Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AeronauticaComunicatiiElectronica electricitateMerceologieTehnica mecanica


Calculul organelor de masini componente ale Reductorului de Turatie

Tehnica mecanica



+ Font mai mare | - Font mai mic



Calculul organelor de masini componente ale Reductorului de Turatie




1 Calculul angrenajului cilindric cu dinti în V

1.1 Calculul de dimensionare


a. Date initiale de proiectare


- puterea nominala la roata 1 : Nm

- momentul de torsiune nominal la roata 1 : Nm                                                                  

- raportul de angrenare si de transmitere :

- turatia rotii dintate conducatoare 1 : rot/min                           

- turatia rotii dintate conduse 2 : rot/min

- durata de functionare a angrenajului : ore, se alege ore

- nr de cicluri de solicitare ale rotilor la fiecare rotatie completa : ć1= ć2=1

- nr de dinti al rotii dintate conducatoare : dinti

- nr de dinti al rotii dintate conduse : dinti

- Conditiile de functionare :

Actionarea se face cu un motor electric asincron de curent

alternativ.

Masina de lucru este de tip pompă

Modul de încărcare al angrenajului – regim moderat – suprasarcina si socurile sunt moderate.

Factorul regimului de functionare


Elementele cremalierei de referinta :

1.     unghiul de presiune de referinta în plan normal ;

2.     coeficientul înaltimii capului de referinta în plan ;

3.     coeficientul jocului la capul dintelui de referinta ;

4.     coeficientul razei de racordare la piciorul dintelui de referinta ;

5.     unghiul de inclinare a danturii .


b. Alegerea materialelor , tratamentelor si tensiunilor limita pentru cele 2 roti :


- alegerea materialelor rotilor dintate trebuie sa respecte doua criterii (criteriul de rezistenta si criteriul de economicitate ) si sa tina cont de solicitarile la care sunt supuse cele doua roti dintate

- pentru roata conducatoare se alege STAS 880-80 :

Caracteristicile mecanice ale materialului ales sunt :

MPa ; Se alege : MPa

MPa ; Se alege : MPa

Mpa.

- pentru roata condusa se alege STAS 880-88

Caracteristicile mecanice ale materialului ales sunt :

MPa ; Se alege MPa

MPa ; Se alege MPa

Mpa.

determinarea tensiunilor limita pentru fiecare roata

- pentru roata conducatoare                                                

la solicitarea de contact MPa , Se admite MPa

la solicitarea de incovoiere MPa , Se admite MPa

- pentru roata condusa

la solicitarea de contact , Se admite MPa

la solicitarea de incovoiere , Se admite MPa


c. calculul de predimensionare


Pentru dantura rotilor 1 si 2 s-a ales unghiul de înclinare β1,2 = 20°                                                                       

Numarul de dinti al rotilor echivalente             

zn,1 = = 24,103 dinti

zn,2 = = = 108,464 dinti

Pentru dimensionarea angrenajului se aplica criteriul de dimensionare

Unde: si factori de forma a dintilor rotilor 1 si 2

YFa1 = 2,8 YFa2 = 2,19

YSa1 si YSa2 = factori de corectie a tensiunilor la baza dintilor pentru materialele rotilor

YSa1 = 1,59 YSa2 = 1,78

ZE = factorul de elasticitate al materialului rotilor

ZE = 189,80

Zβ = factorul unghiului de înclinare a danturii

Zβ = 0,969                                

ZH = factorul zonei de contact

= tensiunea admisibila de contact pentru angrenaj

= min( si )

Zn1 si Zn2 = factori ai durabilitatii pentru solicitarea de contact

Zw = factorul raportului duritatilor flancurilor = 1

Se calculeaza numarul de cicluri de solicitare a dintilor pentru fiecare roata

cicluri                                                    

cicluri                   

Se compara si cu , cicluri

deci

Se adopta ;

