Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracte
EconomieTransporturiTurismZootehnie

Instrumente si mecanisme de finantare a agriculturii si dezvoltarii rurale, aplicate prin noua reforma a Politicii Agricole Comune, din anul 2003

afaceri

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
STUDIU DE CAZ- EFECTELE PRIVATIZARII ASUPRA EFICENȚEI
Investitiile straine in Romania - legislatie
Tendintele Internationale ale francizei Specialistii sunt de acord ca cea mai importanta tendinta in domeniu este internationalizarea unor sisteme ame
'METODOLOGIA B.I.R.D.'
Dizolvarea si lichidarea societatii cu raspundere limitata
Insolventa - Scurte referinte de ordin istoric
Reorganizarea judiciara
IESIREA DIN AFACERI
AFACEREA, INTREPRINDEREA ECONOMICA SI FINANTELE
FACTORI CARE INFLUENTEAZA DEZVOLTAREA ANTREPRENORIATULUI

Instrumente si mecanisme de finantare a agriculturii si dezvoltarii rurale, aplicate prin noua reforma a Politicii Agricole Comune, din anul 2003

In cadrul Politicii Agricole Comune, Agenda 2000 a stabilit masuri de realizare a doi piloni:



§         primul pilon „Organizarea Comuna de Piata”;

§         al doilea pilon „Dezvoltarea rurala”.

In ianuarie 2003, la propunerile Comisiei Europene, Consiliul Ministrilor Agriculturii a ajuns la un acord privind reformarea fundamentala a PAC, in mai multe etape, asa cum este prezentata in  graficul nr. 1.

Etapele reformei Politicii Agricole Comune

Agenda 2000

 

1 pachet de masuri

(2003)

 

Mid –Term Review

(2003)

 

Largirea UE

-UE – 25

-UE – 27

-UE - ..

 


Sursa: Prelucrat dupa Dirk

Ahner”The Future of European Agricultural Policy”, Sofia, 2004

Ceea ce este caracteristic acestei reforme este faptul ca prin masurile sale se urmareste brealizarea unui cadru stabil al politicii pentru agricultura europeana in conditiile largirii UE cu inca zece state si in perspectiva cu inca doua state[1]. De asemenea, este stabilita o singura politica agricola, mai eficace si mai dinamica, intr-o corelare stransa cu politica de dezvoltare rurala, de mediu si cu politica comertului international[2].

Noua reforma PAC se caracterizeaza, in principal, prin:

- orientarea PAC catre interesele consumatorilor si a contribuabililor, dar continuand sa sprijine fermierii;

- protejarea economiei rurale si a mediului;

- mentinerea costurilor bugetare la un nivel stabil;

- sprijinirea negocierilor in cadrul OMC in vederea incheierii unui acord privind

agricultura, care sa satisfaca nevoile agriculturii, a fiecarei tari precum si pe ansamblul Uniunii.

In acest context se urmareste dezvoltarea unei agriculturii durabile, prin extinderea modelului european de agricultura, care presupune diversificarea sistemelor de productie, protectia mediului si securizarea alimentelor pentru cetatenii sai. Sprijinul comunitar va fi directionat cu prioritate catre dezvoltarea durabila, productia ecologica si cresterea competitivitatii agricole.

Ř     Instrumente si mecanisme de finantare a agriculturii

Prin Politica Agricola Comuna au fost stabilite obiective si prioritati prin care sa fie sprijinite fermele individuale, precum si conexiunea care trebuie sa se asigure in viitor intre mediu, dezvoltarea rurala si agricultura durabila, dupa cum urmeaza:

- Mai buna orientare a fermierilor spre piata, pentru ca acestia sa devina competitivi pepiata UE si pe cea mondiala. Pentru a asigura stabilizarea veniturilor fermierilor, politica agricola nu va mai subventiona prin plati directe de productie, ci se va concentra pe cresterea capacitatii fermierilor de a produce in conformitate cu cerintele consumatorilor.

