Intocmirea bugetului de venituri si cheltuieli la o societate comerciala
Cuprins:
I . Conceptul de buget
1 .
Definirea si functiile bugetului de venituri si cheltuieli
2 . Geneza
si alte date legate de bugetul de venituri si cheltuieli
3 . Rolul
bugetului de venituri si cheltuieli ca instrument de previziune financiara a
intreprinderii
4 .
Clasificarea bugetului si legaturile dintre acestea
II . Principiile
bugetare
III .Elaborarea bugetului de stat
IV . Executia bugetului
V . Exemplu
VI . Concluzii
Bibliografie
I . CONCEPTUL DE BUGET :
I . 1 . Definirea si functiile bugetului de venituri si cheltuieli :
Definim bugetul ca fiind o proiectie ( estimare ) pe o
anumita perioada de timp a veniturilor si cheltuielilor prevazute.Pentru un
buget sunt importante deci :
-
veniturile, valori incasate sau de incasat precum si castigurile
din alte surse
-
cheltuielile , valori de plata sau de platit pentru consumul de stocuri
, lucrari executate si servicii prestate , cheltuieli cu personalul ,
executarea unor obligatii legale sau contractuale ,etc.
Pentru realizarea
unei firme sau activitati economice se impune , in primul rand , asigurarea
bugetului necesar.
Bugetul este un instrument managerial care asigura financiar
dimensionarea obicetivelor firmei , a cheltuielilor , veniturilor ,
rezultatelor , precum si a indicatorilor financiari si evaluarea acestora.
Doua tipuri de cheltuieli trebuie luate in considerare , in perspectiva
construirii unui astfel de buget :
-
cheltuieli
de productie directe – care cuprind
materii prime , materiale , salarii , energia , celelalte utilitati si alte
eventuale cheltuieli
-
cheltuieli
de productie indirecte – se refera la
cheltuieli cu administratia , secretariatul , de transport , de paza ,
protectia muncii , etc.
Se observa asadar ,
ca aceste cheltuieli se impart intre cele de care depinde activitatea economica
propriu – zisa si cele care se refera la asigurarea si organizarea acesteia.
La randul lor , evaluarea veniturilor presupune o proiectie a
acestora pe o perioada de timp detaliata pe fiecare produs in parte.
La sfarsitul
perioadei evaluate , pentru care s – a intocmit bugetul , se realizeaza o comparatie
intre estimarile facute si sumele obtinute.Cauzele diferentelor trebuie
analizate si , acolo unde e cazul ,indepartate.
Inainte de
inceperea anului de previziune, intreprinderea trebuie sa isi stabileasca
programele de activitate viitoare si evaluarea eforturilor necesare pentru realizarea
acestora.
In acest
scop s-a elaborat un document de previziune financiara – Bugetul de venituri si cheltuieli , cu ajutorul
caruia intreprinderile isi previzioneaza pe o anumita perioada de timp , de
obicei un an si defalcat pe trimestre , veniturile si cheltuielile financiare ,
asigurandu-se un echilibru financiar.
Totodata ,
prin bugetul de venituri si cheltuieli se stabilesc fluxurile banesti si
financiare care sa asigure realizarea programelor de activitate si a
capacitatii de plata a intreprinderii.
Ca instrument de previziune , bugetul de venituri si
cheltuieli joaca un rol deosebit in activitatea intreprinderii , el indeplinind
urmatoarele functii:
- functia de previziune
- functia de control a executiei financiare
- functia de asigurare a echilibrului
financiar al intreprinderii
Functia de previziune se realizeaza datorita
faptului ca prin bugetul de venituri si cheltuieli se previzioneaza o serie de
indicatori cum sunt: veniturile, cheltuielile, productia marfa fabricata,
volumul investitiilor, nivelul fluxurilor, incasarile in valuta, nivelul ratei
rentabilitatii.
Functia de control prin bugetul de venituri si
cheltuieli se realizeaza prin faptul ca se repartizeaza veniturile si
cheltuielile pe centre de profit, controlandu-se activitatile prin modul de
gestionare a resurselor, prin buget se respecta legislatia in vigoare privind
destinatiile profitului, iar prin modul de previzionare a indicatorilor se
urmareste incadrarea acestora in anumite limite normale precum si realizarea
acestora fata de nivelele prevazute.
De asemenea,
bugetul de venituri si cheltuieli se intocmeste astfel incat sa asigure
echilibrul de trezorerie a intreprinderii prin fluxurile financiare stabilite
in anul de previziune.
I . 2 . Geneza si alte date legate de bugetul de venituri si cheltuieli
:
In domeniul financiar autoritatea publica este obligata sa intocmeasca un
plan anual prin care sa prevada suma veniturilor si cheltuielilor publice.Acest
program este supus apoi discutiei si aprobarii puterii legislative.Principala
motivatie pentru intocmirea bugetului este una de natura financiara si consta
in aceea ca , prin structurarea si dimensionarea veniturilor ce urmeaza a se
colecta si a cheltuielilor publice , se asigura gestionarea rationala a
fondurilor publice si se vizeaza o cheltuire eficienta a acestora.
In conditiile finantelor clasice , bugetul public
este considerat , ca act legislativ , doar o lista a cheltuielilor si
veniturilor publice , fara specificarea vreunei legaturi cu starea si perspectivele
economiei nationale.
In conditiile tot mai complexe ale vietii
economico – sociale de astazi , doctrina financiara a completat imaginea despre
buget si a legat existenta acestuia de mersul si starea intregii economii
nationale.Astfel , in toate tarile dezvoltate notiunea de buget se refera la
doua structuri diferite:
-
bugetul economiei
nationale
-
bugetul de stat (
bugetul propriu – zis al autoritatii publice )
Bugetul
economiei nationale este un plan sau
program ce se intocmeste anual si
cuprinde totalitatea veniturilor si cheltuielilor dintr – o economie
nationala , indiferent daca acestea sunt publice sau private.Acest buget
cuprinde in fapt , pe langa bugetele autoritatii publice si totalitatea
bugetelor private ( ale agentilor economici )De regula , este un buget
informativ , orientativ si nu este executoriu , in consecinta nu se supune
aprobarii legislativului.Bugetul economiei nationale serveste ca baza pentru
argumentatia financiar – economica , politica si sociala a guvernului.
