor sociale reglementate prin legi speciale se realizeaza anual, cu indicele preturilor de consum, prin hotarare a Guvernului.

Jurisdictia sistemului national de asistenta sociala




Cererea pentru acordarea prestatiilor sociale se inregistreaza la serviciul public de asistenta sociala din subordinea consiliilor locale sau, in situatia prevazuta la art. 33 alin. (2), la primaria comunei in a carei raza isi are domiciliul sau resedinta persoana solicitanta. Dupa caz, cererea se poate inregistra la structurile deconcentrate ale Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei sau la serviciul public de asistenta sociala organizat in subordinea consiliului judetean, respectiv in subordinea Consiliului General al Municipiului Bucuresti.
Cererea pentru acordarea serviciilor sociale se inregistreaza la furnizorul de servicii sociale, public sau privat, dupa caz.
Procedura de inregistrare si solutionare a cererii de acordare a serviciilor sociale si a prestatiilor sociale se reglementeaza prin legi speciale.


Dreptul la prestatii sociale se stabileste prin decizia structurilor deconcentrate ale Agentiei Nationale pentru Prestatii Sociale.
In situatia in care sunt indeplinite conditiile legale, plata prestatiilor sociale se efectueaza incepand cu luna urmatoare depunerii cererii.
Incetarea platii se face incepand cu luna urmatoare celei in care nu mai sunt indeplinite conditiile de eligibilitate.

Decizia de stabilire a dreptului la servicii sociale si prestatii sociale poate fi contestata la Comisia de mediere sociala.
Comisia de mediere sociala este obligata sa se pronunte in cel mult 30 de zile de la data inregistrarii cererii de mediere.
Deciziile Comisiei de mediere sociala pot fi atacate in termen de 30 de zile de la data emiterii lor, potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.


Comisia de mediere sociala este organizata si functioneaza in aparatul structurilor deconcentrate ale Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei.
Regulamentul de organizare si functionare a Comisiei de mediere sociala se aproba prin ordin al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei, in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi.

Incepand cu data de 1 ianuarie 2008, gestiunea si plata prestatiilor sociale se asigura de Agentia Nationala pentru Prestatii Sociale. In perioada 2006-2008, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei testeaza modalitatea de organizare si functionare a sistemului de administrare si gestionare a prestatiilor sociale la nivelul unor centre-pilot si va constitui baza nationala de date. Incepand cu data de 1 ianuarie 2007, Inspectia Sociala preia atributiile si responsabilitatile referitoare la inspectie, precum si personalul aferent de la Autoritatea Nationala pentru Persoane cu Handicap si de la Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului.
In termen de un an de la intrarea in vigoare a prezentei legi, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei elaboreaza modificarile si completarile corespunzatoare la actele normative in vigoare din domeniul asistentei sociale.

In cadrul sisitemului de protectectie sociala, asistenta ofera o protectie minimala indivizilor aflati intr-o situatie problematica. Prestatiile asistentei sociale, finantate din banul public sau din donatii, sunt expresia solidaritatii nationale. Ajutorul acordat pe o perioada limitata de timp celor cu probleme deosebite nu depinde de vreo contributie a acestora si nici nu presupune o rambursare a ajutorului. Sistemul asigurarilor (care sta la baza securitatii sociale) se intemeiaza pe o logica  ontributiva  in cadrul caruia cotizatiile finanteaza compensarile de venituri in mod proportional cu contributia anterioara a individului.

Asistenta sociala experimenteaza acum o importanta perioada de schimbare a prioritatilor, a organizarii si a practicilor de zi cu zi. Conform noilor prevederi legislative privind protectia copilului, a persoanelor cu deficiente, a persoanelor varstnice, apoi cele din domeniul justitiei restaurative, a altenativelor la formele traditionale de asistenta, , natura si viitorul asistentei sociale se modifica considerabil.

Astfel ca incepand cu anul 1997, Parlamentul Romaniei adopta o lege privind infiintarea cantinelor sociale.


Cantinele de ajutor social sunt unitati publice de asistenta sociala, cu personalitate juridica, care functioneaza in subordinea consiliilor locale si isi desfasoara activitatea potrivit prevederilor prezentei legi.