MPa

MPa

Se alege MPa

= tensiunea admisibila de încovoiere pentru materialele celor doua roti

Yn1 si Yn2 = exponentii durabilitatii pentru solicitarea de încovoiere

Se compara si cu cicluri

deci Yn1,2 = 1

Yδ1,2 = factorii relativi de sensibilitate ai materialului rotilor la concentratorii de la baza dintelui                                                           

Yδa1 = 0,967          Yδa2 = 1,01

MPa

MPa

Revenim la criteriul de dimensionare

dinti

dinti

Se observa ca : z1 < z1cr ( 20 < 76,8366 )                                 

Dimensionarea angrenajului se face la solicitarea de contact.


d.calculul modulului angrenajului                                         


În situatia dimensionarii la solicitarea de contact se determina mai întâi distanta dintre axe

aw1,2 = (0,8 0,9)(μ1,2 + 1) 

μ1,2 = raportul de angrenare si de transmitere = 4,5                                                                                               

Mt,1 = momentul de torsiune nominal la roata = 569,1502 Nm

σHp = tensiunea admisibila de contact pentru angrenaj = 548,1 N/mm2

ZE = factorul de elasticitate al materialului rotilor = 189,80

Zβ = factorul unghiului de înclinare a danturii = 0,969

ZH = factorul zonei de contact = 2,3837

Ka = factorul regimului de functionare = 1,25

Ψa = factor de latime a rotii - pentru angrenaje cilindrice cu dinti în V , la reductoare într-o treapta se recomanda Ψa = 0,25 0,3. Se alege Ψa = 0,28

aw1,2 = (0,8 … 0,9) (4,5 + 1)

aw1,2 = (0,8 … 0,9)5,5

aw1,2 = (0,8 … 0,9) 5,5 71,2191

aw1,2,min = 0,8391,7 aw1,2,min = 313,36 mm

aw1,2,max = 0,9391,7 aw1,2,max = 345,393 mm

aw1,2 = mn =

mn,min = mn,min = 5,35 mm

mn,max = mn,max = 5,89 mm

Se alege mn,STAS = 5,5 mm





1.2 Calculul elementelor geometrice ale

angrenajului cilindric cu dinti în V


a. schita angrenaj

b. date preliminare privind definitivarea geometrica a angrenajului

numarul de dinti al rotii dintate conducatoare z1 = 20 numarul de dinti al rotii dintate conduse z2 = 90

unghiul de înclinare a danturii β1,2 = 20°

elementele cremalierei de referinta

ungiul de pres de referinta αn = 20o, cosαn = 0,939

coeficientul înaltimii capului de referinta han = 1,0

coeficientul jocului la capul dintelui de referinta cn* = 0,25

coeficientul razei de racordare la piciorul dintelui de referinta ρn* = 0,38                                                

modulul normal conform STAS 882 – 82, mn1,2 = 5,5 mm modulul frontal mt = = = 6,39 mm

pasul normal pn = π mn = 3,145,5 = 17,27 mm

pasul frontal pf = π mt = 3,14 = 18,39 mm

( mt= )


c. calculul elementelor geometrice de baza


naltimi totale si partiale ale dintilor

naltimi de cap ale dintilor                                

ha1 = ha2 = ha = hanmn = 1mn = mn = 5,5 mm                                                                        

naltimi de picior ale dintilor                            

hf1 = hf2 = hf =( han + cn*)mn = 1,255,5 = 6,875 mm                                                             

naltimile totale ale dintilor

h1 = h2 = h = ha + hf = 5,5 + 6,875 = 12,375 mm

diametrele rotilor

diametrele cercurilor de divizare si rostogolire                                                                                    

d1 = dw1 = mtz1 = 5,857320 = 117,14 mm

d2 = dw2 = mtz2 = 5,857390 = 527,157 mm

diametrele cercurilor de cap

da1 = d1 + 2ha = 117,14 + 25,5 = 128,14 mm                                                                                                 

da2 = d2 + 2ha = 527,157 + 25,5 = 538,157 mm

diametrele cercurilor de picior 1

df1 = d1 - 2hf =117,14 - 26,875 = 103,39 mm

df2 = d2 - 2hf = 527,157 - 26,875 = 513,407 mm                                                                                                 

diametrele cercurilor de baza

db1 = d1cosαn = 117,140,939 = 110 mm

db2 = d2cosαn = 527,1570,939 = 495 mm

distanta dintre axele angrenajului

aw1,2 = a1,2 = (z1 + z2) = = 322,148 mm


latimile rotilor

bo = latimea canalului, se recomanda bo = 10 ÷ 20 mm, se alege bo = 16 mm

se determina latimea teoretica necesara a rotii

bnec = Ψaaw1,2 = 0,28322,148 = 90,20 mm

latimea rotii conduse

b2 = bnec + bo =90,20 + 16 = 116,20 mm se alege b2 = 118 mm

latimea rotii conducatoare

b1 = b2 + 2(1 5) =118+22 = 122 mm


d. calculul unor elemente ale formei specifice celor doua roti

tesitura de cap

f = = = 2,75 mm

grosimea coroanei în zona de dantura

a1 = (2 3) mn = 2,55,5 = 13,75 mm

diametrele celor doua canale

dcanal1 = df1 - (1 8) = 103,39 - 6 = 97,39 mm

se alege dcanal1 = 98 mm

dcanal2 = df2 - (1 8) = 513,407 - 6 = 507,407 mm

se alege dcanal2 = 508 mm

grosimea discului rotii

S = (3 4) mn = 3,55,5 = 19,25 mm

razele de racordare ale configuratiei

r1, r2 = 1 5 mm se alege r1 = 2 mm, r2 = 4 mm

diametrul butucului rotii conduse

dbutuc2 = (1,4 1,8) dalezaj



1.3 Sistemul de forte al angrenajului cilindric cu dinti în V


Pentru determinarea componentelor sistemului de forte ale angrenajului cilindric cu dintii în V, se considera angrenajul format din roata conducatoare 1 si roata condusa 2.

Angrenajul astfel definit este reprezentat în patru proiectii

- a. reprezentând vederea în planul vertical a celor doua roti

- b. reprezentând vederea în planul lateral a celor doua roti

- c. reprezentând o sectiune normala pe directia flancurilor în contact ale celor doua roti, realizata în planul n - n

- d. reprezentând un detaliu aspra rotii conducatoare 1



Transmiterea miscarii si puterii de la roata conducatoare la roata condusa se face prin dezvoltarea unei încarcari distribuite dea lungul flancurilor dintilor aflati în contact. Forta rezultanta o descompunem în trei forte dupa trei directii si anume :

- o directie tangentiala la cilindru cu componentele Ft1 si Ft2

- o directie radiala cu componentele Fr1 si Fr2

- o directie axiala - paralela cu directia axelor - cu componentele Fa1 si Fa2

Pentru determinarea rezultantelor se vor scrie relatiile

pentru componenta tangentiala

Ft1 = Ft2 = 2F't1 = == 14576,148 N

pentru componenta radiala

αn αwn 20o tg20° = 0,364cosβ1,2 = 0,939

Fr1 = Fr2 = 2F'r1 = = = 5650,39177 N

pentru componenta axiala

Fa1 = Fa2 = F'a1 - F'a1 = 0 N

Se remarca faptul ca la angrenajul cilindric cu dinti în V, componetele axiale ale fortelor de angrenare sunt nule.                                                                                               



2 Calculul carcasei


Se alege ca material pentru carcasa - fonta cenusie FC 250                                                                                             

2.1 Alegerea distantelor de la punctele de aplicatie ale incarcarii pe roti si reazeme

l = x1 + x2 + x3 + x4

x1 = = = 61 mm

x2 = 10 20(25) mm se alege x2 = 17 mm

x3 = 5 10 mm, se alege x3 = 8 mm

x4 = = = 20 mm B = grosimea rulmentului = 30 50 mm

l = x1 + x2 + x3 + x4 = 62 + 17 + 8 + 20 = 107 mm

Se alege l = 110 mm



3 Calculul elementelor subansamblului arborele conducator I


3.1. Calculul arborelui I


a. fortele si momentele care actioneaza asupra arborelui conducator


MtI arb ext. max = 862,3481 Nm Mt1 max = 853,725 Nm

Fortele care actioneaza aspra arborelui I din angrenaj sunt:                                                              