In acest fel, fermierii vor beneficia de o sustinere a veniturilor la un nivel rezonabil;

- Fermierii vor trebui sa obtina recompense pentru activitatea agricola desfasurata dupa criterii de mediu, astfel incat sa fie principalii protectori ai mediului in zonele rurale;

- Fermierii trebuie sa produca alimente de calitate ridicata, sa-si dezvolte activitati

diversificate in diferite regiuni ale UE si, ca urmare, sa obtina o valoare adaugata care sa le sporeasca veniturile. In aceasta directie actioneaza doua principii de aplicare a PAC: principiul sustinerii diferentiate a dezvoltarii rurale si principiul subsidiaritatii. Pe baza acestora, fermierii pot sa-si aleaga acele masuri care le aduc mai multe venituri si le permit sa desfasoare o activitate pentru care au conditii sa fie competitivi;

- Fermierii trebuie sa mentina caracteristicile esentiale al mediului rural din spatiul

comunitar. In acest scop este necesar sa fie incurajate toate tipurile de ferme ca sa produca pentru piata si sa nu mai fie dominante fermele mari. Astfel, masurile de reforma trebuie sa aiba in vedere ca prin dezvoltarea rurala sa se redistribuie sprijinul in favoarea fermelor mici.

Noua reforma se va aplica atat pentru vechile, cat si pentru Noile State Membre (cu adaptari si exceptii pentru Noile State Membre) si presupune masuri complexe si radicale.

Noile masuri de utilizare a instrumentelor si mecanismelor de finantare a agriculturii vizeaza:

reducerea preturilor de interventie, in medie cu 25%;

si o noua abordare a sprijinului direct acordat producatorilor agricoli.

Aceste masuri se vor aplica pe ansamblul UE, inclusiv pentru Noile State Membre si cele care au aderat in 2007, utilizandu-se urmatoarele mecanisme:

Schema de plata unica pe exploatatie;

Cross-compliance ( reguli de coditionalitate sau eco-conditionalitate);

Modularea sprijinului sau disciplina financiara.

Lista regimului de sustinere directa a veniturilor agricultorilor in sistemul de „plata unica pe exploatatie” si alte forme de sprijin

Sector/produs

Forme de sprijin

Sector/produs

Forme de sprijin

A. Plati unice pe

exploatatieą

Plati decuplate pentru

culturi in arabil, bovine,

lapte, si posibil la toate ovine si caprine

C. Alte forme de sprijin

- Regim de sprijin pentru

micii

C. Alte forme de sprijin

- Regim de sprijin pentru

micii producatori

Sprijin pe suprafata pentru

agricultorii care primesc

mai putin de 1250Euro/luna



B. Forme de sprijin

stabilite conform

Regelementarii

Consiliului

nr.1252/1999, privind

platile directe˛

- Grau dur

- Sprijin pe suprafata

(prima de calitate)

- Ulei de masline

- Viermi de matase

- Banane

- Stafide

- Tutun

- Hamei

- Sprijin de productie

- Sprijin pentru cresterea

viermilor de matase

- Sprijin de productie

- Sprijin la suprafata

- Sprijin de productie

- Sprijin pe suprafata. Plati

pentru scoaterea temporara

din cultura

- Orez

- Sprijin pe suparafata

Agromediu

Ajutor pe suprafata

- Fructe tip nuca

- Sprijin pe suparafata

- Culturi energetice

- Sprijin pe suparafata

- Cartofi pentru amidon

- Sprijin de productie

- Lapte si produse lactate

- Prime la produse lactate si plati suplimentare

Silvicultura conform

Reglemetarii nr. 1257/1999

Privind zonele defavorizate

Ajutor pe suprafata

- Seminte

- Sprijin de productie

Zone defavorizate, conform R

nr. 1257/1999

Ajutor pe suprafata

- Cultura mare (cereale,

oleaginoase, culturi

proteice, in, canepa)

- Sprijin pe suprafata

inclusiv plati pentru

suprafetele retrase din cultura, plati suplimentare si ajutoare pentru grau dur

- Ulei de masline conform

Reglementarii nr. 1257/1999

- Bumbac

Ajutor pe producti

Ajutor pe productie

- Ovine si caprine

Prime la oi si capre, plati suplimentare, alte plati suplimentare

- Furaje uscate

- Citrice pentru procesare

Ajutor pe productie

Ajutor pe productie

- Carne de bovine

- Prime speciale, prime extrasezon, prime la vaci de lapte, prime pentru

abatorizare, plati pentru

extensificare, plati

suplimentare

- Tomate pentru procesare

Ajutor pe productie

- Leguminoase boabe (linte si mazare de consum)

- Sprijin pe suprafata

Vin, conform Reglementarii

1493/1999

Ajutor restructurat

- Agricultura bilogica si productie de caliatate

- Sprijin suplimentar




- Furaje uscate

- Se poate aplica plata unica

1. Platile unice pe exploatatie introduse din 2005, conform Reglementarii 1782/2003 generalizate in 2007, in UE15. Noile state membre pot introduce plata unica din 2009 sau inainte de 2009.

2. Pot fi mentinute tranzitoriu la unele produse, dupa care Reglementarea 1252/1999 va fi abrogata.

3. Forme de sprijin acordate pe baza altor Reglementari decat Regelemtarea 1251/1999, care de asemenea sunt abrogate. Se mentin tranzitoriu unele forme de sprijin.

4.Reglemetarea va ramane in vigoare pentru unele zone defavorozate.

Sursa: Prelucrate date din Reglementarile Consiliului (CE nr. 1782/2003; nr.1251/1999; nr.1252/1999; nr.1257 si nr.1493/1999).

Ř     Instrumente si mecanisme de finantare a dezvoltarii rurale

Politica de dezvoltare rurala completeaza si acompaniaza politica de piata si are drept scop consolidarea si diversificarea economiei comunitatilor rurale. Aceasta politica se bazeaza pe abordarea multisectoriala integrata a spatiului rural.

Cadrul de armonizare a politicii de dezvoltare rurala cu prioritatile Comunitatii este stabilit prin Reglementarea Consiliului (CE) nr.1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltarea rurala acordat prin Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurala (FEADR), prin care au fost adoptate liniile strategice ale Comunitatii pentru dezvoltarea rurala in perioada 2007-2013.

Principalul instrument de finantare a bugetului agricol al UE pentru obiectivele de dezvoltare rurala este din anul 2007 Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurala (FEADR).

Finantarea din FEADR se  face pe baza de alocari diferentiate din bugetul anual si v include pre-finantarea, plati intermediare si plati finale.

Pentru realizarea masurilor complexe de dezvoltare rurala se asigura mijloacele de coordonare cu alte instrumente ale Politicii Comunitare prin:

Ř      Fondul European de Dezvoltare Economica Regionala (FEDER) constituit in anul 1975 si are rolul de a sprijinii regiunile ramase in urma, pentru reducerea decalajelor in dezvoltarea rurala;

Ř      Fondul de Coeziune (FC) creat in scopul sprijinirii, pe baza principiilor de solidaritate economica si sociala, a celor mai sarace state membre;

Ř      Fondul Social European (FSE) a fost creat in anul 1960 si are rolul de a sprijinii formarea profesionala si a pietei;

Ř      Fondul European pentru Pescuit (FEP);

Ř      Banca Europeana de Investitii (BEI).

Un pas important in realizarea obiectivelor de dezvoltare rurala il reprezinta abordarea politicii intr-un singur cadru de finantare si programare. In acest scop, Comisia Europeana va trebui sa elaboreze o “strategie de dezvoltare rurala” care sa constituie baza strategiilor si programelor de dezvoltare rurala nationale. Insa, statelor membre li se va lasa o mai mare libertate in modul de elaborare a programelor. Conditiile de eligibilitate vor fi detaliate si se vor simplifica masurile de administrare si control. De asemenea, se va asigura o transparenta mai ridicata in ceea ce priveste responsabilitatile statelor membre UE.

Conform Regulamentului Consiliului (CE) nr.1290/2005 privind finantarea Politicii Agricole si a Reglementarii Consiliului nr.1698/2005 privind sprijinul Comunitatii pentru dezvoltarea rurala finantat de FEADR, in perioada 2007-2013, politica rurala va avea urmatoarele reguli esentiale:

- finantarea dintr-un singur fond;

- un singur sistem de programare;

- un singur set de reguli financiare;

- un singur sistem de control.

Fondurile structurale se reunesc printr-un ansamblu de reguli comune in vederea acordarii de ajutoare in cadrul programelor de dezvoltare multianuale, adoptate prin intermediul autoritatilor nationale.

Uniunea Europeana  asigura pe axe cofinantarea masurilor. Procentele de cofinantare la nivelul UE variaza intre 50-75% (75% in regiunile in care PIB/locuitor este sub 75% din media UE).

Pentru axa LEADER, procentul de cofinantare va fi cuprins intre 35-80% (80% in regiunile in care PIB/locuitor este sub 75% din media UE). Pentru regiunile cele mai indepartate, procentele maxime de cofinantare cresc cu 5%.

Asistenta FEADR se va asigura pe baza de parteneriat intre Comisie si Statul Membru, impreuna cu autoritatile si organismele desemnate de fiecare stat membru, conform regulilor si practicilor nationale. FEADR va actiona in fiecare stat membru pe baza programelor de dezvoltare rurala. Aceste programe vor implementa Planul National Strategic prin seturi de masuri grupate pe axe si dezvoltate pe activitati stabilite. Fiecare program de dezvoltare rurala va acoperi perioada 1 ianuarie 2007 - 31 decembrie 2013. Un stat membru poate elabora fie un progarm unic, pe intreg teritoriul sau, fie un set de programe regionale.

Parteneriatul este format din:

Autoritati locale si regionale competente sau alte autoritati publice;

Parteneri sociali si economici;

Alte organisme reprezentand societatea civila, organizatii non-guvernamentale, etc.

Fiecare Stat Membru va depune Planul National Strategic, care stabileste prioritatile de actiune FEADR, tinand seama de directiile si masurile strategice ale Comunitatii, de obiectivele specifice, de contributia FEADR si a altor resurse financiare.

Pentru a se asigura ca interesele financiare ale comunitatii vor fi protejate eficient, statele membre vor trebui sa adopte toate masurile legislative, statutare si administrative stipulate in Regulamentul Consiliului (CE) nr.1698/2005.

In acest sens, statele membre pentru fiecare program de dezvoltare rurala vor asigura:

Ř      desemnarea Autoritatii Conducatoare, a Agentiei Platitoare Acreditata, a Organismului de Atestare;

Ř      repartizarea clara si separarea functiilor intre Autoritatea de Management si celelalte organisme.

Responsabilitatea pentru administrarea si implementarea programului revine Autoritatii Conducatoare. Fiecare program de dezvoltare rurala va fi monitorizat si evaluat. Monitorizarea va fi efectuata de catre Autoritatea de Management si Comitetul de Monitorizare, avandu-se in vedere implementarea programului, realizarea indicatorilor de eficienta, pe produse si pe rezultate. Anual (pana la data de 30 iunie a fiecarui an) Autoritatea de Management va transmite Comisiei un raport anual asupra progresului implementarii programului.

Fiecare raport de progres va contine urmatoarele elemente:

orice schimbare a conditiilor generale, a politicilor nationale sau ale Comunitatii cu impact direct asupra implementarii programului si care afecteaza contributia din FEADR sau din alte instrumente financiare;

§   progresul programului in comparatie cu obiectivele stabilite, pe baza   indicatorilor de eficienta, pe produse si pe rezultate;

§   un rezumat al Raportului de evaluare a programului.

Evaluarea programelor va avea ca scop imbunatatirea calitatii, eficientei si eficacitatii implementarii programelor de dezvoltare rurala.



[1] J Malone: The Common Agricultural Policy and Enlargement,Conference PAC, Sofia 14-15 March, 2004.

[2] Dirk Ahner”The Future of European Agricultural Policy, Sofia, 2004.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 799
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site