Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare

Obiectivele intreprinderii se pot indeplinii prin actiunea factorului uman pe baza analizei si a concluziilor desprinse din aceasta care are rolul sa dirijeze eforturile astfel incat efectele sa fie maxime.

Analiza ca metoda generala de cercetare consta in descompunerea unui obiectiv sau a unui fenomen in partile sale componente in elementele sale simple. Astfel se vor cerceta aceste componente, se stabilesc relatiile de cauzalitate, factorii care le genereaza, se formuleaza concluziile si se contureaza cadrul activitatii viitoare.

Analiza economica studiaza activitatile sau fenomenele din punct de vedere economic respectiv al consumului de resurse si al rezultatelor obtinute.

Important in analiza economica este luarea in considerare a relatiilor structural functionale si a celor de cauza efect.

Un proces tehnologic poate fi analizat din punct de vedere pur tehnic vizand succesiunea diferitelor operatii, nivelul acestora in raport de anumiti parametrii sau norme. In acelasi timp poate fi analizat si sub aspect economic respectiv al costurilor si al eficientei.

Obiectul descompunerii pe parti sau elemente il poate constitui un rezultat sau o modificare a rezultatului fata de o baza de comparatie.

In primul caz rezultatul poate fi exprimat prin relatia:

,

- daca reprezinta de exemplu rezultatul exercitiului, se identifica cu elementele constitutive ale acestuia.

Astfel se poate face o analiza structurala realizandu-se o ierarhizare a elementelor care compun rezultatul final al exercitiului.

In al doilea caz obiectul analizei il poate constitui relatia:

,

care studiaza dinamica rezultatului in timp.

In teoria si practica economica analiza se coreleaza cu sinteza prin care se realizeaza reunirea elementelor unui obiect sau ale unui fenomen intr-un tot realizandu-se cercetarea acestora in unitatea lor. In cercetarea fenomenelor si proceselor economice trebuie sa se tina seama de complexitatea acestora care poate fi marcata prin unele aspecte cum sunt:

acelasi efect poate fi produs de cauze diferite;

aceeasi cauza poate produce efecte diferite;

efecte diferite se pot combina dand o rezultanta a complexului de actiuni sau de forte;

in fenomenul analizat pot aparea insusiri pe care nu le-a avut nici un element al fenomenului.

Asemenea aspecte trebuie avute in vedere in toate etapele pe care le parcurge cercetarea unui rezultat.

In functie de diferite criterii se pot distinge mai multe tipuri de analize economice:

1. Dupa raportul in care se desfasoara analiza si cel la care are loc fenomenul avem:

- analiza post - factum sau postoperatorie, analiza activitatii;

- analiza previzionala sau prospectiva.

2. Din punct de vedere al urmaririi insusirilor esentiale sau al determinarilor cantitative ale fenomenelor avem:

- analiza calitativa;

- analiza cantitativa.

3. Dupa nivelul la care se desfasoara analiza avem:

- analiza microeconomica;

- analiza macroeconomica.

4. Dupa modul de urmarire in timp a fenomenelor avem:

- analiza statica;

- analiza dinamica.

5. Dupa criteriile de studiere a fenomenelor avem:

- analiza tehnico-economica;

- analiza economico-financiara;

- analiza financiara.

6. In functie de delimitarea fenomenului analizat:

- analiza pe ramuri;

- analiza pe unitati organizatorice (intreprinderi);

- analiza pe probleme (cifra de afaceri, rentabilitatea, costuri etc.).

Analiza financiara reprezinta ansamblul de instrumente si metode care permite aprecierea situatiei financiare si a performantelor unei intreprinderi.

Scopul analizei financiare este de a stabili diagnosticul financiar al unei intreprinderi in vederea elaborarii de strategii de dezvoltare si de mentinere pe piata. Astfel, scopul analizei financiare este de a furniza aceste informatii asupra situatiilor financiare si a performantelor unei intreprinderi, atat utilizatorilor interni (conducerea intreprinderii, actionarii sau asociatii) cat si utilizatorilor externi (organisme financiar-bancare, parteneri de afaceri etc.). Obiectivul urmarit de catre utilizatorii interni este de a adopta decizii financiare in vederea evitarii dezechilibrelor financiare.