Cantinele de ajutor social presteaza servicii sociale gratuite sau contra cost persoanelor aflate in situatii economico-sociale sau medicale deosebite.Beneficiarii serviciilor cantinelor de ajutor social sunt urmatoarele categorii de persoane:
a) copiii in varsta de pana la 18 ani, aflati in intretinerea acelor familii al caror venit net mediu lunar pe o persoana in intretinere este sub nivelul venitului net lunar, pentru o persoana singura, luat in calcul la stabilirea ajutorului social;
b) tinerii care urmeaza cursuri de zi la institutiile de invatamant ce functioneaza in conditiile legii, pana la terminarea acestora, dar fara a depasi varsta de 25 de ani, respectiv 26 de ani in cazul celor care urmeaza studii superioare cu o durata mai mare de 5 ani;
c) persoanele care beneficiaza de ajutor social sau de alte ajutoare banesti acordate in conditiile legii si al caror venit este de pana la nivelul venitului net lunar pentru o persoana singura, luat in calcul la stabilirea ajutorului social;
d) pensionariil;
e) persoanele care au implinit varsta de pensionare, aflate intr-una
dintre urmatoarele situatii; sunt izolate social, nu au sustinatori legali,
sunt lipsite de venituri;
f) invalizii si bolnavii cronici;
g) orice persoana care, temporar, nu realizeaza venituri, dar nu mai mult de 90 de zile pe an.



Cantinele de ajutor social presteaza, dupa caz, urmatoarele servicii sociale persoanelor indreptatite:


a) pregatirea si servirea a doua mese, zilnice, de persoana, pranzul si cina, in limita alocatiei de hrana prevazute de reglementarile legale;
b) aprovizionarea, contra cost, de la sediul cantinei cu produse agroali-
mentare de baza, la preturile la care acestea au fost achizitionate;
c) transport gratuit numai pentru persoanele care beneficiaza de distri-
buirea hranei la domiciliu;
d) pregatirea si distribuirea hranei prin centre mobile, pentru situatii
deosebite.


Persoanele indreptatite sa beneficieze de serviciile cantinei de ajutor social, stabilite, si care realizeaza venituri ce se situeaza peste nivelul net lunar, pentru o persoana singura, luat in calcul la stabilirea ajutorului social, pot beneficia de serviciile cantinei de ajutor social, cu plata unei contributii de 30% din venitul pe persoana, fara a se depasi costul meselor servite, calculat pe aceeasi perioada.
Beneficiarii de ajutor social au dreptul la serviciile cantinei de ajutor social pe baza de ancheta sociala, potrivit dispozitiei primarului.
Hrana pentru cele doua mese se distribuie, de regula, o data pe zi, la sediul cantinei sau prin punctele de servire organizate in acest scop.
Persoanelor care, din motive obiective, rezultate din ancheta sociala, nu se pot deplasa la sediul cantinei, li se distribuie hrana pentru cele doua mese zilnice la domiciliu, o data pe zi, transportul gratuit al acesteia fiind aprobat de directorul cantinei de ajutor social.
Cererile pentru prestarea serviciilor de asistenta sociala de catre cantinele de ajutor social se aproba de catre primar sau de o persoana imputernicita de acesta.
In cazurile de urgenta, servirea mesei la cantina de ajutor social poate fi aprobata, pentru cel mult 7 zile, de catre directorul cantinei.
Ministerul Muncii si Protectiei Sociale verifica legalitatea drepturilor constituite potrivit prezentei legi si asigura, prin serviciile publice descentralizate, asistenta de specialitate, sprijin si indrumare metodologica.
Baza materiala necesara functionarii cantinelor de ajutor social si controlul activitatii acestora se asigura de catre consiliile locale.
Finantarea cantinelor de ajutor social se face din bugetele locale.


In localitatile in care nu functioneaza cantine de ajutor social sau ocolo unde cererile depasesc capacitatea existenta, autoritatile administratiei publice locale pot conveni cu unitatile de asistenta sociala, regiile autonome, societatile comerciale si institutiile publice care dispun de cantine proprii, precum si cu unitatile de alimentatie publica.

