Situatia protectiei sociale in Romania

Situatia protectiei sociale in Romania

1 Somajul in Romania de astazi

In Romania, eforturile nu se concentreaza spre conceperea si aplicarea unei strategii de modernizare, ci catre simpla limitare a disfunctionalitatilor. Avem la indemana exemple: rezolvarea in extremis a conflictelor sociale sau somajului.

Somajul este un exemplu de penurie - penuria locurilor de munca. Lipsa locurilor de munca este o problema cu consecinte economice si sociale devastatoare pentru indivizi si pentru comunitatile afectate. Acest fenomen este legat de cerere si oferta denumit de unii specialisti 'soc al cererii'. Structura de putere de pe piata fortei de munca poate explica cel putin intr-o anumita masura acest fenomen.

Multi cercetatori au incercat nu doar sa explice cauzele somajului sau sa prognozeze evolutia lui, ci si sa clasifice formele sale . De exemplu, in Franta se disting trei tipuri de somaj:

Un somaj de excludere, reprezentativ pentru muncitorii in varsta;

Un somaj de insertie specific celor sub 25 ani;

Un somaj de reconversie legat de restructurarea industriala.

Somajul in Romania postrevolutionara are trei caracteristici majore: impulsivitatea, structura si limitarea posibilitatilor de reconversie a somerilor.

Sistemul nostru de invatamant "arunca anual pe piata muncii un numar foarte mare de absolventi care nu pot fi absorbiti''.

Structural se constata existenta a patru categorii socio - profesionale larg reprezentate:

Femeile, muncitoarele calificate sau cu 10 clase, cu varste peste 40 de ani;

Barbatii muncitori de 45-50 de ani cu un nivel scazut de calificare, proveniti in special din minerit si din siderurgie;

Romi, nescolarizati, marginalizati,

Tinerii absolventi ai liceelor teoretice.

Toti acestia intampina serioase greutati in gasirea unui loc de munca in Romania de azi.

A treia caracteristica este foarte importanta - limitarea posibilitatilor in gasirea unui loc de munca mai ales pentru intelegerea de ansamblu al fenomenului psihologic si social al somajului.

Avand in vedere raportul dintre aria de expansiune, respectiv, de recesiune a unor profesii in perioada de dupa decembrie 1989, o cercetare sociologica de teren, finalizata prin aportul Catedrei de Sociologie a Universitatii de Vest din Timisoara, apreciaza ca exista trei tipuri de somaj:

Somajul structural - este generat de neconcordanta dintre structurile spatiului social si noile optiuni valorice, care au promovat alte criterii de
legitimare;

Somajul tehnologic - in varianta romaneasca se defineste prin 3 aspecte:

Plasarea in afara pietei muncii a specialistilor profilati pe tipuri de activitati uzate moral, ca urmare a disponibilizarilor generate de concurenta specifica economiei de piata; lipsa de competivitate a structurilor in care au activat face ca situatia sa fie aproape ireversibila, singura solutie fiind reconversia profesionala;

Incapacitatea profesionala romaneasca de a valorifica, in beneficiul autohton, specialisti care s-au format pentru tipuri de activitati ce nu mai sunt cerute in Romania; de cele mai multe ori, aceasta categorie beneficiaza de aranjamente partiale sau episodice la reprezentantele unor firme straine din tara noastra; putini dintre acestia au reusit depasirea situatiei prin adjudecarea unor contracte pe perioada indelungata;

Reconversia profesionala pentru sectoare deficitare, in ceea ce priveste plasamentul profesional; sub acest aspect, o mai corecta informare calificata, prin Directia Muncii si a Protectiei Sociale, poate constitui o posibila modalitate de corijare a traseelor de patologie sociala in care se angajeaza, in necunostinta de cauza o parte din cei care au deja un statut de somer pe care vor sa-1 surmonteze;

Somajul de supracalificare - are ca principala cauza asimetria dintre
structura ofertei educative si structura cererii reale de pe piata fortei de
munca; la acest capitol, mentinerea unei calificari rigide a cifrei de
scolarizare, corelata cu nevoile de incadrare ale corpului profesoral, este
contraproductiva.

2 Notiunea de somaj de lunga durata

Conceptul 'mod de viata' se refera la viata oamenilor ca un fapt social care trebuie descris sistematic, explicat si prezis. Acest concept este utilizat in doua perspective metodologice distincte:

Perspectiva descriptiva: totalitatea caracteristicilor modului de viata al unei persoane, grup social, colectivitati:

Perspectiva explicativ - predictiva: pornindu-se de la un factor (conditie) presupus a fi determinant, se incearca a se determina influenta acestuia asupra modului de viata.

Modul de viata se refera la un ansamblu de fenomene care, desi puternic determinate de conditiile sociale, sunt ireductibile la acestea, fiind determinate si de logica vietii individului. El poate face conexiunea intre individ si sistemele sociale.

In analiza modului de viata al somerilor de lunga durata, luam in considerare abordarea explicativ - predictiva, considerand conditia de somer ca determinanta. Modul de viata include modul de petrecere a timpului liber, consumul cultural relatiile de familie, munca.

In legislatia romaneasca, prin Legea nr. 1/1991 privind protectia sociala a somerilor si reintegrarea lor profesionala, somerul este definit ca persoana apta de munca, care nu poate fi incadrata din lipsa de locuri de munca disponibile, corespunzatoare pregatirii sale.

Prin lege, somerii pot beneficia de urmatoarele forme de protectie sociala:

Ajutor de somaj, maxim 9 luni;

Ajutor de integrare profesionala pentru persoanele care provin din invatamant - pe o perioada de maxim 9 luni;

Alocatie de sprijin - dupa expirarea perioadei de 9 luni, durata acesteia fiind de 18 luni.

Deci, somerii beneficiari de alocatie de sprijin sunt someri de lunga durata. Dreptul la alocatia de sprijin reprezinta un ajutor de somaj diminuat, acordat in conditii mai restrictive decat ajutorul de somaj si are drept scop garantarea unui venit minim necesar sustinerii traiului pentru somerii "cronici' sau de lunga durata. Alocatia de sprijin se acorda, pe o perioada de 18 luni, beneficiarilor acordului de somaj, dupa expirarea perioadei de plata a ajutorului de somaj cu observarea urmatoarelor conditii la persoana solicitanta:

Sa nu detina, impreuna cu membrii familiei, terenuri agricole cu o suprafata minima de 10.000 mp in zonele de ses, 20.000 mp in zonele colinare si 40.000 mp in zonele montane;

Sa nu realizeze impreuna cu membrii familiei, un venit mediu lunar pe membru de familie de cel putin 60% din salariul de baza minim brut pe tara, din care s-a scazut impozitul prevazut de lege.

In perioada in care beneficiaza de alocatia de sprijin, persoanele in cauza se bucura de aceleasi drepturi ca si somerii care beneficiaza de ajutor de somaj, mai putin de dreptul la vechime in munca.

Deci, somerul de lunga durata este persoana apta de munca, care nu poate fi incadrata din lipsa locurilor de munca disponibile, conform cu pregatirea sa si care indeplineste conditiile de acordare a alocatiei de sprijin ca forma de protectie sociala.

Consecintele somajului de lunga durata sunt:

Deprivarea alimentara: lipsa de hrana pentru a satisface nevoile familiei cel putin o data in perioada in cauza;

Deprivarea in ceea ce priveste imbracamintea: imbracaminte sau incaltaminte neadecvata pentru diferitele anotimpuri;

Deprivare in privinta locuintei: supraaglomerare, mai putine camere decat numarul de persoane:

Deprivarea de facilitati casnice: lipsa telefonului, a masinii de spalat, a frigiderului, a televizorului, etc;

Lipsa drepturilor de munca;

Lipsa integrarii in comunitate: a fi singur si izolat de oameni, insecuritate relativa in zona locuintei;

Deprivari recreationale: lipsa concediului petrecut in afara casei;

Deprivari educationale: lipsa unei calificari formale oferite de scoala;

Cursuri de diferite tipuri

Numarul total de someri inregistrati si rata somajului pe tara si pe judete la data de 28.02.2007

3 Integrare sociala

Integrarea este una dintre fazele procesului de socializare, fiind etapa care finalizeaza socializarea indivizilor, confirmand faptul ca integrarea profesionala -ca toate celelalte tipuri de integrare -, desi vizeaza individul, nu este un fapt singular, ci un fapt cu rezonante, cauze si amplitudini sociale. Deoarece raportarea individului la universul social se face, in primul rand, pe dimensiunea profesiei, exercitarea acesteia ii confera individului nu numai identitate si legitimitate in sistemul social, dar ii si circumscrie, in spatiul relatiilor sociale raza de actiune, delimitata de statuturile aferente fiecarei profesiuni.

In acest sens, exercitarea profesiei este un tip de relatie sociala, iar universul profesional este un subansamblu de relatii sociale, care alcatuiesc sistemul social pe fiecare treapta de dezvoltare a acestuia.

Datorita faptului ca, pe de o parte, integrarea profesionala este o forma a integrarii sociale, iar, pe de alta parte, somerii au statutul unor persoane neintegrate profesional, suntem indreptatiti sa afirmam ca somerii pot fi considerati doar partial integrati in societate. Prezenta cercetare incearca sa stabileasca in ce masura aceasta lipsa de integrare profesionala are efecte negative asupra somerilor, la nivel individual si asupra relatiilor acestora cu societatea.

Integrarea sociala poate fi definita ca procesualitatea interactiunilor dintre individ sau grup si mediul social specific sau integrat, prin intermediul careia se realizeaza un echilibru functional al partilor. Integratul poate fi o persoana sau un grup de persoane, o categorie sociala, o comunitate teritoriala sau un subsistem social . In cursul acestui proces, atat in sistemul care se integreaza cat si cel ce se integreaza au loc mutatii, in functia de caracterul activ al primului si de capacitatea de raspuns a mediului care integreaza, se disting mai multe faze ale procesului: acomodarea, adaptarea, participarea si integrarea propriu-zisa, care, de multe ori. poate fi sinteza diferita in comparatie cu componentele initiale.

Acordand intreaga importanta pe care o merita componentei economice a saraciei, simultan suntem obligati sa estimam si ponderea componenetelor culturale, spirituale, institutionale, etc. adica tot ceea ce, cu un termen generic, definim ca fiind socializant.

Deficitul de socializare este, in fond, un parametru sintetic pentru gradul de utilizare a tuturor resurselor disponibile la nivel comunitar.

Trebuie sa subliniez faptul ca somerii nu sunt singura categorie in legatura cu care se poate vorbi despre un deficit de integrare si deci despre un deficit de socializare. Este suficient sa dam doar un singur exemplu in acest sens: categoria pensionarilor.

In stransa legatura cu conceptul de saracie, privit din perspectiva conditiilor minime care sunt necesare unei functionari normale a individului in cadrul propriului grup social, este cel de excludere sociala.

O societate normala este aceea care ofera fiecarei persoane posibilitatea de a functiona ca membru al ei. De exemplu, un nivel scazut al educatiei ingusteaza spatiul de miscare potentiala, devenind un handicap esential. Astfel, saracia are ca efect excluderea sociala a somerilor, ca persoane sarace, de la participarea la activitatile colectivitatii - lipsa banilor de cheltuiala pentru recreere si timp liber determina un fel de "intemnitare culturala a persoanelor in casele lor'.

In cazul somerilor de lunga durata, excluderea sociala actioneaza in felul urmator:

- Lipsa resurselor materiale conduce la imposibilitatea de a petrece timpul liber si de a participa la activitati comunitare;

- Lipsa grupului de apartenenta (cel de la locul de munca).

O asemenea stare este in legatura directa si cu lipsa de integrare sociala, care influenteaza in mod negativ capacitatile de comunicare, capacitatea de exercitare a rolurilor sociale si atitudinile individului in raport cu sistemul normativ.