Obiectivul urmarit de catre utilizatorii externi este, de exemplu, in cazul institutiilor bancare de a stabilii un diagnostic financiar in vederea acordarii de credite.

Analiza financiara se realizeaza cu ajutorul prelucrarii datelor din bilant, cont de profit si pierdere, anexa la bilant.

Continutul analizei economico-financiare poate fi redat prin urmatoarele etape:

Delimitarea obiectului analizei care presupune constatarea anumitor fapte, fenomene si rezultate.

Delimitarea obiectivului se face in timp si spatiu calitativ si cantitativ utilizand anumite metode de evaluare si calcul

Determinarea elementelor, factorilor si fenomenului studiat.

Descompunerea in elemente presupune o analiza structurala. Factorii se stabilesc in mod succesiv trecand de la cei cu actiune directa la cei cu actiune indirecta si asa mai departe pana la stabilirea cauzelor finale.

Deci, procesul cunoasterii porneste de la o esenta mai putin profunda catre una mai profunda pe baza principiului descompunerii in trepte.

Principalele notiuni care se folosesc in analiza sunt:

elementele - reprezinta partile componente ale fenomenului studiat (ex: costul produsului);

factorii - reprezinta acele forte matrice care determina un fenomen (ex: productivitatea muncii fata de productia exercitiului);

cauzele - reprezinta fenomene care in anumite conditii provoaca si deci explica aparitia unui fenomen (ex: o masura tehnico-organizatorica care conduce la reducerea pierderilor tehnologice);

cauzele finale - reprezinta ultimele cauze descoperite in procesul de analiza.

Stabilirea factorilor presupune si determinarea atat a corelatiei dintre fiecare factor si fenomenul analizat cat si a corelatiei dintre diferiti factori care actioneaza.

Parcurgerea primelor trei etape conduce la elaborarea modelelor de analiza.

a. Masurarea influentelor diferitelor elemente sau factori. In aceasta etapa intervine analiza cantitativa pentru cuantificarea influentelor si a aprecierii cat mai exacte a rezultatelor.

b.     Sintetizarea rezultatelor analizei stabilindu-se concluziile si aprecierile asupra activitatii din sfera cercetata.

c. Elaborarea masurilor care constituie continutul deciziilor menite sa asigure folosirea optima a resurselor si sa contribuie la sporirea eficientei activitatii pe viitor.

1.1. Principalii factori care exprima rezultatele activitatii economice

Factorii determina formarea si modificarea unui efect a unui rezultat. Ei de regula nu actioneaza independent intr-un sistem de legaturi. Identificarea factorilor necesita cunoasterea precisa a caii de formare a rezultatului si a legaturilor cauzale care apar.

Pentru a intelege mai bine esenta factorilor care intervin intr-un proces de analiza este util sa se grupeze dupa diferite criterii:

Dupa natura lor factorii pot fi grupati in:

factori tehnici;

factori tehnologici;

factori organizatorici;

factori economici;

factori social-politici;

factori demografici;

factori psihologici;

factori biologici;

factori naturali.

Dupa caracterul lor avem:

factori calitativi;

factori cantitativi;

factori de structura.

Dupa modul in care actioneaza:

factori cu actiune directa;

factori cu actiune indirecta.

In functie de efortul propriu al intreprinderii avem:

factori dependenti de efortul propriu ;

factori independenti de efortul propriu.

Dupa gradul de sintetizare avem:

factori simpli;

factori complecsi.

In functie de fluxuri:

factori interni;

factori externi.

Dupa stadiul circuitului economic:

factori specifici aprovizionarii productiei;

factori specifici vanzarii productiei.