Cantinele de ajutor social pot organiza, cu aprobarea consiliului local, in functie de conditiile

de care dispun, gospodarii-anexa cu profil agroalimentar si zootehnic, ca activitati autofinantate, pentru imbunatatirea
Sponsorizarile si donatiile in bani si in natura, facute de persoanele fizice si juridice, romane si straine, cantinelor de ajutor social pot fi folosite numai in scopul dezvoltarii si imbunatatirii calitatii serviciilor pe care le presteaza.
Consiliile locale pot acorda subventii de la bugetele proprii asociatiilor si fundatiilor avizate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale si care au ca obiect de activitate organizarea de cantine de ajutor social.
Pentru buna functionare a cantinelor de ajutor social,beneficiarii serviciilor sociale oferite de acestea au obligatia sa respecte programul stabilit pentru servirea mesei, pastrarea curateniei localului si a bunurilor unitatii, precum si masurile de igiena.
Prin hotarare a consiliului local in subordinea caruia functioneaza cantina de ajutor social se poate stabili participarea persoanelor care beneficiaza de serviciile cantinei de ajutor social la unele activitati .
Organizarea, functionarea si incadrarea cu personal a cantinei de ajutor social se stabilesc prin hotarare a consiliului local, la propunerea primarului.
Cuantumul alocatiei zilnice de hrana pe persoana pentru cantinele de ajutor social se stabileste si se indexeaza prin hotarare a Guvernului.
Contributiile datorate de persoanele beneficiare ale serviciilor cantinelor de ajutor social si incasate, se fac venit la bugetul local, iar incasarile provenite din alte activitati, raman la dispozitia cantinei de ajutor social, pentru imbunatatirea hranei persoanelor asistate.





Cantinele de ajutor social sunt unitati publice de asistenta sociala, cu personalitate juridica, care functioneaza in subordinea consiliilor locale si isi desfasoara activitatea potrivit prevederilor prezentei legi.
Cantinele de ajutor social presteaza servicii sociale gratuite sau contra cost persoanelor aflate in situatii economico-sociale sau medicale deosebite.

Pot beneficia de serviciile cantinelor de ajutor social urmatoarele categorii de persoane:
a) copiii in varsta de pana la 18 ani, aflati in intretinerea acelor familii al caror venit net mediu lunar pe o persoana in intretinere este sub nivelul venitului net lunar, pentru o persoana singura, luat in calcul la stabilirea ajutorului social;
b) tinerii care urmeaza cursuri de zi la institutiile de invatamant ce functioneaza in conditiile legii, pana la terminarea acestora, dar fara a depasi varsta de 25 de ani, respectiv 26 de ani in cazul celor care urmeaza studii superioare cu o durata mai mare de 5 ani, care se afla in situatia prevazuta la lit. a);
c) persoanele care beneficiaza de ajutor social sau de alte ajutoare banesti acordate in conditiile legii si al caror venit este de pana la nivelul venitului net lunar pentru o persoana singura, luat in calcul la stabilirea ajutorului social;
d) pensionarii;
e) persoanele care au implinit varsta de pensionare, aflate intr-una dintre urmatoarele situatii: sunt izolate social, nu au sustinatori legali, sunt lipsite de venituri;
f) invalizii si bolnavii cronici;
g) orice persoana care, temporar, nu realizeaza venituri.
Cantinele de ajutor social presteaza, dupa caz, urmatoarele servicii sociale persoanelor indreptatite :

a) pregatirea si servirea a doua mese, zilnic, de persoana, pranzul si cina, in limita alocatiei de hrana prevazute de reglementarile legale;
b) aprovizionarea, contra cost, de la sediul cantinei cu produse agroalimentare de baza, la preturile la care acestea au fost achizitionate;
c) transport gratuit numai pentru persoanele care beneficiaza de distribuirea hranei la domiciliu;
d) pregatirea si distribuirea hranei prin centre mobile, pentru situatii deosebite.


Serviciile sociale se presteaza gratuit pentru persoanele stabilite, care nu au venituri sau ale caror venituri sunt sub nivelul venitului net lunar, pentru o persoana singura, luat in calcul la stabilirea ajutorului social.
Persoanele indreptatite sa beneficieze de serviciile cantinei de ajutor social, stabilite la art. 2, si care realizeaza venituri ce se situeaza peste nivelul venitului net lunar, pentru o persoana singura, luat in calcul la stabilirea ajutorului social, pot beneficia de serviciile cantinei de ajutor social, cu plata unei contributii de 30% din venitul pe persoana, fara a se depasi costul meselor servite, calculat pe aceeasi perioada.
Beneficiarii de ajutor social au dreptul la serviciile cantinei de ajutor social pe baza de ancheta sociala, potrivit dispozitiei primarului.

Hrana pentru cele doua mese se distribuie, de regula, o data pe zi, la sediul cantinei sau prin punctele de servire organizate in acest scop.
Persoanelor care, din motive obiective, rezultate din ancheta sociala, nu se pot deplasa la sediul cantinei, li se distribuie hrana pentru cele doua mese zilnice la domiciliu, o data pe zi, transportul gratuit al acesteia fiind aprobat de directorul cantinei de ajutor social.


Cererile pentru prestarea serviciilor de asistenta sociala de catre cantinele de ajutor social se aproba de catre primar sau de o persoana imputernicita de acesta.
In cazurile de urgenta, servirea mesei la cantina de ajutor social poate fi aprobata, pentru cel mult 7 zile, de catre directorul cantinei.

Ministerul Muncii si Protectiei Sociale verifica legalitatea drepturilor constituite potrivit prezentei legi si asigura, prin serviciile publice descentralizate, asistenta de specialitate, sprijin si indrumare metodologica.

Baza materiala necesara functionarii cantinelor de ajutor social si controlul activitatii acestora se asigura de catre consiliile locale.
Finantarea cantinelor de ajutor social se face din bugetele locale.

In localitatile in care nu functioneaza cantine de ajutor social sau acolo unde cererile depasesc capacitatea existenta, autoritatile administratiei publice locale pot conveni cu unitatile de asistenta sociala, regiile autonome, societatile comerciale si institutiile publice care dispun de cantine proprii, precum si cu unitatile de alimentatie publica prestarea serviciilor sociale prevazute se aplica corespunzatra prevederilor legale.


Cantinele de ajutor social pot organiza, cu aprobarea consiliului local, in functie de conditiile de care dispun, gospodarii-anexa cu profil agroalimentar si zootehnic, ca activitati autofinantate, pentru imbunatatirea hranei persoanelor asistate.

Sponsorizarile si donatiile in bani si in natura, facute de persoanele fizice si juridice, romane si straine, cantinelor de ajutor social pot fi folosite numai in scopul dezvoltarii si imbunatatirii calitatii serviciilor pe care le presteaza.

Consiliile locale pot acorda subventii de la bugetele proprii asociatiilor si fundatiilor avizate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale si care au ca obiect de activitate organizarea de cantine de ajutor social.

Pentru buna functionare a cantinelor de ajutor social, beneficiarii serviciilor sociale oferite de acestea au obligatia sa respecte programul stabilit pentru servirea mesei, pastrarea curateniei localului si a bunurilor unitatii, precum si masurile de igiena.
Prin hotarare a consiliului local in subordinea caruia functioneaza cantina de ajutor social se poate stabili participarea persoanelor care beneficiaza de serviciile cantinei de ajutor social la unele activitati gospodaresti.

Organizarea, functionarea si incadrarea cu personal a cantinei de ajutor social se stabilesc prin hotarare a consiliului local, la propunerea primarului.

Cuantumul alocatiei zilnice de hrana pe persoana pentru cantinele de ajutor social se stabileste si se indexeaza prin hotarare a Guvernului.

Contributiile datorate de persoanele beneficiare ale serviciilor cantinelor de ajutor social si incasate, se fac venit la bugetul local, iar incasarile provenite din alte activitati raman la dispozitia cantinei de ajutor social, pentru imbunatatirea hranei persoanelor asistate.

Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Hotararea Guvernului nr. 290/1992 privind cantinele de ajutor social, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 135 din 19 iunie 1992, precum si orice alte dispozitii contrare.



A se vedea, pe larg, I.T.Stefanescu, Tratat de dreptul muncii, vol.I, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2003, p.107.

Publicata in "Monitorul Oficial al Romaniei", partea I, nr. 454 din 27 iunie 2002; modificata si completata

Publicata in "Monitorul Oficial al Romaniei", partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000 30 martie 2006; modificata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 46/2006

Publicata in "Monitorul Oficial al Romaniei", partea I, nr. 103 din 6 februarie 2002; modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 124/2002

Publicata in "Monitorul Oficial al Romaniei", partea I, nr. 1074 din 29 noiembrie 2005; aprobata prin Legea nr. 399/2006

Publicata in "Monitorul Oficial al Romaniei", partea I, nr. 1008 din 14 noiembrie 2005; aprobata prin Legea nr. 7/2007, publicata in "Monitorul Oficial al Romaniei", partea I, nr. 33 din 17 ianuarie 2007.

Republicata in "Monitorul Oficial al Romaniei", partea I, nr. 145 din 28 februarie 2007.

Publicata in "Monitorul Oficial al Romaniei", partea I, nr. 401 din 20 iulie 2001; completata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 6/2002

Publicata in "Monitorul Oficial al Romaniei", partea I, nr. 239 din 16 martie 2006.

Republicata in "Monitorul Oficial al Romaniei", partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005; completata prin Legea nr. 29/2006

Publicata in "Monitorul Oficial al Romaniei", Partea I, nr. 158 din 16 iulie 1997; modificata prin Legea nr. 195/1999

Publicata in "Monitorul Oficial al Romaniei", partea I, nr. 376 din 2 iunie 2003; modificata si completata prin Lege nr. 595/2003, publicata in " Monitorul Oficial al Romaniei", partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 2004.

Publicata in " Monitorul Oficial al Romaniei", partea I, nr. 485 din 31 mai 2004.

A se vedea A.Ticlea, C.Tufan, Dreptul securitatii sociale - curs universitar, Editura Global Lex, Bucuresti, 2005, p.19; A.Ticlea, Dreptul securitatii sociale - curs universitar, Editura Gutenberg Univers, Arad, 2007, p. 12-14.

Publicata in "Monitorul Oficial al Romaniei", partea I, nr. 239 din 16 martie 2006.

Nevoia sociala reprezinta ansamblul de cerinte indispensabile fiecarei persoane pentru asigurarea conditiilor de viata in vederea integrarii sociale (art. 5 lit. b din Legea nr. 47/2006).

Conform art. 11 alin. 2 din Legea nr. 47/2006, sistemul de servicii sociale se reglementeaza prin legi speciale.

A se vedea A.Ticlea, C.Tufan, op.cit., p. 21; A. Ticlea, op.cit., p. 15-16.

A se vedea Alexandru Athanasiu, Dreptul securitatii sociale, Editura Actami, Bucuresti, 1995, p. 29.

Publicata in "Monitorul Oficial al Romaniei", partea I, nr. 454 din 27 iunie 2002; modificata si completata prin: Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 107/2003 publicata in " Monitorul Oficial al Romaniei ", partea I, nr. 747 din 26 octombrie 2003; Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 129/200 publicata in " Monitorul Oficial al Romaniei ", partea I, nr. din 21 decembrie 2004; Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. publicata in "Monitorul Oficial al Romaniei", partea I, nr. 1126 din 13 decembrie 2005 aprobata prin Legea nr. 186/2006, publicata in "Monitorul Oficial al Romaniei", partea I, nr. 440 din 22 mai 2006.

Conform art. 143 alin.2 din Legea nr. 346/2002, dispozitiile art. 98 alin. 1 lit. a si b si alin. 3, art. 102, 104, art. 108 alin. 2, art. 109 alin. 1 lit. a, b, d, e si f si alin. 2, art. 111, 112, 114 si 115 din Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, isi vor mentine aplicabilitatea pentru toate situatiile prevazute in legea sus - mentionata, cu exceptia celor generate de accidente de munca si boli profesionale, asigurate in conformitate cu prevederile prezentei legi.

Publicata in "Monitorul Oficial al Romaniei", partea I, nr. 646 din 26 iulie 2006.

Art. 6 alin. 1 lit. b din Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale se referea si la manageri. Insa, Legea nr. 66/1993 privind contractul de management (publicata in "Monitorul Oficial al Romaniei", partea I, nr. 244 din 13 octombrie 1993) a fost abrogata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 49/1999 privind administrarea companiilor/societatilor nationale, a societatilor comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar precum si a regiilor autonome publicata in "Monitorul Oficial al Romaniei", partea I, nr. 170 din 22 aprilie 1999). Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 49/1999 a fost insa respinsa prin Legea nr. 136/2000 (publicata in "Monitorul Oficial al Romaniei", partea I, nr. 345 din 25 iulie 2000).

Asadar, dispozitiile referitoare la conducerea regiilor autonome, societatilor si companiilor nationale si a societatilor comerciale la care statul sau o unitate administrativ - teritoriala este actionar majoritar sunt cuprinse in Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 79/2001 privind intarirea disciplinei economico - financiare si alte dispozitii cu caracter financiar (publicata in "Monitorul Oficial al Romaniei", partea I, nr. 297 din 7 iunie 2001).

Conform art. 4 alin. 1 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 79/2001, conducerea operatorilor economici prevazuti la art. 1 (regiile autonome, societatile si companiile nationale si societatile comerciale la care statul sau o unitate administrativ - teritoriala este actionar majoritar) se asigura de catre persoane fizice in baza unui contract de performanta, anexa la contractul individual de munca, incheiat in conditiile prezentei ordonante de urgenta.

Contractul de performanta este acordul de vointa incheiat intre operatorul economic, printr-un reprezentant al acestuia, desemnat de adunarea generala a actionarilor, in cazul societatilor comerciale, sau, dupa caz, de consiliul de administratie, in cazul regiilor autonome, si conducatorul operatorului economic, care are ca obiect indeplinirea obiectivelor si criteriilor de performanta, aprobate prin bugetul de venituri si cheltuieli, in schimbul drepturilor salariale stabilite prin contractul individual de munca (art. 4 alin. 3 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 79/2001). La nivelul operatorului economic, in contractul de performanta, in afara indicatorilor de performanta, se prevad in mod obligatoriu obiective si criterii cuantificate privind reducerea creantelor si platilor restante, a pierderilor inregistrate precum si cresterea productivitatii muncii, calculata potrivit prevederilor art. 3 alin. 1 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 79/2001. Contractul de performanta se revizuieste anual.

Conform art. 16 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 79/2001, contractele de administrare incheiate in baza dispozitiilor Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 49/1999 precum si contractele de management incheiate in baza Legii nr. 66/1993, cu modificarile si completarile ulterioare, la regiile autonome inceteaza la data incheierii contractelor de performanta.

Potrivit art. 2 lit. j din Norma metodologica de aplicare a Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, publicata in "Monitorul Oficial al Romaniei", partea I, nr. 708 din 17august 2006, fondul total de salarii brute reprezinta totalitatea sumelor utilizate de un angajator pentru plata drepturilor salariale sau de natura salariala.

Publicata in "Monitorul Oficial al Romaniei", partea I, nr. 1047 din 29 decembrie 2006.

Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale reglementeaza si unele aspecte ce tin de dreptul muncii, si anume "Comunicarea si constatarea accidentelor de munca si a bolilor profesionale".

Publicata in "Monitorul Oficial al Romaniei", partea I, nr. 654 din 31 decembrie 1999.

Publicata in "Monitorul Oficial al Romaniei", partea I, nr. 1006 din 18 decembrie 2006.

Conform art. 42 lit. a din Codul fiscal, indemnizatia pentru ingrijirea copilului bolnav nu este supusa impozitului pe venit.

Publicata in "Monitorul Oficial al Romaniei", partea I, nr. 750din 27 octombrie 2003, aprobata prin Legea nr. 25/2004, publicata in "Monitorul Oficial al Romaniei", partea I, nr. 214 din 11 martie 2004; modificata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, publicata in "Monitorul Oficial al Romaniei", partea I, nr. 1074 din 29 noiembrie 2005.

Publicata in "Monitorul Oficial al Romaniei", partea I, nr. 1008 din 14 noiembrie 2005; aprobata prin Legea nr. 7/2007, publicata in "Monitorul Oficial al Romaniei", partea I, nr. 33 din 17 ianuarie 2007.

Conform art. 41 din Lege nr. 571/2003 privind Codul fiscal (publicata in "Monitorul Oficial al Romaniei", Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003), categoriile de venituri supuse impozitului pe venit sunt urmatoarele: venituri din activitati independente, venituri din salarii, venituri din cedarea folosintei bunurilor, venituri din investitii, venituri din pensii, venituri din activitati agricole, venituri din premii si din jocuri de noroc, venituri din transferul proprietatilor imobiliare, venituri din alte surse, asa cum sunt definite de aceasta lege.

Art. 12 alin. 1 lit. a din Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap confera si dreptul la un program de lucru redus la 4 ore parintelui care are in ingrijire copilul cu handicap care necesita tratament pentru afectiuni intercurente, pana la implinirea de catre copil a varstei de 18 ani.

Publicata in "Monitorul Oficial al Romaniei", partea I, nr. 1006 din 18 decembrie 2006.

Indemnizatia pentru cresterea copilului nu este supusa impozitului pe venit - art. 42 lit. a din Codul fiscal.

 Conform art. 51 lit. c din Contractul colectiv de munca unic la nivel national pe anii 2007-2010 (publicat in "Monitorul Oficial al Romaniei", partea a V - a, nr. 5 din 29 ianuarie 2007), salariatii vor beneficia si de un salariu mediu pe unitate, platit de aceasta mamei, pentru nasterea fiecarui copil; daca mama nu este salariata, sotul acesteia beneficiaza de plata unui salariu mediu pe unitate.

 Art. 24 alin. 1 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 148/2005 dispune: "Prevederile prezentei ordonante de urgenta se aplica si persoanelor care, la data de 31 decembrie 2005, se aflau in una dintre urmatoarele situatii: a) in plata indemnizatiei pentru cresterea copilului, reglementata de dispozitiile cuprinse in actele normative speciale prevazute la art. 3 alin.2; ".

Respectiv, nu indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: a) este cetatean roman, cetatean strain sau apatrid; b) are, conform legii, domiciliul sau resedinta pe teritoriul Romaniei; c) locuieste impreuna cu copilul/copiii pentru care solicita drepturile si se ocupa de cresterea si ingrijirea acestuia/acestora.

Republicata in "Monitorul Oficial al Romaniei", partea I, nr. 145 din 28 februarie 2007.

Publicata in "Monitorul Oficial al Romaniei", partea I, nr. 704 din 17 august 2007.

Actele doveditoare privind componenta familiei, filiatia copiilor si situatia lor juridica se prezinta in copie certificata sau, dupa caz, autentificata pentru conformitate cu originalul si sunt, dupa caz, urmatoarele: a) certificatele de nastere ale tuturor copiilor nascuti dupa data de 1 ianuarie 2006; b) hotararea judecatoreasca de incredintare in vederea adoptiei, potrivit legii; c) hotararea judecatoreasca de incuviintare a adoptiei, potrivit legii; d) hotararea judecatoreasca sau, dupa caz, hotararea comisiei pentru protectia copilului pentru masura plasamentului, potrivit legii; e) decizia directorului general al directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului sau, dupa caz, hotararea judecatoreasca pentru masura plasamentului in regim de urgenta, potrivit legii; f) hotararea judecatoreasca de instituire a tutelei sau, dupa caz, dispozitia autoritatii tutelare, potrivit legii.

Art. 37 prevede: "In aplicarea prezentelor norme metodologice, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei poate emite instructiuni care se aproba prin ordin al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei."

Publicata in "Monitorul Oficial al Romaniei", partea I, nr. 1154 din 7 decembrie 2004.

Comisionul bancar prevazut nu poate fi mai mare de 0,1% din drepturile achitate si va fi stabilit, prin negociere, la nivel teritorial intre directiile de munca, solidaritate sociala si familie judetene, respectiv a municipiului Bucuresti si unitatile bancare.

Legea 208/1997 , MO nr..363 din data de 17 12 1997



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1250
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved