Preturi si tarife pentru energie; efecte economice si sociale

Preturi si tarife pentru energie; efecte economice si sociale

Energie electrica

La energia electrica, sistemul de preturi si tarife a evoluat de la sistemul unic tarifar reglementat pentru consumatorii finali, la un sistem cu preturi pe activitati si servicii, capabil sa raspunda noii structuri liberalizate a sectorului.

Pe piata liberalizata se utilizeaza preturi care se stabilesc prin mecanisme concurentiale, inclusiv pentru dezechilibrele dintre cantitatile contractate si cele efectiv consumate, precum si tarife reglementate pentru serviciile de retea (transport si distributie) si servicii de sistem.

Pretul energiei electrice a avut o evolutie crescatoare, datorita necesitatii practicarii unor preturi care sa reflecte  costurile rational justificabile, cresterii preturilor la combustibili pe plan international, cresterii volumului de investitii in retele precum si eliminarii progresive a subventiilor directe si incrucisate.

In anul 2005, pretul mediu al energiei electrice livrate consumatorilor casnici a fost de 92,1

Euro/MWh iar al energiei electrice livrate consumatorilor industriali a fost de 66,5 Euro/MWh.

Gaze naturale

Pe parcursul anului 2005 s-au inregistrat cresteri substantiale ale cotatiilor internationale la titei si produse petroliere ceea ce a determinat majorarea pretului pentru gazele din import cu mult peste estimarile avute in vedere la incheierea negocierilor de aderare în cadrul Capitolului 14 „Energie”. Acest fapt a condus, in urma consultarilor cu expertii europeni, la un acord cu Comisia Europeana pentru prelungirea calendarului de aliniere a pretului la gazele naturale pana la sfarsitul anului 2008. Calendarul de aliniere convenit cu expertii UE pana in anul 2008 a fost  stabilit tinand cont de impactul general al preturilor la gazele naturale asupra preturilor altor utilitati si al indicatorilor macroeconomici.

In conformitate cu cerintele de armonizare la legislatia, procedurile comunitare si cadrul economic general specific Uniunii Europene, prevazute in Documentul Complementar de Pozitie privind Capitolul 14 „Energie” (CONF-RO 06-04), un obiectiv important il reprezinta stabilirea preturilor finale de furnizare a gazelor naturale la consumatorii captivi, in conditii de eficienta economica, respectiv de recuperare a costurilor ce privesc desfasurarea activitatilor de productie, inmagazinare, transport, distributie si furnizare.

Necesitatea implementarii unui nou sistem de tarifare a gazelor naturale a fost prevazuta in acordurile incheiate de Guvernul Romaniei cu institutiile financiare internationale si a fost facuta publica inca din decembrie 2003, cand ANRGN a emis metodologia de calcul al preturilor si tarifelor reglementate in sectorul gazelor naturale. In vederea eliminarii subventiei incrucisate intre categoriile de consumatori, ANRGN a implementat incepand cu 01.04.2005, un nou sistem de tarife de distributie si preturi finale reglementate, diferentiate pe fiecare operator de distributie a gazelor naturale, titular al licentei de furnizare, si pe categorii de consumatori, care sa reflecte costurile corespunzatoare furnizarii gazelor naturale pentru fiecare categorie in parte.

Diferentierea preturilor finale reglementate pe categorii de consumatori este necesara pentru a se reflecta in mod corect costurile pe care fiecare tip de consumator le genereaza, fapt ce conduce la eliminarea subventiilor intre consumatorii care consuma cantitati diferite de gaze naturale. Definirea acestora s-a realizat in functie de consumul mediu anual de gaze naturale, in baza fundamentarilor economice transmise de fiecare operator de distributie a gazelor naturale, titular al licentei de furnizare – 5 categorii de consumatori racordati in Sistemul National de Transport si, respectiv, 6 categorii de consumatori in sistemele de distributie.

Fundamentarea preturilor si a tarifelor reglementate are la baza recunoasterea costurilor justificate si efectuate in mod justificat de operatorii de distributie a gazelor naturale. Astfel, preturile finale reglementate la care se realizeaza furnizarea reglementata a gazelor naturale acopera toate costurile efectuate pentru asigurarea cu gaze naturale a consumatorului final.

In scopul de a beneficia in mod nediscriminatoriu de gazele naturale din productia interna, toti consumatorii sunt obligati sa achizitioneze gaze naturale din import intr-un procent stabilit fata de consumul total de gaze naturale (in cazul consumatorilor eligibili, prin importul direct al gazelor

naturale Proportia gazelor din productia interna si a celor din import este stabilita lunar, de catre operatorul de piata. Calculul pretului mediu ponderat al gazelor naturale achizitionate din import se efectueaza de catre Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Gazelor Naturale.

Titei si produse petroliere

In conformitate cu legislatia in vigoare, preturile titeiului si produselor petroliere se formeaza liber, pe baza raportului dintre cererea si oferta de pe piata interna, respectiv de pe piata internationala. Tarifele de transport din sistemul national de transport al titeiului se stabilesc de autoritatea competenta - Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM).

Conjunctura nefavorabila de pe piata mondiala a titeiului, caracterizata de scaderea accentuata a productiei si a stocurilor - in special pe piata americana si asiatica - a condus la cresterea fara precedent a cotatiilor acestuia pe pietele bursiere, inregistradu-se preturi de 60 ÷ 70 USD baril începând cu anul 2005. Cresterea pretului mondial al  titeiului a condus la majorarea continua a preturilor produselor petroliere si, implicit, la cresterea in lant a costurilor in economie.

In pretul intern al titeiului si al produselor petroliere sunt incluse o serie de elemente de fiscalitate, definite in valuta (Euro sau USD). In mod firesc, datorita evolutiei cursului valutar, aceste elemente sunt redimensionate la sfarsitul fiecarei luni pentru luna urmatoare, ceea ce atrage dupa sine necesitatea recalcularii preturilor produselor respective (elementele de fiscalitate reprezinta cca. 70% din pretul final al produselor petroliere).

Pretul produselor petroliere este determinat de costul titeiului supus prelucrarii, a carui pondere este de pana la 80% din costurile totale, iar orice variatie implica modificarea corespunzatoare a costurilor si implicit a preturilor.

Titeiul este un produs cotat la bursa, pe o piata mondiala. Pe piata produselor petroliere exista un climat concurential in curs de consolidare, modificarea si varietatea preturilor practicate pe piata fiind un element pozitiv in dezvoltarea pietei libere. Preturile la carburanti se fixeaza liber, dar si tinand seama de evolutia preturilor externe si de puterea de cumparare de pe piata interna, avandu-se in vedere politici echilibrate de preturi la carburanti.

Carbune

Pretul carbunelui în prezent  se fixeaza liber, prin negocieri directe între producator si beneficiar. Pentru huila pretul este mai mic decât costul de productie, diferenta fiind acoperita prin ajutor de stat în conditiile directivei CE 1402/2002.

Pentru dezvoltarea productiei de carbune în conditiile actuale este necesara promovarea contractelor pe termen lung  între furnizori si termocentrale, pe baza unor formule de stabilire a preturilor în functie de cotatiile bursiere ale altor purtatori similari de energie primara, care sa fundamenteze rezultatele studiilor de fezebilitate (planurilor de afaceri) pe baze reale.

Conform studiilor de prognoza, elaborate la nivel mondial (CME) pâna în anul 2030, pe toate pietele lumii se estimeaza un trend usor crescator al pretului la carbune, fata de cresteri substantiale la celelalte resurse energetice titei si gaze naturale). Prognozele confirma faptul ca, aceasta resursa energetica, pe lânga durata mare de asigurare, prezinta o garantie a sustinerii necesarului de energie în viitor, la preturi competitive cu pretul altor resurse purtatoare de energie primara.

Energie termica

Pretul energiei termice furnizate populatiei din sistemele centralizate de alimentare cu caldura este integral reglementat prin sistemul de Preturi Locale de Referinta (PLR). Costurile  locale de producere, distributie si furnizare a energiei termice in sistem au fost în anul 2005 de 160-230 RON lei/Gcal, diferenta fata de PLR fiind subventionata de la Bugetul de stat (pâna în anul 2007) si bugetele locale.

Subventionarea consumatorilor de energie termica a reprezentat o metoda de asigurare a protectiei sociale si de mentinere in functiune a unor producatori ineficienti, dar cu rol social important.

Pentru energia termica produsa in cogenerare se aplica scheme de sprijin, astfel incat sa fie asigurata viabilitatea producatorilor respectivi pe piata concurentiala de energie electrica.