Bugetul
public ( de stat ) se elaboreaza pornind
de la bugetul economiei nationale , insa cuprinde numai resursele si
cheltuielile autoritatilor publice.Bugetul public se supune in mod obligatoriu
discutiei amanuntite a Parlamentului si aprobarii acestuia.Dupa aprobarea de
catre Parlament , bugetul de stat devine lege si astfel , este posibila
incasarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor publice.
Structura
sistemului bugetar este adecvata
organizarii administrative a statului.Astfel , intr – un stat unitar ( de
exemplu , Romania ) bugetul de stat este organizat pe doua paliere:bugetul
administratiei centrale de stat si bugetele administratiei locale.Lasand
deopartea structura simplificata prezentata anterior , in Romania , asa cum
precizeaza legea finantelor publice , bugetul este reprezentat de un sistem
unitar de bugete: “ resursele financiare publice se constituie si se
gestioneaza printr – un sistem unitar de bugete , si anume:bugetul de stat ,
bugetul asigurarilor sociale de stat , bugetele locale , bugetele fondurilor
speciale , bugetul trezoreriei statului si bugetele altor institutii publice cu
caracter autonom , in conditiile asigurarii echilibrului financiar. ” ( Legea
Finantelor Publice nr.72 din 12 iulie 1996 )
In statele federale
, sistemul bugetar este structurat pe trei nivele mari: bugetul federatiei ,
bugetul statelor membre,al provinciilor sau al landurilor si bugetele locale.
O problema
esentiala in cadrul procesului bugetar o reprezinta repartizarea veniturilor si
cheltuielilor intre diferitele nivele ale sistemului bugetar.Aceasta
repartizare se face in raport cu atributiile ce revin la fiecare nivel in
realizarea actiunilor publice.Ca regula generala , toate impozitele indirecte
sunt venituri ale administratiei centrale de stat , iar impozitul pe avere se
face venit din bugetele locale.Impozitele pe venituri se repartizeaza intre
organele administratiei centrale si locale , in functie de sarcinile ce revin
fiecarui nivel organizatoric al statului.
I . 3 . Rolul bugetului de venituri si cheltuieli ca
instrument de previziunea financiara a intreprinderii :
Conducerea
unei intreprinderi are ca prim obiectiv previziunea iar previziunea financiara
este cea mai importanta activitate in realizarea careia un rol deosebit revine
bugetului de venituri si cheltuieli al intreprinderii, alaturi de bilantul
contabil si contul de profit si pierdere.
Alaturi de previzionarea
financiara , o alta preocupare majora a conducerii intreprinderii moderne este
controlul bugetar al modului de realizare a prevederilor pentru a stabili
abaterile, cauzele acestora si persoanele raspunzatoare, pentru luarea masurile
necesare care sa conduca la eliminarea acestora in viitor.
In
realizarea acestor atributii conducerea are la indemana bugetul de venituri si
cheltuieli ca principal instrument de realizare a activitatii de bugetare a
actiunilor acesteia, care prezinta, cel putin, urmatoarele avantaje:
a) bugetul are rolul de a orienta
intreprinderea spre un scop bine definit, respectiv rentabilitatea,
lichiditatea si diminuarea riscurilor in activitatea acesteia;
b) prin previziunea financiara se
coordoneaza eforturile tuturor compartimentelor din cadrul intreprinderii,
fiecare dintre acestea fiind implicate in procesul bugetar, intr-o masura mai
mare sau mai mica;
c) intocmirea bugetelor asigura
implementarea unui sistem eficient de control, prin compararea realizarilor cu
propunerile, identificarea abaterilor, a cauzelor acestora si luarea unor
masuri operative de corectare a deficientelor.
Avand in
vedere rolul deosebit de important al bugetului de venituri de cheltuieli, se
impune respectarea catorva principii, atat la elaborarea dar si in executia
acestuia, astfel:
1. principiul totalitatii, care presupune acoperirea
tuturor activitatilor unei intreprinderi si o coordonare a acestora care sa
asigure echilibrul intre serviciile functionale si operationale, urmarind insa
sa asigure si o armonizare a relatiei contradictorii ce se manifesta intre
complexitatea sistemului bugetar si costurile ridicate ale unui sistem complet;
2. principiul suprapunerii sistemului bugetar pe sistemul de
autoritate existent in intreprindere, avand in vedere ca bugetul este
intotdeauna sub autoritatea unui conducator de activitate, existand astfel
posibilitatea identificarii bugetului respectiv cu persoana responsabila;
3. principiul mentinerii solidaritatii dintre
compartimentele intreprinderii si al convergentei acestora cu politica generala
a intreprinderii, sistemul bugetar avand rolul de a indeparta unele
tendinte de supraevaluare a importantei unor compartimente in detrimentul
altora si de a contribui la realizarea obiectivelor strategice ale intreprinderii
in conditii de eficienta sporita;
4. principiul supletei, orice buget avand sarcina sa
permita adaptarea rapida si cu usurinta la modificarile care apar in cadrul
economico-social in care functioneaza intreprinderea si la informatiile noi
privind evolutia variabilelor economice exogene care influenteaza activitatea
intreprinderii;
5. principiul cuplarii cu politica de personal pentru
a implementa si stimula motivatia si adeziunea personalului in conformitate cu
obiectivele strategice urmarite de intreprindere.
De regula
bugetele se elaboreaza anual, insa exista si unele bugete elaborate pe o
perioada mai mare de un an (de exemplu bugetul investitiilor) sau pe o perioada
mai mica de un an (bugetul trezoreriei) dar, indiferent de perioada pentru care
se elaboreaza, periodicitatea bugetului trebuie sa fie superioara celei a
ciclului de activitate analizata.
I . 4 . Clasificarea bugetelor si legaturile dintre acestea :
In sistemul
de gestiune al unei intreprinderi se intalnesc mai multe tipuri de bugete, care
se pot clasifica dupa mai multe criterii, cele mai importante fiind:
a) In
functie de continutul acestora:
- Bugetul de tip
financiar este specific relatiilor de repartitie a resurselor
financiare, veniturile fiind dimensionate in calitatea lor de fonduri alocate
pentru finantarea unor cheltuieli limitate, in aceste bugete iesirile sunt
reprezentate de cheltuieli, iar intrarile sub forma alocarii de resurse
(bugetele actiunilor sociale, bugetele activitatii de investitii)
- Bugetul de tip
economic este specific activitatilor creatoare de valori noi ce formeaza
obiectul activitatii intreprinderii, in acest buget comparandu-se cheltuielile
necesare realizarii productiei cu veniturile realizate din vanzarea acesteia
- Bugetele de tip
banesc au specific fluxurile banesti ale intreprinderii si cuprind
intrarile de fluxuri banesti si cheltuielile de fluxuri banesti
b) In
functie de obiectul activitatii bugetare:
- Bugetele
organizate sunt acele tipuri de bugete in care veniturile si
cheltuielile se fundamenteaza pe subdiviziuni organizatorice ale intreprinderii
(sectii, fabrici, uzine, etc.), inclusiv la nivelul acesteia
- Bugetele pe
activitati sunt caracterizate de faptul ca veniturile si cheltuielile se
determina pe activitati (activitatea de productie, activitatea de investitii,
activitatea de reparatii, etc.)
c) In
functie de sfera de cuprindere:
- Bugete generale
care caracterizeaza activitatea de ansamblu a intreprinderii
- Bugete partiale
care caracterizeaza parti ale intreprinderii ( sectii, fabrici, uzine, etc. )
d) In
raport cu factorul timp:
- Bugete periodice
- Bugete
continue ( glisante )
La noi in tara, principalele tipuri de
bugete stabilite pentru societatile comerciale cu capital de stat,
regiile autonome sau companiile nationale sunt:
- Bugetul activitatii generale
- Bugetul activitatii de productie
- Bugetul activitatii de trezorerie
- Bugetul activitatii de incasari si plati in
valuta
- Bugetul activitatii de investitii
- Imprumuturi garantate de stat
- Rezerve
- Repartizarea profitului
Legatura
dintre aceste tipuri de bugete consta in elaborarea lor succesiva, avand in
vedere politica financiara adoptata de intreprindere, pe o perioada mai mare de
timp, in vederea realizarii unor obiective strategice, urmand apoi o transpunere
a acesteia in bugetele anuale intocmite pe activitati si, in final, reflectarea
tuturor acestora in starea previzibila a trezoreriei, a patrimoniului si a
rentabilitatii intreprinderii.
II . PRINCIPIILE BUGETARE :
Principiile bugetare sunt norme orientative ce
guverneaza realizarea procesului bugetar.Scopul lor este acela de a preciza
conditiile in care se face elaborarea si executia bugetului public.In tara
noastra , aceste principii bugetare sunt precizate in legea finantelor publice
, mentionata mai inainte.
Principiile
bugetare sunt urmatoarele:
1 . Principiul
universalitatii bugetului se refera la faptul ca totalitatea veniturilor
si cheltuielilor unui nivel al autoritatii publice trebuie cuprins in proiectul
de buget pe total venituri si cheltuieli ( pe doua
pozitii distincte ) astfel incat , organul legislativ sa poata aprecia si
aproba/respinge colectarea resurselor si cheltuirea lor.
2.Principiul unitatii
bugetului se refera la faptul ca toate
veniturile si cheltuielile statului ar trebui cuprinse intr-un singur buget
dupa o schema unitara de clasificare a veniturilor si cheltuielilor.
3.Principiul realitatii
bugetare impune ca toate veniturile si
cheltuielile sa porneasca de la starea reala a economiei nationale , adica
proiectul de buget sa fie elaborat pornind de la realitatea economico-sociala.
4.Principiul anualitatii
bugetului se refera la perioada pentru care se
elaboreaza bugetul. De regula , bugetul se intocmeste pentru un an. In ultimii
douazeci de ani insa , s-a incetatenit tot mai mult practica de a se elabora
bugetul statului pe doua paliere. Pe de o parte , bugetul multianual , cu
caracter informativ si , pe baza acestuia se elaboreaza bugetul de stat , pe de
alta parte.
5.Principiul
echilibrului bugetar impune ca acoperirea cheltuielilor
statului sa se realizeze doar pe seama veniturilor ordinare ale acestuia.
Potrivit conceptiei clasice asupra finantelor publice asigurarea echilibrului
financiar era socotita cheia de bolta a intregii politici financiare a
autoritatii publice. In prezent , se poate admite un anumit deficit bugetar la
nivel anual , in anumite limite si cu posibilitatea absorbtiei sale intr-un
interval mai mic sau mai mare de timp. In functie de cum au fost cheltuiti
banii , un astfel de deficit ar putea avea chiar efecte pozitive , contribuind
la dezvoltarea economiei si rezultand din aceasta , in viitor , o crestere a
bazei generatoare de venituri publice.
6.Principiul neafectarii
veniturilor bugetare se refera la faptul ca un
venit odata incasat se administreaza global , fiind destinat acoperirii
cheltuielilor privite in ansamblul lor ; aceasta inseamna ca veniturile
bugetare trebuie depersonalizate.
7.Principiul
specializarii se refera la faptul ca in
bugetul de stat , atat cheltuielile , cat si veniturile , nu se cuprind doar in
suma globala ci si defalcat , adica cheltuielile pe destinatii si veniturile pe
tipuri de impozite si taxe. Astfel , prin vot Parlamentul acorda o autorizatie
executivului nu in mod global , ci pe fiecare tip de cheltuieli si venituri. In
vederea realizarii acestui obiectiv se intocmeste o clasificatie bugetara a
veniturilor si cheltuielilor.
8.Principiul
publicitatii bugetului cere ca bugetul aprobat
de Parlament sa fie publicat in presa ( la noi in tara in Monitorul Oficial si
in presa centrala ) pentru ca astfel contribuabilii sa cunoasca suma globala si
structura veniturilor si cheltuielilor statului.
III . ELABORAREA BUGETULUI DE STAT :
Bugetul de stat se
elaboreaza ca proiect de catre puterea executive , deoarece numai guvernul are
initiativa legislativa in domeniul finantelor publice. In cadrul puterii
executive , ca regula generala, proiectul de buget se elaboreaza de catre
Ministerul Finantelor.
Elaborarea proiectului de buget incepe inca de la jumatatea anului precedent, pentru ca de
atunci autoritatea publica si institutiile sale cunosc deja executia bugetului
din penultimul an.
Elaborarea proiectului de buget se face concomitent pentru
toate verigile organizatorice ale statului.
Proiectul de buget guvernamental , inainte de a fi dezbatut in Parlament , se supune
analizei comisiilor de specialitate ale Parlamentului care au dreptul de a
propune modificari si intocmesc un raport. Dupa dezbaterile din comisii ,
proiectul se supune discutiei si aprobarii in plenul Parlamentului , impreuna
cu raportul comisiilor. In final , Parlamentul aproba proiectul de buget pe
fiecare tip de sursa si destinatie de cheltuieli. Prin votarea proiectului de
buget rezulta legea bugetului , care aproba cheltuielile si veniturile statului
, dar si autorizeaza guvernul sa inceapa executia bugetului.
IV . EXECUTIA BUGETULUI :
In ceea ce priveste veniturile intreaga executie bugetara
se realizeaza de catre Ministerul Finantelor si de catre administratiile
financiare.
Pentru a asigura executia partii de cheltuieli s-a
organizat sistemul ordonatorilor de credite. Ordonatorul este o persoana care
are dreptul de a repartiza creditele bugetare. La nivel central exista
ordonatori principali , ordonatori secundari si ordonatori tertiari.
Ordonatorii principali sunt ministri pentru toate
cheltuielile care cad in sarcina ministerelor lor si in limita creditelor
aprobate.
Ordonatorii secundari sunt secretarii de stat sau
directorii generali din ministere si sarcina acestora este repartizarea
creditelor bugetare pe executantii directi.
Ordonatorii tertiari sunt spre exemplu rectorii ,
inspectorii generali la invatamantul preuniversitar etc.
Pentru bugetele locale exista doar ordonatori primari si
tertiari.
Ordonatorii raspund de executia bugetului de stat in
domeniul lor. Executia cheltuielilor presupune urmatoarele tipuri de
operatiuni: angajarea cheltuielilor , lichidarea, ordonantarea si plata.
Angajarea cheltuielilor inseamna asumarea unei obligatii
viitoare de plata in concordanta cu indeplinirea sarcinii ce-i revine
ordonatorului. Concret , inseamna asumarea obligatiei de a efectua o plata in
viitor pentru marfurile sau serviciile cumparate de institutiile publice.
Trebuie sa aiba temei legal si se realizeaza prin semnarea unui contract ,
acceptarea unei oferte, trimiterea unei comenzi, etc.
Lichidarea presupune constatarea faptica si pe baza unor
documente a realizarii operatiilor angajate in prealabil, precum si stabilirea
sumei ce urmeaza a fi platita.
Ordonantarea inseamna emiterea unei dispozitii de plata ce
trebuie sa poarte viza de control financiar preventiv.
Executia de casa a bugetului inseamna incasarea
propriu-zisa a veniturilor si efectuarea platilor in si din contul bugetului de
stat. Aceasta operatie se realizeaza fie prin intermediul sistemului bancar ,
fie prin Trezoreria Publica, fie prin ambele. Trezoreria Publica este ca un fel
de 'banca a Finantelor Publice' si prin ea se realizeaza executia de
casa a bugetului dar , are si rolul de a mobiliza si pastra disponibilitatile
banesti ale tuturor ordonatorilor de credite , precum si a veniturilor
agentilor economici care doresc sa-si pastreze diponibilitatile aici.
Deosebit de important
este controlul bugetar care se realizeaza la trei nivele: politic (exercitat de
Parlament), administrativ (realizat de catre Guvern prin organisme specializate
ale Ministerului Finatelor) si jurisdictional (exercitat de Curtea de Conturi,
numita de Parlament) .
V
. EXEMPLU :
Societatea
comerciala S.C. New Cermesin S.A., a fost infiintata in anul 1991 prin
reorganizarea Intreprinderii de Mecanica Fina Bucuresti, mai precis, in urma
desprinderii Departamentului de Carburi Metalice Sintetizate functional din
1971.
Societatea
detine un sediu unic in Bucuresti, nr1, Sos. Pantelimon, sector 2.
Obiectul de
activitate este reprezentat de producerea si comercializarea unei game largi de
placute si scule din carburi metalice sintetizate. Printre acestea, se pot
enumera: placute amovibile, placute brazabile, filiere rotunde pentru trefilat
sarma, filiere pentru tras bara profilata, matrite pentru presat suruburi si
piulite, matrite de extrudat, scule placate cu carburi metalice sintetizate,
scule monobloc, piese de uzura si produse din carburi metalice sintetizate la
comanda clientului.
Dupa cum se
poate observa, produsele S.C. New Cermesin S.A. pot satisface cerintele unei
game diverse de ramuri industriale: constructii de masini, electronica,
extractiva, petroliera, lemn, metalurgie, chimie, textila, incaltaminte,
medicamente, si altele.
Forma
juridica a societatii este de societate pe actiuni cu capital integral privat.
Capitalul social este impartit in 284.723 de actiuni cu valoarea nominala de
25.000 lei fiecare, neexistand actionari majoritari, cota maxima detinuta fiind
de 39,99% urmata de actiunile proprii ale societatii in cota de 30 %. Tot
capitalul social subscris a fost si varsat insumand 7.118 mil lei (in 1999);
capitalurile proprii insumand 10.535 mil lei, in acelasi an.
Conducerea
executiva a societatii este asigurata de:
• - dir. general, inginer, absolvent IPB, vechime in unitate 11 ani;
• -dir. ec. economist, absolvent ASE, vechime in unitate 11 ani;
• -dir. comercial, inginer, absolvent IPB, vechime in unitate 8 ani;
• -dir. aprov., inginer, vechime in unitate 11 ani;
• -dir.tehnic, inginer, vechime in unitate 6 ani.
Numarul mediu de salariati este de 220 din care implicati direct in productie
sunt 148.
Concurenta
este reprezentata la intern de firme ca: ROMTOOL, I.C.E.M; iar la extern firme
cum ar fi: CONCERNUL SANDVIK-SUEDIA, WURT, METALLWERK PLANSSE-AUSTRIA, firme care
beneficiaza de o mare experienta in fabricarea produselor din CMS.
S.C. New
Cermesin S.A. nu este cotata la Bursa
de Valori si nici pe o alta Piata de Capital.
Dotare
tehnica la constituirea S.C. New Carmesin S.A., aceasta a preluat din activul
I.M.F sectia “Scule si Matrite Dure”, sectie infiintata in anul 1970, printr-o
investitie noua, desfasurandu-si activitatea in cadrul Industriei de
Electronica, Electrotehnica si Mecanica Fina, subramura Mecanica Fina si Scule.
Dezvoltarea acestei sectii se datoreaza initiativei de asimilare a tehnologiei
specifice de fabricatie a produselor de carburi metalice sintetizate,
initiativa ce a asigurat diminuarea importurilor. Echipamentele de productie
detin ca performante o tehnologie medie.
Sectorul in
care isi desfasoara activitatea S.C. New Carmesin S.A. a inregistrat in ultima
perioada o stationare cu o usoara crestere de 1,2% spre finele anului.
Desfasurarea activitatii :Cifra de afaceri se realizeza in baza
obiectului principal de activitate si anume producerea si comercializarea
produselor din carburi metalice sintetizate, piese si accesorii, diverse scule
si dispozitiv cu elemente active din carburi metalice sintetizate. Structura
tehnologica a societatii este orientata in proportie de peste 70% pe fabricatia
produselor de carburi metalice sintetizate, in care procesele tehnologice conducatoare
sint presarea si sintetizarea, intercalate de alte procese ca: rectificarea,
lustruirea, prelucrarea.
Sintetizarea
este procesul de presare a carburilor metalice la anumite temperaturi,rezultand
o compozitie uniforma care se prelucreaza initial (se durifica) prin turnarea
in diverse forme (matrite). Prelucrarea finala presupune finisarea pieselor
rezultate, prin aducerea la cotele corespunzatoare. Materia prima de baza -pulberea
de carburi metalice - este obtinuta in proportie de peste 80% de cele mai multe
ori prin comisionari.
Materii
prime necesare realizarii productiei programate: pulbere, cobalt, polietilen
glicon, argon comprimat, gaz metan, azot lichid, bare cupru electrolitic
puritate 99,9%, negru de fum, tabla inox W 4541, bare inox.Aprovizionarea se
realizeaza pe baza de contracte, comenzi. Pentru cele mai multe materii prime
de provenienta indigena pentru aprovizionarea acestora se folosesc comenzile cu
livrare directa, fara sa existe contracte.
PRINCIPALII
FURNIZORI:
- interni: SC NEFERAL, NEW CARMESIN,
ARPECHIN-PITESTI, MERROM-BRASOV,ZECASI ;BRAZI;
- din import: ABS ALLOIS ANGLIA, UNION MINIER BELGIA.
PIATA
PRODUSELOR SPECIFICE
Gama de
produse cuprinse in nomenclatorul societatii S.C. New Carmesin S.A. se
adreseaza unui segment de piata specific, exclusiv industrial. Principalii
beneficiari ai acestor produse sint agentii economici din:
- industria chimica si petrochimica;
- industria miniera;
- industria prelucratoare prin aschiere;
- industria constructoare de masini;
PRINCIPALII
BENEFICIARI:
S.M.R. BLAS, HIDROJET BREAZA, F.S.R.
RASNOV, ELECTROPRECIZIA SACELE, ELBAC BRASOV, SALINA SLANIC, SUBANSAMBLE AUTO
SF. GHEORGHE, CROMSREEL INDUSTRIES PITESTI, UCM RESIA, MECANICA BOTOSANI,
TUBINOX BUCURESTI, METROM BRASOV, ARO CAMPULUNG, ROMAN SA, ROMCARBON BUZAU,
CESAROM BUCURESTI.
Relatiile cu
clientii sint concretizate in contracte anuale, ceea ce asigura o continuare a
procesului de productie si mentinerea pietei de desfacere.
Societatea
isi concentreaza atentia si asupra penetrarii pietelor internationale, deruland
activitatea de export printr-un compartiment propriu, fiind implicata direct in
contractarea exporturilor. Activitatea de export urmareste valorificarea superioara
a resurselor prin obtinerea resurselor valutare necesare. Principalul client
extern este FARAGAND EL-BRADI EGIPT, iar in ultima perioada au continuat
tratativele in scopul testarii pietei din nord-vestul Europei.
Situatia
Contului de Profit si Pierderi:Cifra de afaceri cunoaste o evolutie valorica de
la an la an, evolutie care la data de 31.12.1999 reprezinta o crestere relativa
cu 123,86 % fata de 1998 si cu 144,44% fata de 1997.
In termeni,
reali valoarea cifrei de afaceri este realizata sub valoarea inflatiei care a
atins 55% la 31.12.1999.
In total
venituri la 31.12.1999 cifra de afaceri reprezinta 88,9%, o descrestere
comparativ cu aceeasi data a anului precedent, in favoarea cresterii
veniturilor din productia stocata. Veniturile din productia stocata care
reprezinta 11,09% din total venituri, cuprind veniturile realizate in anul 1999
din productia realizata in 1998.
Veniturile
de exploatare s-au realizat in baza chetuielilor de exploatare care reprezinta
89,18% din total venituri, respectiv 19.218,4 mil lei. Specific activitatii de
productie, cheltuielile cu materialele reprezinta 39,52% din total cheltuieli
de exploatare, iar cheltuielile cu personalul 34,77%.
Comparativ
cu anii precedenti, ponderea cheltuielilor materialele s-a diminuat datorita
pretului de aprovizionare al materiei prime, in timp ce celelalte cheltuieli
detin aceleasi ponderi in fiecare an.Anual rezultatul din exploatare este
profit, cu o medie anuala de 10% din total venituri.
Rezultatul
financiar este pierdere, societatea avand anual angajamente fata de
banca.Totodata, rezultatul exceptional este negativ, urmare a unor taxe si
penalitati exceptionale suportate de societate.
Pe total
activitate se realizeaza profit in conditiile in care din anul 1997 societatea
este platitoare de impozit.
In anul 1999
profitul inregistreaza o crestere de la 1,1 mil lei in 1998 la 1.016,6 mil lei,
profit obtinut ca urmare a reorientarii politicii de aprovizionare excluzand pe
cat posibil intermediarii si selectand ofertele cele mai avantajoase.
Bugetul de
venituri si cheltuieli :Prin BVC-ul previzionat pe perioada 2000-2001
societatea porneste de la realizarile anului 1999 in baza unui program de
productie stabilit estimeaza, urmatoarele cresteri:
- total venituri realizate in 1999 de
21.838,8 mil lei la 23.900 mil lei in 2000;
- total cheltuieli “ 20.149,0 mil lei la 21.620 mil lei “ ;
- profitul brut “ 1.690,2 mil lei la 2.280 mil lei “ ;
- profitul net “ 1.016,6 mil lei la 1710 mil lei “ ;
Cresterea de
activitate estimata prin BVC pentru 2000 este de numai 109,44 % comparativ cu
anul 1999, deoarece societatea isi intocmeste intodeauna un BVC mai pesimist.
Cu privire
la contractele sau comenzile de livrare S.C. New Carmesin S.A. a incheiat
pentru anul acesta contracte cu clientii traditionali. Pentru trimestrul I al
anului curent, aferent contractelor incheiate s-au primit comenzi in valoare de
11.492,9 mil lei ceea ce reprezinta o acoperire a veniturilor estimate pentru
tot anul de 48%, urmand ca trimestrial sau lunar sa se primeasca alte comenzi.
Necesarul de materii prime de aprovizionat potrivit BVC-ului pe 2000, este de
6.575 mil lei.
Pana la data analizei clientul prezinta contracte in valoare de 222.310 USD,
respectiv 4.046,0 mil lei, iar diferenta pina la acoperirea necesarului de
aprovizionat o va cumpara in functie de comenzile primite, direct de la
furnizori sau prin suplimentarea contractelor actuale.
Societatea
continua sa gaseasca furnizori de materie prima de la care sa se aprovizioneze
direct, fara intermediari pentru a plati un pret mai mic. Astfel de furnizori
sunt firme din China, Franta, Italia si Cehia. Aprovizionarea cu materie prima
la extern se realizeaza prin operatiuni de import sau, un caz special cu o
firma din Cehia, prin barter. O astfel de operatiune a fost urmarita in studiul
de caz anexat. Fiind o firma producatoare de scule din carburi metalice sintetizate,
S.C. New Carmesin S.A. transforma materia prima - pulberile de carburi de
wolfram - in realizarea produsului finit precizat. Deoarece materia prima nu
poate fi procurata pe plan intern,firma apeleaza la solutia achizitionarii ei
din import. In acest sens, pot fi mentionati parteneri din China, Cehia, Franta, Italia. In
afara operatiunilor de import traditionale, S.C. New Carmesin S.A. apeleaza si
la operatiuni de barter, care se dovedesc in cazul ei a fi extrem de rentabile.
Barterul, o
operatiune relativ simpla din punct de vedere al mecanismului de derulare,
presupune existenta a doi parteneri interesati in efectuarea unui schimb direct
de marfuri fara a exista insa in paralel si un schimb valutar. Astfel se
realizeaza economii considerabile in ceea ce priveste comisioanele bancare,
logistica, timpul derularii operatiunilor. Totodata, operatiunea presupune o
complementaritate a nevoilor participantilor la operatiune si, foarte
important, o relatie bazata pe incredere totala intre cei doi parteneri.
Operatiunea de barter presupune deci, o analiza atenta a partenerilor alesi si
o negociere atenta a contractului. Contractele de livrare de pe plan intern ale
S.C. New Carmesin S.A. contin in majoritatea lor o clauza prin care firma se
obliga sa cumpere la pret de fier vechi sculele sparte si deteriorate in urma
utilizarii acestora. Acestea, impreuna cu rebuturile rezultate din productia
interna reprezinta obiectul operatiunii de export in cazul operatiunilor de
barter.
Un astfel de
contract s-a desfasurat si cu firma ceha, OSRAM BRUNTAL Spol s.r.o., firma
romana primind in contrapartida materia prima necesara: pulbere de carbura de
wolfram.
Relatiile
dintre S.C. New Carmesin S.A. si partenerul ceh au luat nastere in urma
initiativei firmei cehe, ce detine tehnologia de recuperare a carburilor de
wolfram din reziduurile ce contin aceasta substanta, care a trimis o mostra.
Firma romaneasca a testat mostra in laboratoarele proprii si a acceptat
propunerea ceha de derulare a unui contract.
Primul pas
al S.C. New Carmesin S.A. a fost acela de a obtine licentele de export si de
import necesare unei astfel de operatiuni. Trebuie de asemenea mentionat ca
aceste documente trebuie procurate cu ocazia fiecarei operatiuni de acest gen,
deoarece, statul roman, prin Ministerul Industriilor si Comertului, nu acorda
licente de barter pe anumite perioade de timp sau pe cantitati de marfa
prestabilite.
Cele doua
licente, demonstreaza calitatea dubla a firmei S.C. New Carmesin S.A., atat de
exportator cat si de importator. Ambele licente prevad ca modalitate de plata:
compensatia cu schimb de documente prin banca fara cedare de devize. Astfel,
putem observa ca, desi nu exista un schimb efectiv de devize, din motive de
securitate si operationalitate, barterul se desfasoara prin banca.
Odata
stabilite premisele deschiderii operatiunii, cele doua parti au convenit asupra
conditiilor de livrare a marfurilor. S-au stabilit conditiile de livrare: DDU
Bruntal, conform INCOTERMS 2000, in ceea ce priveste marfa furnizata de firma
romaneasca si DDU Bucuresti in ceea ce priveste pulberile de carbura de
wolfram, furnizate de firma ceha. Astfel, marfurile aveau sa calatoreasca pe
cheltuiala si riscurile celor doua firme in calitatea lor de exportator,
transferul facandu-se in statia de destinatie,inainte de vamuire.
Angajarea
firmei de transport a fost obligatia firmei romanesti, aceasta fiind cea care
si-a asumat si riscul primei livrari. Aceasta s-a realizat printr-o comanda
ferma pentru transportul partidei de export screps, transmisa prin fax.
Mijlocul de transport ales a fost transportul rutier, marfurile facand parte
dintr-un grupaj organizat de agentia de transport aleasa. Astfel, la dus tirul
urma sa transporte screpurile livrate de firma romaneasca, iar la intoarcere,
cu acelasi tir era transportata pulberea de wolfram ce facea obiectul
compensatiei. Plata transportului a fost facuta in cote egale de cele doua
firme contractante chiar daca pe distanta Bucuresti - Bruntal partida de marfa
transportata era de 2.848 de kg iar la intoarcere camionul era incarcat doar cu
905,3 kg.
Actul de
transport, fiind vorba de un transport rutier, a fost reprezentat de o
Scrisoare de transport international tip CMR in care s-au precizat partile ce
luau parte la operatiune (expeditor: firma romana, destinatar: firma ceha,
transportator: S.C. T-GRUP IMPEX SRL din Romania), marfa ce facea obiectul
transportului, destinatia, conditia de livrare conform INCOTERMS 2000, locul si
data incarcarii marfii.
Barterul a
fost unul de tip compensatie, marfurile fiind evaluate si facturate in USD.
Astfel, firma romaneasca a facturat 2.848 kg de placute, baghete, varfuri din
metaloceramice nemontate pentru scule - sparte si deteriorate (pe scurt:
screps), la pretul de 5,00 USD/kg, in total 14.240 USD; iar firma ceha a
facturat 905,3 kg de pulberi de carbura de wolfram la pretul de 15,730 USD/kg,
in total 14.240 USD. Fiind vorba de o operatiune de compensatie, nu avea loc un
schimb valutar, ci doar un schimb de documente, evaluarea marfurilor in valuta
fiind necesara exclusiv pentru o egalizare formala a compensatiilor.
In acest
stadiu al realizarii obligatiunilor contractuale, S.C. New Carmesin S.A. a
realizat certificatul de analiza al materialelor ce urmau a fi livrate, si s-a
trecut la ambalarea marfii in 12 butoaie marcate corespunzator asezate pe 3
paleti ce au fost incarcate in camion. Odata cu incarcarea marfii in camion,
s-a realizat si lista de colisaj, in care se prevedeau: tipul ambalajului, masa
bruta si neta a fiecarui butoi si per total.
Pentru a se
putea trece la expedierea screpurilor de catre firma romaneasca, firma ceha a
trimis prin fax confirmarea comenzii in care se obliga sa livreze marfa conform
contractului la primirea marfii ce reprezenta compensatia de la firma
romaneasca. O confirmare de comanda contine, conform uzantelor comerciale
internationale, toate elementele unei facturi definitive. Confirmarea comenzii
finale, neconditionat, da nastere la contract. In acelasi document, s-au
specificat penalitatile aplicabile in caz de intarziere ( 0,05%/zi ) si
jurisdictia aplicabila in caz de dispute, in speta legea ceha. In cazul nostru,
confirmarea de comanda a avut rolul unei simple formalitati menita sa asigure
S.C. New Carmesin S.A. in cazul unor diferenduri ulterioare, deoarece, intre
cele doua firme exista o relatie indelungata ( 4 ani ), bazata pe incredere.
Acest lucru se poate observa in lipsa de formalism si de masuri de acoperire a
riscurilor sau garantare in cadrul operatiunii prezentate.
Dupa ce a
fost ambalata si incarcata in camion, marfa a fost transportata in vama,
respectiv, in biroul vamal nr.112 Bucuresti, Gara de Nord. Aici, s-a apelat la
un comisionar vamal (declarant vamal) care, conform borderoului de instructiuni
a realizat toate operatiunile de vamuire. Acesta, a completat o declaratie pe
un formular tipizat D.A.U. (Document Administrativ Unic), la care a anexat:
factura, lista de colisaj si licenta de export. Serviciul vamal a remis,
tranzitarului vamal al doilea exemplar D.A.U., care la randul lui l-a transmis
exportatorului,spre a fi pastrat in contabilitatea acestuia, justificand
scutirea de T.V.A. si cu mentiunea de “liber de vama”.
Deoarece
operatiunea s-a relizat prin intermediul bancii, exportatorul a completat cele
patru formulare ale Declaratiei de Incasare Valutara (D.I.V.). Acestea pot fi
completate doar cu ajutorul unei masini de scris datorita sistemului special de
imprimare. Primul exemplar este pastrat de catre banca si ii serveste acesteia
pentru evidenta operatiunilor interne derulate prin intermediul sau. Celelalte
trei exemplare sunt predate exportatorului si urmeaza urmatorul traseu: cel
de-al doilea este pastrat de catre exportator pentru a-i servi in gestiunea
proprie, celelalte doua pleaca odata cu marfurile in vama, unde este pastrat
cel de-al treilea exemplar. Ultimul exemplar ia drumul inapoi spre banca; prin
aceasta ultima operatiune inchizandu-se circuitul.Concomitent cu livrarea
materialelor, S.C. New Carmesin S.A. a instiintat firma ceha prin fax despre
livrarea marfurilor si actele insotitoare: certificatul de analiza si lista de
colisaj, cat si despre numarul de inmatriculare al camionului si numele
soferului.
Cel mai
important act ce trebuie mentionat este contractul. Acesta reprezinta un acord
de vointa bilateral, prin care una din parti, denumita vanzator, dintr-o
anumita tara, se angajeaza sa livreze celeilalte parti, denumita cumparator,
dintr-o alta tara, un bun material al sau,
determinat cantitativ si calitativ, intr-un anumit loc si la o anumita data, in
conditiile convenite, contra unui pret, in cazul nostru, o contraprestatie.
Contractul a
fost elaborat si trimis prin fax firmei romanesti de partea ceha si prevedea o
operatiune de compensatie - barter. Conditile prevazute in contract nu au urmat
calea negocierilor ele urmand calea deja batatorita de alte contracte
anterioare de aceeasi factura intre cele doua firme. El reprezinta un contract
cadru conform cu General Conditions of Sales un exemplar al acestora fiind
anexat contractului propriu zis.
La primul
punct al contractului sunt mentionate cele doua parti: firma ceha OSRAM BRUNTAL
Spol s.r.o. in calitate de “vanzator” si firma romana S.C. New Carmesin S.A.,
in calitate de “cumparator”.
Obiectul
contractului era prevazut, intr-o prima etapa, pe prima fila a contractului,
pulberea de carbura de tungsten (wolfram), impreuna cu cantitatea si standardul
de calitate necesar. De asemenea, se prevedeau si modul de ambalare si de
marcare a bunurilor.
Modul de
incarcare a marfii: la primirea screpurilor de la firma romaneasca, pe data de
9 martie 2001, in acelasi camion. Conditia de livrare prevazuta in contract:
DDU Bucuresti conform INCOTERMS 2000.
Desi nu se realiza
nici o plata, in contract apare pretul de evaluare pe kg al pulberii de carbura
de tungsten, urmat de precizarea ca marfa nu se va plati, ci compensa cu marfa
primita de la partea romana.
Documentele
ce aveau sa insoteasca marfa erau: factura comerciala, lista de colisaj si
certificatul de analize.
Contestatiile
cu privire la cantitatea primita aveau sa fie depuse in decursul a 5 zile de la
primirea ei, iar cele referitoare la calitatea marfii in decursul a 30 de zile
de la primirea ei.
In partea a
doua a contractului, sunt prevazute obligatiile “cumparatorului”, in speta,
S.C. New Carmesin S.A..
Astfel,
firma romaneasca urma sa livreze 2.848kg de screpuri la un standard de calitate
stabilit, ambalat in 12 butoaie pe 3 paleti, pe data de 9 martie 2001. Marfa
avea sa fie evaluata la pretul de 5 USD per kg, reprezentand per total aceeasi
suma ca in cazul “vanzatorului”: 14.240 USD.
Conditia de
livrare era aceeasi ca in cazul “vanzatorului”: DDU Bruntal (Incoterms 2000).
Termenele de
depunere a contestatiilor cu privire la aspectele cantitative si calitative
ramaneau aceleasi ca si in cazul primei operatiuni: 5 zile, respectiv 30 de
zile de la primirea marfurilor.
Un ultim
paragraf contine referiri la tansportul celor doua partizi de marfuri: transport
rutier, cu plata in cote egale de catre cele doua parti, compania de
transporturi angajata, respectiv T-Group Srl.
Contractul a
fost realizat pe data de 5 martie de catre partea ceha, consemnata drept
“vanzator “si a fost trimis partii romana spre semnare. Documentul semnat a
fost returnat pe data de 7 martie 2001.
La contract
au fost anexate: o pagina cuprinzand General Conditions of Sales si o pagina cu
specificatiile calitative ale screpurilor.
Concluzii :Analiza
S.W.O.T.
Puncte tari
(Strength) -Societatea beneficiaza de traditie si experienta in producerea si
comercializarea produselor CMS;
-Produsele realizate de societate satisfac cerintele diverselor ramuri ale
industriei: constructoare de masini, chimica, electronica si electrotehnica,
petroliera, etc.
-La cererea clientilor, societatea poate executa o gama variata de produse din
CMS, scule armate cu partea activa din carbura.
Puncte slabe (Weackness) -Uzura ridicata a utilajelor;
-Scaderea capacitatii de plata la un numar din ce in ce mai mare de beneficiari
interni, urmare a problemelor legate de blocajul financiar;
-Scaderea activitatii in industria miniera si extractiva, marii utilizatori de
produse Carmesin;
-Problemele de ineficienta in sectorul productiv;
Oportunitati (Opportunity) -mentinerea actualului portofoliu de comenzi si unde
este posibil, marirea acestuia;
-redimensionarea din punct de vedere tehnologic a intregului proces de
productie;
-castigarea de noi piete de desfacere;
-eliminarea intermediarilor in ceea ce priveste aprovizionarea.
Amenintari (Threat) - Concurenta mare a produselor similare aduse din import,
produse realizate de firme consacrate;
VI . CONCLUZII :
In
concluzie , bugetul este un plan financiar ce ofera repere pentru
intreprinzatori , el permite apoi monitorizarea activitatii firmei si , deci ,
realizarea controlului financiar al acestuia ; nu in ultimul rand , un buget
ajuta intreprinzatorul sa – si fundamenteze masuri de corectie care duc apoi la
actiuni de modificare si imbunatatire a activitatii firmei.
BIBLIOGRAFIE
1.Aurelian-Virgil
Baluta,”Contabilitate si gestiune fiscala”, Editura Fundatia Romania de Maine,Bucuresti,2007
2.Bondrea , A. si
colab., “Ghid privind metodologia de elaborare si sustinere a licentei in
domeniul economic”,Editura Fundatia Romania de Maine,Bucuresti,2001
3.Cicilia Ionescu,
“Sisteme Contabile Moderne”,Editura Fundatia Romania de Maine,Bucuresti,2005
4.Cicilia
Ionescu,”Contabilitate – Baze si proceduri”, Editura Fundatia Romania de Maine,Bucuresti,2007
5.Iacob Petru Pantea,Gh.Bodea,”Contabilitatea
financiara romaneasca”,Editura Inteleredo,Deva,2006
6.Legea
Contabilitatii nr.82/1991,republicata,MO al romaniei,Partea I,nr.454 din
18/06/2008
7.Luminita
Ionescu,”Reforma bugetului public si a contabilitatii publice in Romania”,Editura
Economica,Bucuresti,2005
8.Luminita
Ionescu,Liliana Gadau,”Contabilitatea institutiilor publice”,teste grila si
aplicatii practice, Editura Fundatia Romania de Maine,Bucuresti,2007
9.Luminita
Ionescu,”Contabilitatea aprofundata a societatilor comerciale”, Editura
Fundatia Romania
de Maine,Bucuresti,2007
10.Luminita
Ionescu,Lucian Ilincuta,Floarea Georgescu, ”Contabilitatea aprofundata a
societatilor comerciale”,teste grila si aplicatii practice, Editura Fundatia
Romania de Maine,Bucuresti,2008
11.Mircea Cosea,Ilie
Gavrila,Dan Nitescu,Constantin Popescu,Paul Tanase Ghita, “Economie”,Editura
Didactica si Pedagogica,Bucuresti,1996
12.OMFP nr.1917/2005
pentru aprobarea Normelor Metodologice privind organizarea si conducerea
contabilitatii institutiilor publice,Planul de conturi pentru institutiile
publice si instructiunile de aplicare a acestuia,MO nr.1.186 din 29 decembrie
2005
13.OMEF nr.116/2007
pentru aprobarea Normelor Metodologice privind intocmirea si depunerea
situatiilor financiare ale institutiilor publice la 31 decembrie 2007,MO nr.46
din 21 ianuarie 2008
14.Ordinul
Ministrului Finantelor,nr.1752/2005 privind aprobarea Reglementarilor contabile
conforme cu directivele europene,MO nr.1080 bis/30.11.2005
15.Ordinul Ministrului Economiei si Finantelor
, nr.2374/2007 privind modificarea Ordinului Ministrului Finantelor
nr.752/2005,MO al Romaniei,Partea I,nr.25/14.01.2008
16.Popescu
Lucian,Baluta Aurelian – Virgil,”Metode si procedee de calculatie a
costurilor”, Editura Fundatia Romania
de Maine,Bucuresti,2007
17.
Raboaca,G.,Ciucur,D.,”Metodologia cercetarii stiintifice economice”,Editura
Fundatiei Romania
de Maine,Bucuresti, 2004
18.Standardele
Internationale de Raportare Financiara,Editia 2007,emise de Consiliul pentru
Standardele Internationale de Contabilitate(IASB)Editura
Irecson(traducere),Bucuresti,2007