Dupa posibilitatea de previziune:

factori previzibili;

factori imprevizibili.

Dupa intensitatea actiunii:

factori dominanti;

factori secundari.

1.2. Metode si tehnici folosite in analiza economico-financiare

Metoda unei stiinte sau discipline reprezinta totalitatea procedeelor folosite de aceasta in realizarea obiectivului sau. Procedeul consta in modul sistematic de a efectua o lucrare in maniera de a actiona pentru atingerea obiectivelor propuse. Totalitatea procedeelor folosite in practicarea unei stiinte formeaza tehnica acesteia.

In cadrul analizei economico-financiare se folosesc o serie de metode si procedee care se grupeaza in metode ale analizei calitative care vizeaza esenta fenomenului prin depistarea legaturilor cauzale si metode ale analizei cantitative care au ca obiect cuantificarea influentelor elementare sau factorilor care explica fenomenul.

1.2.1. Metode ale analizei calitative

Ele sunt: comparatia, diviziunea si descompunerea rezultatelor, gruparea, generalizarea sau evaluarea rezultatelor.

Comparatia

Orice rezultat al activitatii intreprinderii se apreciaza in raport cu anumite criterii.

In activitatea practica de analiza economico-financiara se intalnesc mai multe tipuri de comparatie cum sunt:

comparatii in timp - sunt cele efectuate intre rezultatele perioadei raportate la rezultatele anterioare sau la rezultatul considerat baza de comparatie;

comparatii in spatiu - pot fi efectuate intre rezultatele unor verigi organizatorice interne intre rezultatele obtinute de intreprinderea analizata si rezultatele obtinute la nivel de ramura sau intre rezultatele proprii si cele ale concurentei;

comparatii mixte - adica comparatii in timp si spatiu;

comparatii in functie de un criteriu prestabilit (pe an, norme, standarde);

comparatii cu caracter special - pentru care intervin alte criterii din afara de timp si spatiu.

Diviziunea si descompunerea rezultatelor

Pentru o mai buna analiza a fenomenului studiat rezultatele obtinute prin diferiti indicatori ai activitatii intreprinderii trebuie sa se descompuna. Aceasta descompunere poate sa fie de mai multe feluri:

descompunere in timp - care permite constatarea abaterilor de la ritmicitatea  proiectata pentru un anumit indicator;

descompunerea rezultatelor dupa locul de formare;

descompunerea pe parti sau elemente componente.

Gruparea

Prin intermediul gruparii o colectivitate este impartita in grupe omogene in functie de variatia uneia sau mai multor caracteristici.

Alegerea caracteristicii dupa care se face gruparea, se face in functie de scopul stabilit si de esenta fenomenului studiat.

Generalizarea sau evaluarea rezultatelor

Generalizarea consta in reunirea intr-un ansamblu a concluziilor rezultate din studiul fenomenului analizat retinandu-se aspectele esentiale pentru procesul decizional. Ea se realizeaza in raportul de analiza si in studiile de evaluare si fezabilitate.

1.2.2. Metode de analiza cantitativa

Prin comensurarea actiunii fiecarui element sau factor se da o finalitate de marime legaturilor cauzale, se reliefeaza factorii cu actiune mai importanta asupra rezultatelor si se apreciaza masura in care sunt folosite resursele intreprinderii.

Metodele folosite in analiza cantitativa sunt:

metoda substitutiilor in lant;

metoda balantiera;

metoda corelatiei;

metoda calculului matriceal;

metoda cercetarii operative.

Metoda substitutiilor in lant - se aplica in cazul relatiilor de tip determinist, in care dependenta factorilor se materializeaza in relatii matematice de produs sau de raport si consta in variatia succesiva a factorilor in scopul determinarii influentei acestora asupra modificarii fenomenelor si proceselor economice analizate.

Aceasta metoda implica respectarea a trei principii:

asezarea factorilor se face in ordinea conditionarilor economice care insemna ca se substituie intai factorul cantitativ si apoi cel calitativ;

substituirile se fac succesiv;

un factor substituit se mentine ca stare in operatiile ulterioare.

Daca de exemplu intr-o relatie de trei factori rezultatul reprezinta o functie exprimata in forma folosind valorile din baza de comparatie si cele efective relatiile care apar se pot exprima in forma:

R = rezultatele

Procedand la separarea influentei fiecaruia din cei trei factori asupra modificarii relatiile care apar sunt:

Ca indicatori se mai pot calcula modificarea relativa, ritmul si abaterea procentuala.

Metoda balantiera - folosirea acestei metode permite determinarea cauzelor care au determinat modificarea unui rezultat comparand elementele balantei cu cele din baza de referinta. In cadrul metodei balantiere se folosesc pe de-o parte balanta elementelor si pe de alta parte balanta modificarii elementelor.

Daca luam ca exemplu de balanta exprimarea unui rezultat ce reflecta volumul vanzarilor dat de relatia R = Ra + Rb - Rc, atunci influenta fiecarui factor asupra rezultatului poate fi exprimata prin reflectarea abaterilor urmatoare:

Metoda corelatiei - in cazul in care factorii si fenomenul analizat reflecta relatii de tip stohastic influenta acestora se stabileste cu ajutorul metodei analizei regresionale.

Metoda calculului matriceal - se foloseste in cazul existentei unor relatii functionale de produs sau raport intre fenomenul analizat si factorii de influenta.

Cercetarile operationale - reprezinta un ansamblu de metode care sunt utilizate in adaptarea deciziilor in cazul in care intervin numerosi factori care trebuie avuti in vedere.

Intre elementele principale ce caracterizeaza cercetarile operationale se gasesc:

Cercetarea unor sisteme organizate in care de obicei intervine un complex de factori;

Aplicarea unor metode stiintifice pentru a scoate in evidenta legaturile de interdependenta, pentru a le exprima intr-o forma matematica si pentru a le atribui ponderi tuturor elementelor si factorilor;

Rationalizarea deciziilor pe baza informatiilor si a unor metode stiintifice de analiza post operatorie si analiza previzionala.

1.3. Sisteme organizationale ale activitatii de analiza economico-financiara

Organizarea activitatii practice de analiza economico-financiara este diferita in functie de subiect si de scopul urmarit. Deoarece activitatea de analiza economico-financiara este foarte complexa si totodata este foarte importanta pentru managementul intreprinderii exista mai multe metode de organizare a acesteia. Astfel se poate distinge efectuarea analizei la nivelul fiecarui compartiment functional pe probleme care intra in competenta acestora si de solutionarea carora sunt responsabile.

In al doilea rand la nivelul firmei se pot efectua analize prin intermediul compartimentului financiar contabil, analiza pe baza de bilant care se prezinta in cadrul Consiliului de Administratie si respectiv a Adunarii Generale a Actionarilor.

Tot la nivelul firmei se pot efectua analize, tematici sau de ansamblu efectuate de organisme create special avand insa un caracter temporar in functie de scopul urmarit.

In al treilea rand un alt sistem organizational este cel in care subiectul care efectueaza analiza este din afara intreprinderii.

Organele care pot sa efectueze analize pot sa fie:

Organele Fiscale ale statului - care efectueaza de regula analize financiare asupra modului in care s-a stabilit baza de impozitare si asupra constatarii respectarii legislatiei in vigoare. In aceste situatii se imbina activitatea de analiza cu cea de control si verificare.

Unitatile bancare - efectueaza de regula analize cu ocazia solicitarii si respectiv a acordarii de credite;

Firme specializate de consultanta - care efectueaza diverse analize la solicitarea intreprinzatorului pentru solutionarea unor probleme. Analizele efectuate de firme specializate pentru solutionarea unor probleme au un caracter temporar, iar analizele care sunt efectuate de compartimentele functionale ale intreprinderii au un caracter de permanenta.