Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



AeronauticaComunicatiiElectronica electricitateMerceologieTehnica mecanica


Reteaua GSM

Comunicatii

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Corespondenta
Ierarhii digitale sincrone
WiMAX interoperabilitate de acces prin microunde
Principalele canale de comunicatie si perturbatiile specifice lor
Echipamentul de linie digital
Modulatii utilizate in comunicatii de date
ACHIZITIA SI URMARIREA SEMNALULUI SATELITAR - RECEPTORUL GPS
Semnalizarea si sincronizarea in retelele de comunicatie
EFECTELE INTERFERENTEI RF ASUPRA SEMNALULUI SATELITAR GPS URMARIT DE RECEPTOR
CARACTERISTICILE SEMNALULUI SATELITAR GPS

Reteaua GSM

A.Identificatori

1.Identificatori de retea




a).LAI (Location Area Identity) identitatea ariei de localizare

-este format prin concatenarea a trei coduri:

-codul tarii (maxim 3 cifre pentru Romania 226)

-codul retelei GSM PLMN (maxim 2 cifre 01 Connex, 10 Orange)

-codul ariei de localizare (max. 16b identifica in mod unic fiecare LA din interiorul unei anumite retele GSM)

b).CGI (Cell Global Identity) identitetea globala a celulei.

Se adauga la LAI un cod de max. 16b reprezentand identitatea celulei in cadrul LA. Impreuna cu LAI formeaza un identificator unic pentru orice celula din spatiul GSM.

2.Codul de identitate a BTS BSIC (Base Station Identity Code).

Este un identificator pe 6b ce se transmite pe canalul SCH (Sincronization Channel) al fiecarei celule si identifica o anume BTS dintr-un grup de statii vecine. BSIC permite MS sa sesizeze trecerea dintr-o celula in alta si sa verifice daca masuratorile pe care le efectueaza corespund celulelor ce trebiue sa le monitorizeze. Din cei 6b, 3b codul culorii tarii respective iar ceilalti 3b codul culorii BTS respective (a celulei) Þ se aloca BSIC diferit celulelor care utilizeaza aceeasi frecventa de referinta (conform schemei de reutilizare) si intre care pot exista interferente.

BSIC = b5 b4 b3 b2 b1 b0

operatorul tara cod celula

Þ la granita dintre tari trebuie sa opereze max. 2 operatori in fiecare tara.

3.Identificarea abonatului

MS trebuie sa i se aloce un numar MSC / VLR unde se alfa. Acest numar se va schimba odata cu schimbarea localizarii. El nu poate identifica in mod unic abonatul Þ doua tipuri de identificatori:

a).Identificatori ficsi

-IMSI (International Mobile Identity): utilizat pentru toate semnalizarile in interiorul spatiului GSM PLMN. Orice abonat GSM are o identitate (IMSI) unica in intreg spatiul GSM. IMSI e inscris in SIM si in HLR. Cand abonatul intra in zona de serviciu al unui MSC, IMSI este inscrisa in VLR. IMSI max. 15 cifre: primele 3 reprezinta codul tarii, urmatoarele doua reprezinta codul retelei mobile, ultimele max. 10 reprezinta numarul de identificare a abonatului.

-MS ISDN (Mobile Station ISDN Number este similar numar de telefon din PSTN). El este format atunci cand se doreste o convorbire cu abonatul GSM. Este format din codul tarii (+40), codul national al destinatiei (722, 744, ) si este aproximativ cu codul de judet din PSTN si numarul abonatului. O retea PLMN poate avea unul sau mai multe coduri nationale de destinatie (functie de numarul de GMSC). MS ISDN este integrat in planul de numerotare PSTN.

b).Identificatori temporari (din motive de securitate)

- MSRN (Mobile Station Roaming Number) pentru rutarea apelului de la GMSC la comutatorul MSC in care se gaseste abonatul. Contine codul tarii, codul national al destinatiei (ca la MS ISDN) si numarul abonatului (care contine adresa MSC / VLR in zona caruia se afla abonatul). Cand GMSS sau MSC primeste o cerere de apel pentru un anumit abonat (identificat prin MS ISDN) va cere prin MAP / C (Invoke) informatii cu privire la locul unde se afla abonatul.

HLR face corespondenta MS ISDN IMSI si extrage din baza de date zona de serviciu MSC unde e abonatul identificat prin IMSI. HLR cere apoi respectivului MSC (prin MAP/D) numarul abonatului cu acelasi IMSI. MSC / VLR aloca (MAP / B) un numar MSRN abonatului si il transmite la HLR (MAP / D). HLR transmite acest numar la GMSC (MAP / C). GMSC ruteaza apelul catre comutatorul a carui adresa este continuta in MSRN. MSRN este si el integrat geografic in planul de numerotare PSTN / ISDN. Este ca si cum am avea un telefon fix conectat la o anumita centrala pe o perioada de timp determinata (pana ce pleaca in zona altei centrale).

- TMSI (Temporary Mobile Subscriber Identity) este utilizat pe interfata radio in locul IMSI, cand e posibil. Are ca scop protectia identitatii abonatului si s-a introdus deoarece criptarea nu poate avea loc decat dupa ce reteaua a aflat identitatea abonatului. Primele schimburi de semnalizari intre MS si BTS nu pot fi criptate Þ acest TMSI (4 octeti) alocat de MSC / VLR si identifica un abonat intr-o LA (nu in toata zona de serviciu a MSC respectiv). Este pastrat in VLR.

4.Identificarea echipamentului

IMEI (International Mob station Equipment Identity).

15 cifre (6 codul tipului de echipament, alocat de un organism international GSM; 2 codul producatorului; 6 seria aparat; ultimul neutilizat).

B.Proceduri la subnivelul RR (radio resources)

1.Accesul in retea

Are loc cu trei ocazii:

- abonatul doreste sa initieze o convorbire

- abonatul este apelat si raspunde

- MS trebuie sa efectueze actualizarea localizarii.

Procedura de acces se realizeaza in 3 pasi:

a).MS transmite mesaj RR de cerere canal, transmis fizic pe RACCH.

b).BTS trimite cererea la BSC plus o prima estimare a timpului de propagare de la MS. BSC alege un canal de trafic liber si transmite mesaj de activare a sa la BTS. Cand primeste confirmarea activarii, BSC aloca un canal de control SDCCH si transmite mesaj de alocare la BTS.

BTS mesaj RR MS, cu numarul canalului de control alocat, valoarea initiala a avansului temporal si a puterii de emisie plus un indicator al momentului in care s-a receptionat mesajul de acces. Mesajul se transmite fizic pe AGCH (Acess Grant Channel)

c).MS mesaj initial LAPDm SDCCH BTS, cu identitatea abonat plus motivul cererii de acces.

2.Iesirea din retea

La terminarea unei convorbiri, la incheierea unei proceduri de actualizare a localizarii sau din cauza unor conditii de eroare Þ eliberarea canalelor radio si trecerea MS in stare inactiva.

Pasii necesari:

a).MSC mesaj de inchidere a comunicarii BSC

b).BSC mesaj 08.58 de eliberare a canalului MS

c).MS mesaj RR de deconectare BTS si elibereaza canalul de semnalizari

d).BTS raport de eliberare prin mesj 08.58 BSC

e).BSC mesaj de dezactivare a canalului de trafic BTS

f).BTS dezactiveaza canalul si confirma la BSC dezactivarea

3.Procedura de apelare a MS (paging)

a).MSC interogheza VLR si primeste de la acesta indicatorul LA in care se gaseste abonatul chemat.

b).MSC mesaj paging BSC care controleaza celulele din LA respectiva. Mesajul contine identitatea abonatului si lista de celule unde se va transmite paging.

c).Pentru fiecare celula din lista, BSC trimite la transceiverul respectiv mesaj 08.58 de comanda paging.

d).BTS mesaj pe PCH(Paging Channel). Contine indicatorul MS si se repeta de 2-3 ori.

4.Procedura de handover

Conduce la schimbarea TCH (Traffic Channel) utilizat de un MS in timpul unei convorbiri. Decizia este luata de BSC.

MS stie de la BTS (de pe BCCH) care sunt frecventele de referinta ale tuturor statiilor din celulele invecinate. MS face masuratori ale nivelului de semnal receptionat de la aceste BTS. El transmite permanent pe FACCH la transceiver-ul la care este conectat, rapoarte cu masuratorile efectuate. BTS le transmite la BSC plus propriile masuratori privind receptia de la MS. BSC mentine pentru fiecare MS activ o lista ordonata cu cei mai buni vecini. Cand calitatea transmisiei pe canalul curent scade sub un anumit prag, BSC ia decizia de transfer al legaturii (in prima celula din lista).

Criteriul de calitate este combinatie liniara intre nivelul semnalului receptionat de MS, puterea sa maxima de emisie si doi parametrii ce caracterizeaza celula (p1 si p2). Acestia sunt difuzati de fiecare BTS pe BCCH (Broadcast Control Channel).

Functie de celula tinta unde se va transfera legatura, exista mai multe tipuri de handover:



a).Handover intra BSC.

MSC nu este implicat. BSC mesaj 08.58 de handover MS. Mesajul contine identificatorul noii celule plus referinta. MS trimite la noul BTS mesaj de acces handover si primeste mesaj de avans temporar. Noul BTS transmite mesaj de alocare PCH / SACCH si transmisia continua. Pe SACCH (Slow Acess Control Channel), noul BTS transmite apoi alte informatii referitoare la identitatea celulei plus frecventele noilor celule vecine. Dupa intrarea in modul normal de transmisie MS trimite la BSC mesaj de incheiere handover. BSC dezactiveaza vechea cale radio. Daca noua celula este in alta LA, MS va cere dupa incheierea convorbirii actualizare localizarii.

b).Handover intra MSC.

Dupa decizia de handover, vechiul BSC transmite o cerere de handover la MSC. MSC trimite cerere de stabilire a caii la noul BSC, care aloca si activeaza un canal in celula tinta. La confirmarea stabilirii caii, MSC transmite la vechiul BSC un mesaj de comanda handover care este transferat la MS. MS se conecteaza la noul BTS si continua convorbirea. Confirmarea de handover trimisa de MS trece prin noul BSC, pana la MSC. Aceasta comanda vechiul BSC sa dezactivize vechiul canal radio.

c).Handover inter MSC

Vechiul MSC = ancora, noul MSC = tinta. Din punct de vedere a retelei, punctul de intrare a convorbirii (vechiul MSC) nu se schimba. Toate mesajele de semnalizare se schimba intre MSC ancora si MSC tinta. Pe parcursul convorbirii, semnalizarile sunt de la MS noul BSS MSC ancora MSC tinta (intr-un sens si celalalt).

Dupa decizia de handover, vechiul BSC trimite o cerere de handover la MSC ancora cerere MAP / E MSC tinta. Daca se tranziteaza PSTN sau ISDN rezulta protocoale corespunzatoare pentru stabilirea conexiunii (TUP, ISUP).

La primirea cererii, MSC tinta stabileste o conexiune SCCP cu noul BSC si ii trimite mesaj de efectuare handover. Acesta aloca un canal radio in celula tinta apoi genereaza un mesaj RR de comanda handover la MS care are traseul MSC tinta MSC ancora vechiul BSC vechiul BTS MS. MS realizeaza transferul pe noua frecventa si noul TCH, raporteaza efectuarea transferului la noul BTS BSC BSC tinta mesaj de sfarsit MSC acora comanda dezactivarea vechiului canal radio.

Daca noul BSC nu poate aloca un canal in celula tinta Þ mesaj de esuare a transferului catre MSC ancora. Vechiul BSC reinitiaza o procedura de handover.

C. Proceduri la subnivelul MM (Mobility Management)

1.Atasarea MS la PLMN.

a).Dupa pornire, MS cauta purtatoarea cea mai puternica pe care se sincronizeaza (SCH, FCCH). Din salvele S afla identitatea celulei (BSIC). De pe BCCH afla restul informatiilor generale referitoare la celula (LAI, frecventa de referinta a celulelor vecine). Deoarece in stare oprita el este marcat in ultimul VLR ca inactiv Þ MS anunta reteaua ca e pornit.

b).MS efectueaza procedura RR de accesare (cere acces pe RACH, i se aloca prin AGCH un SDCCH).

c).MS transmite la MSC pe (SDCCH) un LAI, iar pe canalul asociat (SACCH) transmite la BSC raportul masuratorilor. MSC inscrie in VLR statia MS respectiva, cu LAI, apoi transmite la HLR atasarea. Corespunzator abonatului respectiv (IMSI), in HLR se va inscrie adresa MSC in care se gaseste MS respectiva.

2).Detasarea MS

Din punct de vedere al MM, detasarea MS DETACH MSC, care comanda marcarea IMSI ca detasat.

3).Actualizarea periodica a localizarii.

Daca mesajul de detasare nu este receptionat de MSC (MS la marginea retelei) Þ MS va ramane atasat. Pentru a evita, se cere MS (prin BCCH) ca la 30 minute sa faca actualizarea localizarii. Daca aceasta nu e efectuata Þ IMSI este marcat in VLR ca detasat.

4).Actualizarea localizarii

Din punct de vedere al MM, exista 3 cazuri de schimbare a localizarii MS. In stare pornita, dar inactiva, MS asculta permanent BCCH si PCH. Departandu-se de BTS, calitatea transmisiei scade si MS sesizeaza acest lucru efectuind masuratorile de nivel pe BCCH. Trecerea pe o alta frecventa o decide MS (in stare inactiva). El intretine o lista cu cele mai bune frecvente si trece pe cea pe care o receptioneaza cel mai bine. Ascultand noul FCCH (Frequency Control Channel) si SCH, se sincronizeaza si ascultand noul BCCH afla LAI si noua lista cu frecvente vecine.

a).Noua celula apartine aceleiasi LA Þ noul LAI este identic cu vechiul LAI (inscris in SIM) Þ nu se face procedura de actualizare a localizarii.

b).Noua celula e in alta LA, dar in aceeasi zona de serviciu MSC / VLR. Preocedura trimitere de la MS la MSC a unui mesaj RR de cerere a actualizarii localizarii MSC mesaj de acceptare si inscrie in VLR noul LAI.

c).Noua celula apartine de LA din alt MSC. MS sesizeaza ca LAI difera. Inainte de a raspunde cu mesajul de acceptare, noul MSC transmite la HLR noul LAI. HLR inscrie adresa noului MSC in dreptul IMSI, apoi transmite confirmarea la noul MSC, iar acesta trimite acceptarea la MS. HLR are vechiul MSC / VLR stergerea MS din baza de date. Daca noul MSC e in alta retea (nationala sau internationala) si nu exista acord intre operatori Þ noul MSC nu poate accesa HLR Þ respingerea actualizarii si MS trece pe urmatoarea frecventa din lista.

5).Procedura de autentificare

In AUC este inscrisa cheia de autentificare     corespunzatoare fiecarui abonat. Aceeasi SIM. AUC genereaza un numar aleator RAND apartine de ().

RAND, algor. A8 (cheia de cifrare)

RAND, algor. A3 SRES (32b) = rezultat semnat (Signed Result)

RAND / / SRES = un triplet

AUC genereaza mai multe triplete pentru un abonat si le trimite la HLR, unde sunt stocate.

Cand un nou utilizator este inregistrat in VLR, acesta cere de la HLR un numar de triplete corespunzator acelui abonat, pe care le stocheaza.

Daca MS (cu ) cunoaste algoritmii de autentificare si cifrare (A3,A5,A8) si genereaza aceeasi semnatura cu cea data de AUC Þ SIM corect.



Pentru a genera pe SRES, MS are nevoie de RAND.

a).VLR trimite mesaj de autentificare la MSC, continand pe RAND.

b).MSC trimite la MS cerere de autentificare si RAND.

c).MS calculeaza     si transmite mesaj MM la MSC cu rezultatul.

d).MSC VLR.

e).VLR compara semnatura primita cu cea stocata si trimite confirmare la MSC.

6).Procedura de cifrare (RAND, Ki, A8) plus un cadru TDMA.

7).Procedura de identificare a echipamentului (cu IMEI) si listele.

D.Proceduri la subnivelul CM (Call Management)

1.Servirea unui apel initiat de catre MS

a).MS declanseaza procedura de accesare a retelei (facuta deja).

b).Dupa alocarea SACCH / SDCCH, MS declanseaza mesaj de cerere serviciu la MSC.

c).MS initiaza procedura de autentificare, apoi cea de cifrare. Toate semnalizarile se transmit de acum cifrat.

d).La primirea de la MS a confirmarii de trecere in mod cifrare, MSC poate realoca un nou TMSI pentru MS.

e).MS transmite la MSC MSISDN format si o descriere a serviciului dorit.

f).MSC analizeaza cererea. Daca poate fi satisfacuta Þ MSC incepe stabilirea caii prin transmiterea unui mesaj pe SS7 la reteaua fixa PSTN / ISDN. Stabileste legatura si cu GMSC si transmite la MS un mesaj de acceptare a cererii.

g).Reteaua exterioara stabileste legatura cu abonatul chemat. MSC trimite mesaj de stabilire a legaturii.

h).MSC declanseaza procedura de alocare a unui TCH(Traffic Channel) pentru MS.

2.Servirea unui apel catre MS

Abonatul PTSN / ISDN formeaza numarul MSISDN al abonatului GSM. Convorbirea e rutata la GMSC (prin mesaj INITIAL ADRESS, ce contine numarul MSISDN al abonatului chemat si tipul serviciului).

a).GMSC identifica din MSISDN registrul HLR corespunzator retelei proprii a abonatului chemat si executa o procedura de interogare a HLR.

b).HLR face corespondenta intre MSISDN si IMSI si identifica MSC in care e inregistrat abonatul. Trimite apoi catre acest MSC o cerere de formare a numarului de mobilitate MSRN pentru abonatul respectiv.

c).MSC aloca MSRN HLR.

d).HLR (MSRN) GMSC.

e).GMSC stabileste legatura cu MSC a carui adresa o gaseste in MSRN.

f).MSC cere de la VLR LAI unde e MS.

g).MSC declanseaza procedura de paging catre MS.

h).MS raspunde cu PAGING RESPONSE, apoi acces la retea, autentificare si cifrare.

i).MSC MS tipul serviciului cerut, numarul abonatului chemator.

j).MS MSC mesaj de confirmare sau respingere apel (ex. fax).

k).MS suna.

TRANSMITEREA DATELOR IN RETEAUA GSM

A

 


Servicii in reteaua GSM

1.Servicii de baza disponibile pentru toti utilizatorii retelei terestre de telecomunicatii mobile.

a) Servicii de transport (bearer services) → asigura transferul informatiei digitale in retea, intre interfete utilizator. Ele asigura doar transportul si nu includ echipamentul terminal.

Serviciile de transport prevazute in cele 3 faze de standardizare GSM:

Faza 1 transport date duplex asincron la 300, 1200, 2400, 4800 si 9600 bps;

Faza 2 transport semnal digital nerestrictionat (UDI Unrestricted Digital Signal) la 12000 bps;

Faza 2+ - transmisie de date la 14,4 bps.

In GSM se asigura transport la si de la celelalte retele:

PSTN (cu modem)

ISDN (fara sau cu modem)

PSPDN sincron (terminalul se poate conecta direct la telefonul mobil) sau asincron (via PAD Packet Assembler-Disassambler);

CSPDN numai transfer sincron, direct sau via ISDN;

Internet cu acces traditional prin PSTN/ISDN

ISDN PRA (Primary Rate Access)


b)Teleservicii asigura o comunicatie completa intre terminale (voce, date fax, SMS) si presupune un sistem complet de telecomunicatii, inclusiv echipamentul terminal.

Pentru asigurarea unui teleserviciu este intotdeauna necesar sa i se asocieze un serviciu de transport, care poate asigura transportul informatiei pornind de la terminale proprii retelei (ex. Semnal vocal provenind din telefonul mobil) sau provenind de la terminale exterioara retelei (calculatoare, fax extern, modem).

Teleservicii:

1)Vocale:

Telefonie mobila (MTS Mobile Telephone Service) serviciu fundamental oferit in retelele GSM.

Apeluri de urgenta (disponibil si in absenta unui Sim valid). 112 pentru benzile de 900 si 1800 Mhz, 911 pentru GSM in banda 1900 Mhz.

2)Facsimil

Alternativ voce/fax → permite realizarea unor alternante multiple pe durata unei convorbiri.

Fax G3 fax.

3)Transmisii DTMF (Dual Tone MultiFrequency)

Realizeaza transmiterea tonurilor DTMF si este util pentru controlul masinilor de raspuns automat si pentru interactiunea cu automatele telefonice.

4)Servicii SMS 160 caractere alfanumerice

MO SMS (Mobile Originated SMS) MS → centru SMS



MT SMS (Mobile Terminated SMS) centru SMS → MS

SMS CB (SMS Cell Broadcast) → maxim 93 caractere (meteo, trafic).

5)Cutie postala

Vocala (voice mail) masina de raspuns automat controlata de catre abonat

Pentru fax abonatul poate primi fax de la ce echipament doreste, prin intermediul MS. Continutul este memorat intr-un centru de stocare aflat in retea (NSC Network Service Center).

2. Servicii suplimentare disponibile la cerere (cu plata suplimentara): redirectionari, interdictii pentru apeluri de intrare/iesire, informatii de tarifare, apel in asteptare, teleconferinta, ID, acelasi abonament cu 2 numere.

3. Capabilitati de transport (BC Bearer Capabilities)

Pentru ca nodurile retelelor (PSTN, ISDN,GSM) sa stie cum sa trateze o conectare, este bine sa cunoasca natura serviciului avut de catre utilizator. In GSM este esentiala aceasta precizare.

Aceasta informatie este in principalul element de informatie (IE Information Element), continut de mesajele de semnalizare transmise la stabilirea unei conectari si anume BC.

Mesajele care contin BC sunt:

mesajul ISUP IAM (Initial Adress Message) in cazul apelurilor catre MS sosite din ISDN;

mesajul SETUP transmis de MS in cazul apelurilor de la MS (BCR continut in campul Bearer Capabilities Information Element)

PSTN nu poate oferi acest tip de informatie, toate apelurile dinspre PSTN aratand la fel pentru GSM (ca apel de voce) BC este codat diferit fata de ISDN. Pentru acelasi serviciu solicitat vor exista ISDN BC si GSM BC, iar conversia e facuta de GSM/VLR Þ

O cerere de apel sosind de la GSMC din ISDN poate fi insotita de:

numarul abonatului chemat (numit nr. B) obligatoriu;

numarul abonatului chemator (nr. A) optional;

ISDN BC optional.

Identificarea serviciului curent de catre PSTN se rezolva prin definirea cate unui numar aditional pentru fiecare serviciu ne-vocal solicitat de catre abonat. Astfel, un numar de abonat mobil (MSISDN) poate fi definit in HLR ca:

MSISDN principal

MSISDN aditional (AMSISDN).

Un abonat GSM poate avea pana la 16 numere aditionale, necesare numai la apelarea din PSTN. Se apeleaza AMSISDN. Pentru apelare din reteaua GSM se foloseste MSISDN pentru ca are GSM-BC (unde se specifica cerintele de canal radio, protocolul de semnalizare utilizat pentru acces X.21, X.28, X.32, ISDN, modul de transmisie a datelor sincron sau asincron, tipul modemului si rata de transmisie 300..12000 bps).

B

 


Servicii de date in GSM

Sunt servicii de transport (BS) intre doua interfete:

TAF (intre MS si terminalul de date);

IWF (intre reteaua GSM si cea fixa la care e conectat DTE).

1.Tipuri de servicii de date in GSM:

a)      3,1 Khz audio → presupune transmiterea datelor printr-o conexiune analogica (numita si audio) comutata. Specifica la si de la PSTN. Este necesara conversie A/D si D/A la iesire.

b)      UDI Unrestricted Digital Information (intre TAF si IWF numai date digitale).

c)      Fax-G3 imagini de tip facsimil standard. Asemanator cu 3,1 Khz audio, semnalul incident fiind analogic. Se folosesc fax-modemuri.


Debitul util (12 Kbps) este mai mic decat la voce (13 Kbps), pentru ca standardele 2G prevad o protectie a datelor pe interfata radio mai puternica decat a vocii.

Transmisia poate fi intre terminale ISDN sau intre terminale non-ISDN → transmisia se face intre cele doua modemuri. Trebuie gandita o solutie pentru a incorpora in semnalul digital transmis pe interfetele radio si pe reteaua fixa atat bitii de date cat si semnale de stare ale modemului (DTR Date Terminal Ready, DSR Date Set Ready, RTS Request To Send, CTS Clear To Send, CD Carrier Detect). Ele consuma din banda disponibila Þ debit maxim util ce poate fi transmis intre terminalele non-ISDN prin GSM 2G este 9600 bps.

Problema comunicarii intre doua modemuri folosind ca intermediar o retea digitala (recomandarea ITU-T. V. 110) se rezolva prin:

Codificarea si transmiterea semnalelor de stare ale modemului impreuna cu bitii de date;

Numai in cazul transmisiei asincrone → transformarea fluxului asincron incident intr-un flux sincron;

Sincronizarea fluxului digital incident/sincron, dar generat pe ceasul DTE in cazul retelei digitale.

Toate aceste prelucrari se implementeaza in TAF. Datele si informatia adiacenta strabat reteaua GSM, iar IWF va face prelucrarile inverse Þ la IWF va trebui sa existe un modem identic celui conectat la DTE mobil. La iesirea din modemul situat la IWF (GSMC), atat semnalele de date cat si cele de stare vor fi identice cu cele provenite de la modemul conectat la MS Þ d. p. d. v. Al retelei fixe e ca si cum segmentul TAF-IWF nu ar exista, iar modemul instalat in GSMC ar fi suprapus cu cel din calculatorul sau faxul conectat la MS.

2.Moduri de transmitere a datelor in GSM

Sunt doua si difera prin modul in care e protejata informatia utila:

a)      Mod Transparent (T) se caracterizeaza prin utilizarea unor coduri corectoare de erori (corectie FEC Forward Error Correction) aplicate pe interfata radio.

b)      Mod netransparent (NT) prevede in plus fata de schema de corectie FEC si un mecanism de retransmitere implementat intre TAF si IWF printr-un protocol de nivel legatura de date RLP (Radio Link Protocol).

Erorile detectate dupa corectia efectuata de decodorul FEC determina o cerere de retransmisie a codului RLP corespunzator Þ calitate superioara in interiorul GSM.

Transmisia NT = o transmisie de pachete printr-o retea cu comutatie de circuite.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 852
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site