Ft1 = 14576,148 N - forta tangentiala Fr1 = 5650,39177 N - forta radiala

Fa1 = 0 - forta axiala

l = 110 mm 0,11 m


b. Felul si caracterul solicitarii


Sub actiunea încarcarilor, arborele este supus la urmatoarele solicitari - solicitarea de torsiune - se desfasoara in regim pulsatoriu

- solicitarea de încovoiere - se desfasoara in regim variabil alternant simetric



c. schema de încarcare, schema de calcul simplificata, reactiunile, diagramele de eforturi sectionale


plan vertical

Σ M1 = 0 : Ft1l - V22l = 0 V2 = = = 7288,074 N

Σ M2 = 0 : V12l - Ft1l = 0 V1 = = = 7288,074 N

Verificare : Σ Oy = 0 : V1 - Ft1 + V2 = 0 ; 7288,074 –14565,148 + 7288,074 = 0                               

MiV3 = V1 l = 7288,0740,11 = 801,68814 Nm 

plan orizontal

Σ M1 = 0 Fr1l - H22l = 0 H2 = = 2825,196 N

Σ M2 = 0 H12l - Fr1 l = 0H1 = =2825,196 N

Verificare : Σ oz = 0 : H1 - Fr1 + H2 = 0 2825,196-5650,39177+2825,196 = 0

MiH3 = H1l =2825,1960,11 = 310,77 Nm

Mt = MtI arb ext. max = 862,3481 Nm

d. determinarea reactiunilor in reazeme


R1 = R2 = == =7816,5053 N

R1 = R2 = FrI = FrII = 7816,5053 N

e. calculul momentelor echivalente


n sectiunea 1                                                           

Mec,1 = 0 Nm                                                                                 

în sectiunea 3 in stanga

Mec,3 stg = = = 859,815 Nm

n sectiunea 3 in dreapta

Mec,3 dr = = = 1138,8656 = = 1138,8657 Nm

în sectiunea 2

Mec,2 = Mt = MtI arb ext. max = 862,3481 Nm

în sectiunea 4

Mec,42 = Mt = MtI arb ext. max = 862,3481 Nm


f. alegerea materialului si stabilirea tensiunilor admisibile


pentru arborele I se alege OLC 60 STAS 880-88

caracteristicile mecanice ale materialului ales sunt :

(HB)1 = 2250 - 2750 Se alege (HB)1 = 2500

(σr)1 = 850 - 1000 N/mm2                        Se alege (σr)1 = 930 N/mm2

(σO,2)1 = 580 N/mm2                                                

σai = 90 - 120 N/mm2 Se alege σai = 100 N/mm2

ζat = 70 - 90 N/mm2 Se alege ζat = 80 N/mm2


g. calculul de dimensionare al arborelui                       


g1 determinarea diametrelor critice in principalele sectiuni

pentru sectiunea 3

Mec,3 = max(Mec,3stg si Mec3dr)= 1138,8657 Nm

d3,cnec = = 48,77 mm

d3nec = d3,cnec + t1 = 48,77 + 5,5 = 54,27 mm

pentru sectiunea 4

d4,cnec = = = 38,006 mm

d4nec = d4,cnec + t1 = 38,006 + 5,5 = 43,506 mm

g2. forme constructive

Varianta A - pinion montat cu pana pe arborele I


se alege d4 = 45 mm                              

se alege d5 = d4 + 5 = 45 + 5 = 50 mm

se alege d1 = d2 = d5 + 5 = 50 + 5 = 55 mm

se alege d6 = d2 + 5 = 55 + 5 = 60 mm

se alege d3 = d6 + 5 = 60 + 5 = 65 mm

se alege d7 = d3 + 10 = 65 + 10 = 75 mm

Verificarea compatibilitatii variantei A

X = - = - = 12,1

2,5mn = 2,55,5 = 13,75 mm

Se observa ca X < 2,5mn varianta A nu este viabila si se va opta pentru construirea arborelui I corp comun cu roata conducatoare 1 ( varianta B )

g3. definitivarea dimensiunilor

forma finala este varianta B si dimensiunile finale sunt urmatoarele                                                                         d1 = d2 = 55 mm d3 = 65 mm

d4 = 45 mm d5 = 50 mm

d6 = 60 mm d7 = 75 mm



h. verificarea arborelui la oboseala


Stabilirea dimensiunilor arborilor impune anumite verificari de rezistenta.

Canalele de pana cu care sunt echipate unele sectiuni trasversale ale arborilor, reprezinta cele mai importante zone de concentrari ale tensiunilor. Din acest motiv se impune verificarea sectiunilor care au astfel de configuratii – sectiunea 4.

Solicitarea acestei sectiuni este realizata exclusiv de torsione, cu valoarea momentului corespunzator Mt= MtI arb ext. max = 862,3481 Nm

Verificarea la oboseala a sectiunii 4 presupune determinarea coeficientului de siguranta efectiv si compararea acestuia cu valoarea coeficientului de siguranta admisibil


3.2. Calculul asamblarilor cu pene la arborele I


n sectiunea 4                                            

asamblu cu pana paralela STAS 1004 - 81 cu capetele rotunjite din OLC 60

d4 = 45 mm lb4 =(1,4 1,8 )d4 = 1,845 = 81 mm


din tabel alegem dimensiunile penei conform STAS 1004 - 81                                                                             

b = 14 mm t1 = 5,5 mm

h = 9 mm t2 = 3,8 mm

l = 70 mm lc = l - b = 56 mm

verificarea penei la solicitarea de contact

p1 = = = 152,09 N/mm2 > pa

pa = 80 120 N/mm2 Se admite pa = 110 N/mm2

p2 = == 76,045 N/mm2 < pa


verificarea penei la solicitarea de forfecare

ζ = = 48,8859 N/mm2 < ζf

ζf = 65 95 N/mm2                                 Se admite ζf = 80 N/mm2                                                               

Conform verificarilor facute în sectiunea 4 pentru montarea cuplajului pe ax se vor folosi doua pene paralele cu dimensiunile de mai sus.


3.3. Calculul rulmentilor


PI = PII = FrI VXktkd

FrI = 5650,39177 N - reactiunea în reazeme

V = 1 - factor ce tine seama de inelul rotitor al rulmentului

X = 1 - coeficientul fortei radiale în absenta fortei axiale

kt = 1 - factor de temperatura, daca t < 100°

kd = 1,3 1,6 - factor de dinamicitate pentru încarcari cu sarcini dinamice moderate , se alege kd = 1,5

PI = PII = FrI VXktkd =5650,391771111,5 = 8475,8765 N                               

p = 3,33 - exponentul durabilitatii rulmentului (pentru rulmenti cu role)

L = = 770,7272                                                                                       

Lh = 18000 ore n = nI = 713,6363 rot/min

CI = CII = PI = 8475,8765 = 8475,87657,361 = 62390,973 N

Se alege din catalog rulmentul radial cu role cilindrice pe un rând seria NU 211 cu dimensiunile

d = 55 mm D = 100 mm B = 21 mm

Alegerea capacului se face corelând diametrul D al capacului cu diametrul D al rulmentului ales. Dimensiunile capacului sunt

D = 100 mm D1 = 150 mm D2 = 125 mm

b = 12 mm e = 15 mm d1 = 12 mm

ns = 6 suruburi M10


4 Calculul elementelor subansamblului arborele condus II


4.1. Calculul arborelui II


a. fortele si momentele care actioneaza asupra arborelui condus


MtII max = 3764,9308 Nm Mt2 max = 3764,9308 Nm

Fortele care actioneaza aspra arborelui I din angrenaj sunt:                                                                              

Ft2 = 14576,148 N - forta tangentiala Fr2 = 5650,39177 N - forta radiala

Fa1 =                  0 - forta axiala

l = 110 mm = 0,11 m


b. Felul si caracterul solicitarii

Sub actiunea încarcarilor, arborele este supus la urmatoarele solicitari - solicitarea de torsiune - se desfasoara in regim pulsatoriu

- solicitarea de încovoiere - se desfasoara in regim variabil alternant simetric


c. schema de încarcare, schema de calcul simplificata, reactiunile, diagramele de eforturi sectionale



plan vertical

Σ M1 = 0 : Ft2l - V22l = 0 V2 = = = 7288,074 N

Σ M2 = 0 : V12l - Ft2l = 0 V1 = = = 7288,074 N

Verificare : Σ oy = 0 : V1 - Ft1 + V2 = 0 ; 7288,074 – 14576,148 + 7288,074 = 0

MiV3 = V1 l = 7288,074 0,11 = 801,688 Nm

plan orizontal

Σ M1 = 0 : Fr1l - H22l = 0 H2 = =2825,1959 N

Σ M2 = 0 : H12l - Fr1 l = 0H1 = =2825,1959 N

Verificare : Σ oz = 0:H1 - Fr1 + H2 = 0; 2825,1959 – 5650,39177 + 2825,1959=0

MiH3 = H1l = 2825,1959 0,11 = 310,7715 Nm

Mt = MtII arb ext. max = 3727,2814


d. determinarea reactiunilor in reazeme


R1 = R2 = == = 7816,5052 N                                                   

R1 = R2 = FrI = FrII = 7816,5052 N


e. calculul momentelor echivalente

n sectiunea 1                                                                     

Mec,1 = 0 Nm                                                                                 

în sectiunea 3 în dreapta

Mec,3 stg = = = =859,815 Nm

n sectiunea 3 în stanga

Mec,3 dr = = =

= = 3371,9891 Nm

în sectiunea 2

Mec,2 = Mt = MtII max = 3764,9308 Nm

în sectiunea 4

Mec,42 = Mt = MtII max = 3764,9308 Nm


f. alegerea materialului si stabilirea tensiunilor admisibile


pentru arborele II se alege OLC 45 STAS 880-88                                                                                                    

caracteristicile mecanice ale materialului ales sunt :

(HB)2 = 1900 - 2250 Se alege (HB)2 = 2100

(σr)2 = 700 - 850 N/mm2 Se alege (σr)2 = 780 N/mm2

(σO,2)2 = 500 N/mm2                                                

σai = 85 - 115 N/mm2 Se alege σai = 100 N/mm2

ζat = 60 - 80 N/mm2 Se alege ζat = 75 N/mm2


g. calculul de dimensionare al arborelui

g1 determinarea diametrelor critice in principalele sectiuni


pentru sectiunea 3

Mec,3 = max(Mec,3stg si Mec3dr)= 3371,9891 Nm

d3,cnec = = 70,0318 mm                                                   

d3nec = d3,cnec + t1 = 70,0318 + 9 = 79,0318 mm

pentru sectiunea 4

d4,cnec = = 63,4681 mm

d4nec = d4,cnec + t1 = 63,4681 + 9 = 72,4681 mm


g2. forme constructive

Varianta A - pinion montat cu pana pe arborele II


se alege d4 = 75 mm                              

se alege d5 = d4 + 5 = 75 + 5 = 80 mm

se alege d1=d2 = d5 + 5 = 80 + 5 = 85 mm

se alege d6 = d2 + 5 = 85 + 5 = 90 mm

se alege d3 = d6 + 5 = 90 + 5 = 95 mm

se alege d7 = d3 + 10 = 95 + 10 = 105 mm


g3. definitivarea dimensiunilor


forma finala este varianta A si dimensiunile finale sunt urmatoarele d1 = d2 = 85 mm d3 = 95 mm

d4 = 75 mm d5 = 80 mm

d6 = 90 mm d7 = 105 mm


h. verificarea arborelui la oboseala


Stabilirea dimensiunilor arborilor impune anumite verificari de rezistenta.

Canalele de pana cu care sunt echipate unele secsiuni trasversale ale arborilor, reprezinta cele mai importante zone de concentrari ale tensiunilor. Din acest motiv se impune verificarea sectiunilor care au astfel de configuratii – sectiunea 4.

Solicitarea acestei sectiuni este realizzata exclusiv de torsione, cu valoarea momentului corespunzator Mt= MtII arb ext. max = 3764,9308 Nm

Verificarea la oboseala a sectiunii 4 presupune determinarea coeficientului de siguranta efectiv si compararea acestuia cu valoarea coeficientului de siguranta admisibil


4.2. Calculul asamblarilor cu pene la arborele II                


n sectiunea 4                                                           

asamblu cu pana paralela STAS 1004 - 81 cu capetele rotunjite din OLC 45

d4 = 75 mm lb4 =(1,4 … 1,8 )d4 = 1,875 = 135 mm


din tabel alegem dimensiunile penei conform STAS 1004 - 81

b = 22 mm t1 = 9 mm

h = 14 mm t2 = 5,4 mm

l = 120 mm lc = l - b = 98 mm

verificarea penei la solicitarea de contact

p1 = = = 146,353 N/mm2 > pa

pa = 80 120 N/mm2 Se admite pa = 110 N/mm2

p2 = = = 73,1765 N/mm2 < pa

verificarea penei la solicitarea de forfecare

ζ = = 46,5668 N/mm2 < ζf

ζf = 65 95 N/mm2                                 Se admite ζf = 80 N/mm2                                                               

Conform verificarilor facute în sectiunea 4 pentru montarea cuplajului pe ax se vor folosi doua pene paralele cu dimensiunile de mai sus.

n sectiunea 3

asamblu cu pana paralela STAS 1004 - 81 cu capetele rotunjite din OLC 45

d3 = 95 mm lb3 = b2 - 2 = 118 - 2 = 116 mm



din tabel alegem dimensiunile penei conform STAS 1004 - 81                                                                              b = 25 mm t1 = 9,0 mm

b=25mm                t1= 9 mm

h = 16 mm             t2 = 5,4 mm

l = 90 mm lc = l - b = 95 mm

verificarea penei la solicitarea de contact

p1 = = = 104,2917 N/mm2 < pa

pa = 80 120 N/mm2 Se admite pa = 110 N/mm2

p2 = = = 52,1458 N/mm2 < pa

verificarea penei la solicitarea de forfecare

ζ = 33,3733 N/mm2 < ζf

ζf = 65 95 N/mm2                                 Se admite ζf = 80 N/mm2                                     

Conform verificarilor facute în sectiunea 4 pentru montarea cuplajului pe ax se va folosi o pana cu dimensiunile de mai sus.


4.3. Calculul rulmentilor


PI = PII = FrI VXktkd

FrI = 5650,39177 N - reactiunea în reazeme

V = 1 - factor ce tine seama de inelul rotitor al rulmentului

X = 1 - coeficientul fortei radiale în absenta fortei axiale

kt = 1 - factor de temperatura, daca t < 100°

kd = 1,3 1,6 - factor de dinamicitate pentru încarcari cu sarcini dinamice moderate , se alege kd = 1,5

PI = PII = FrI VXktkd = 5650,391771111,5 = 8475,5876 N                                  p = 3,33 - exponentul durabilitatii rulmentului ( pentru rulmenti cu role )

L = = 171,2726

Lh = 18000 ore n = nII = 158,5858 rot/min

CI = CII = PII = 8475,5876 = 8475,58764,6857 = 39714,3044 N

Se alege din catalog rulmentul radial cu role cilindrice pe un rând seria NU1017 cu dimensiunile

d = 85 mm D = 130 mmB = 22 mm

Alegerea capacului se face corelând diametrul D al capacului cu diametrul D al rulmentului ales. Dimensiunile capacului sunt

D = 130 mm D1 = 190 mm D2 = 160 mm

b = 16 mm e = 20 mm d1 = 14 mm

ns = 6 suruburi M12




Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 34
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved