Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracte
EconomieTransporturiTurismZootehnie

LOHNUL

afaceri

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Tipurile francizei 1
RELATII PUBLICE SI ETICA PROFESIONALA - CDI-UL SI PUBLICUL LUI
LISTA DE PRETURI PENTRU PRODUSELE METABOND
Falimentul
Conceptul de strategie – importanta si obiective
Colectie papuci de dama
Proiectarea unor tinute vestimentare cu accente etno, prin raportarea la materialul textil
Utilaje pentru laborator carne
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE PLANULUI DE AFACERI
OPORTUNITATII PRIVIND CUCERIREA PIETELOR EUROPENE

LOHNUL

           Este un contract bilateral. Pentru executant lohnul este activ, iar pt. ordonator este pasiv.

       I. Def= Este o tehnica de af. ec. internationale care presupune relatii contractuale intre o firma ordonatoare, care lanseaza o comanda catre o firma sa execute un produs dupa modelele si desenele ei, firma ordonatoare pastrandu-si dreptul de a comecializa produsul sub firma sa.



   Din perspectiva comerciala lohnul este denumit si export de manopera sau de salarii.

   Lohnul are atributele unei operatiuni in contrapartida, in masura in care stingerea obligatiilor dintre parteneri se face partial prin produse (mat. Prime, produse finite).

    Lohnul constituie o sursa de promovare a reexporturilor, deoarece ordonatorul (importatorul) de regula vinde produsele respective, in principal pe piete straine.

            De regula firma ordonatoare conditioneaza pe cea care va executa produsul sa fol. mterialul pe care-l impune ea.

   Ordonatorul= importator                         executantul= exportator

           Principalele caracteristici :

     Executantul- are mijl. de productie si forta de munca  ieftina dar si calificata, cladiri, masini, utilitati.

-         nu au marci proprii sau daca le au nu le-au introdus pe piata externa ;

-         nu au fonduri necesare pentru ase lansa in programe relevante.

     Ordonatorul - are marci de prestigiu, o pozitie bine conturata pe piata mondiala ;

-         desfasoara un MG si un MK de export de calitate superioara ;

-         valorifica la maximum avantajele care decurg din pozitia buna de pe piata ;

-         nu dispun de forta de munca ieftina ;

-         nu au baza materiala la care oferta lor de mf. este solicitata pe piata.

I.1. Avantajele Lohnului

Executantii : ocupa cladiri, pun in miscare mijloacele pe piata, se folosesc de forta de munca, se obtine un profit in moneda de circulatie larga, constituie o scoala de perfectionare si disciplinare la locul de munca, mentin un grd de ocupare al fortei de munca, beneficiaza de impactul favorabil al know-howlui oferit de ordonatori ;

Ordonatorii : isi maresc volumul af. ec. fara investitie in productie, rata inalta a profitului care are 2 surse (provine dintre diferenta de salarii din tara ordonatorului si cea a executantului), consolidarea pozitiei pe termen lung prin extinderea cotei de vanzari.

Dezavantaje :

Executanti : limitarea profitului, ramanerea in anonimat, prelungirea pe termen lung si f. lung a lohnului condamna intrepr. executante la plafonare, posibilitatea ca ordonatorul sa renunte la afacerea in lohn, riscul de pret care poate creste abuziv la utilitati, forta de munca asa incat profitul devine derizoriu.

Ordonatorii : riscul sa nu obtina produse de calitate, sa nu livreze produsele la timp, ca urmare a acestei conditii ordonatorul poate pierde momente conjuncturale favorabile sau chiar ec. contractate, preia indirect riscuri datorita unui MG de calitate redusa, etc.

I.2. Contractul de lohn

                                            - ordonatorul-are functia de importator deoarece importa produsul finit ;

a). Parti contractante       - executantul-exporta manopera si facilitatile de productie.

b). Obiectul contractului=este intotdeauna executarea unui produs la comanda, indicandu-se denumirea, cantitatea si calitatea produsului.

c). Pretul = pretul elem. aduse de ordonator si cele ale componentelor valorificate de executant.

d). Conditiile de plata = respectiv modalitatile si instrumentele de plata, precum si moneda de plata.

e). Conditiile de livrare = termenul, locul mijlocul de transport, INCOTERMS 2000.

f). Obligatii si drepturi specifice :

        - ptr. Executant- obligatii : sa execute produsul in conditiile de calitate convenite, sa respecte termenele de livrare, sa asigure pregatirea pt. vanzare, stocare, ambalare, conditii pt. receptie, etc,

                     

             - drepturi : sa incaseze pretul cuvenit, sa beneficieze de avansuri, materii prime, modele, desene, poate sa indice denumirea fabricii sub marca ordonatorului.

              - prt. Ordonator -  obligatii : sa asigure modele, desne, consultanta tehnica, mat. prime, sa preia produsele finite in conditiile in care acestea corespund, sa plateasca pretul cuvenit si eventual un avans pentru lansarea productiei.



                                    - drepturi : sa controleze procesul de fabricatie si sa efectueze receptia produsului, sa valorifice marca proprie si sa comercializeze produsul, sa perceapa penalizari in caz de nerespectarea conditiilor de calitate si a termenului de livrare.

g). Clauze optionale = raspundere contractuala, forta majora, clauza penala.

h). Clauze de incetare a contractului = situatii in care contractul va inceta de drept.

i). Alte clauze = locul de execut. a contractului, modalitati de receptie, garantii privind calitatea, transportul, clauze asiguratorii, notificari

j). Dispozitii finale = clauza de confidentialitate, litigii, prelungirea sau modificarea contractului.

 

I.3. Reglementari de politica comerciala si fiscala

privind lohnul in Romania

       Este reglementat in Lg. 387/2006 si precizeaza regimul de perfectionare activa sau pasiva.

       Operatiunile de perfectionare activa se refera la : prelucrarea marfurilor inclusiv montajul, asamblarea si adaptarea lor la alte mf, transformarea mf, repararea mf inclusiv remontarea in forma initiala, utilizarea unor mf care permit sau faciliteaza obtinerea acestor produse.

     Pt. indeplinirea formalitatilor vamale sunt necesare urmat : factura com. (sau proforma), autorizatia pt. perfectionare activa, lista de colisaj, instrumentul de garantare a datoriei vamale, certificat de inmatriculare si cod fiscal.

     La inchehierea regimului de perfectionare activa, declaratia vamala de incheiere lichideaza toate declaratiile  vamale de plasare a mf. sub regim vamal.

      D. p.d.v. fiscal op. de perfctionare activa sunt scutite de T.V.A. si sunt supuse impozitului pe profit numai serviciile privind prelucrarea materialelor.

    Perfectionarea pasiva – conf. Art 165, reprezinta export temporar de mf. romanesti in vederea supunerii acestora unui proces de perfectionare si importul produselor rezultate, cu exonerarea totala sau partiala a drepturilor de import si pt. acestea vama va emite autorizatie in care se va specifica termenul la care produsele vor fi reimportate.

       Va fi supusa taxei vamale numai partea din valoarea creata in strainatate.

I.4. Motivatiile aparitiei si extinderii lohnului in Romania

      In anii 60-70 au fost depuse eforturi pt. industrializarea tarii. Intre efortul depus pt. productie si comercializare, financiar si uman s-au creat mari decalaje, cauzele fiind numeroase :nu s-a incurajat creatia de produs, s-a strangulat pregatirea de economisti pt. comert exterior. In ultimul deceniu al sec XX si evident in prezent oferta de forta de munca pregatita in domeniul comertului exterior s-a dezvoltat f. mult insa schimbarile in ceea ce priveste trecerea la exportul sub marca proprie nu s-au produs, deoarece ec. romaneasca a decazut pe plan larg.

      In vederea rezolvarii acestui deziderat este nevoie de o activitate de MG.-MK inovator in intreprinderi, dar si absolventii nu-si gasesc decat partial plasament conform pregatirii lor.

      Lohnul, in anumite limite are un rol pozitiv, permitand ocuparea fortei de munca, valorificarea unor capacitati de productie. In ind. confectiilor, al carei export se limiteaza la productia in lohn, pe langa neajunsurile specifice acestei activitati s-a distrus o ind. cu traditie de aproape 200 de ani. In acest sens se impun eforturi financiare, manageriale de inteligenta in af. ec. internationale pt. trecerea la exporturi sub marca proprie.

MARCA

III. BREVETELE DE INVENTIE

     Inventia este considerata noutatea fata de stadiul cunoscut al tehnicii si practicii mondiale, creatia care nu a mai fost brevetata sau facuta publica in tara sau strainatate si care constituie o solutie pt. rezolvarea unor probleme din ec., stiinta, sanatate, etc

   1.  Def. Brevetul de inventie este un titlu eliberat de stat care atesta caracterul de inventie al obiectului sau si care confera titularului o serie de drepturi din care cel mai important este acela de folosire exclusiva a inventiei, acest fapt trebuind inteles in sensul ca numai titularul poate dispune de obiectul brevetului, fie exploatandu-l personal, fie autorizand pe altii sa-l foloseasca.

      Functiile- apararea dreptului de proprietateasupra inventiei ; facilitatea transferului dreptului de exploatare a interventiei ; informarea cu privire la progresul stiintei si tehnicii ; stimulent pt. dezv. comertului si a cooperarii ec. internationale.

     2. Licenta de brevet de inventie : -forma principala de transmitere  a brevetelor de inventie

  a). Def= Intelegerea pe baza de contract prin care titularul unui drept de proprietate industriala transmite, pe baza contractuala, unei alte persoana, in totalitate sau in parte folosinta dreptului sau exclusiv de exploatare, in schimbul unei sume de bani sau de produse.

b). Tipuri de licenta :




     - contracte de licenta exclusiva-forma atenuata (licentiarul foloseste in nume si pe cont propriu licenta)

                                                        -forma absoluta(licentiarul daca nu acorda alte licente renunta el insusi la exploatarea inventiei).

    - contracte de licenta simple-(licentiarul acorda licentiatului dreptul de exploatare a inventiei, isi rezerva drept de a acorda licenta si altor licentiati).

3. Contractul de licenta de brevet. Este un contract consensual, sinalagmatic, cu titlu oneros, comutativ.

a). Restrictii si limitari : limitari teporale (durata contractului fiind inferioara duratei brevetului), limitari teritoriale (fol. numai pe o anumita portiune de teritoriu), limit. privind aria de comercializare a produselor realizate sub licenta, limitari la o firma sau o intrepr. determinata, limitari in ceea ce priveste obiectul licentei (se va respecta procedeul de folosire), limitari catitative si a actelor de exploatare(producerea dar nu si comercializarea).

b). Drepturi si obligatii :obligatia de remitere (licentiarul pune la dispozitia licentiatului dreptul de folosinta), garantia valabilitatii juridice a brevetului care revine licentiarului, garantia sub aspectul tehnic (inventia este realizata si exploatata), valoarea comerciala (licentiarul nu garanteaza obtinerea unui profit), garantia impotriva evictiunii a contrafacerii)  data de licentiar, dreptul licentiarului de a fol. marca, de a acorda sublicente sau nu, obligatia licentiarului de a exploata licenta, de a pastra secretul, non-concurenta fata de licentiar pe alte piete, de a nu contesta validitatea brevetului, de a se aproviziona cu mat. prime din sursa indicata, de a respecta anumite preturi de vanzare, de a comunica perfectiunile aduse inventiei, limitarea cantitativa si a ariei de comercializare.

c). Forme de plata :- forfetare (achitata in rate sau global), redevente (in % sau unit. produse), met. De volarem ( volum valoric al produselor comercializate), prin combinarea unor sume , forfetare cu,, running –royalties’’,  plata prin produse fabricate cu ajutorul inventiei obtinuta prin licenta..

IV. Comertul cu KNOW-HOW (marfa ireversibila)

     a). Def=  Cuprinde inventiile nebrevetate sau nebrevetabile, inovatiile, abilitatea profesionala deosebita, experienta profesionala deosebita, cunostinte si prcedee de exceptie.

b). Particularitati ale negocierii si contractarii afacerilor cu know-how :prin riscuri pe care le cuprinde.

1. Pentru proprietarul si ofertantul de know-how,  negocierea comporta riscuri ce deriva din caracterul ireversibil al marfii odata insusita. Ca atare exportatorul trebuie sa manifeste o mare abilitate si sa-si prezinte oferta fara sa o prezinte in detaliu, oferind numai cateva repere orientative, iar pe de alta parte in cadrul negocierii se alege mijlocul juridic de pastrare a secretului divulgat de furnizor, pt. a-l determina pe potentialul beneficiar sa incheie contractul. Se identifica 2 instrumente furidice :angajamentul unilateral (asumat anterior inceperii tratativelor, de catre beneficiar, din care acesta se obliga la confidentialitatea datelor, abtinandu-se de la divulgarea sau folosirea acestora inainte de semnarea contractului) si conventia prealabila (incheiata intre 2 parti, denumita ,,contract de optiune’’, prin care titularul de Know-how se angajeaza sa furnizeze anumite precizari cu privire la acesta, iar beneficiarul sa nu-l divulge say sa-l exploateze inainte).

      Atat angajamentul cat si conventia pot fi intarite si sustinute prin constituirea unor  garantii in favoarea titularului.

2. Pentru importator negocierea si contractarea transfrului de know-how comporta riscuri in sensul ca acestuia i se pot oferii cunostinte facute deja publice. Pt. a evita acest risc, importatorul trebuie sa se informeze permanent.

 c). Contractul de Know-how.

      - pur- in care transferul de know-how nu este legat de alte operatii comerciale.

      - mixt sau combinat- transferul intervine simultan cu transferul in cadrul aceluiasi contract si a altor drepturi de proprietate industriala.

     - complementar- apare atunci cand conditiile de transfer fac obiectul altui contract separat.

 Partile contracrului : obiectul contractului ( transmiterea cunostintelor si plata pretului), obligatiile partilor (pastrarea secretului, sa remita know-how, clauze restrictive), determinarea pretului si a modalitatilor de decontare (ca la licente/brevete), tremenul de contractare (>3-5 ani).

     Contractul de know-how confera avantaje ambelor parti, indeosebi pt. cumparator, de aceea partenerii respectivi trebuie sa-si impuna cat mai putine restrictii, urmarind mai mult asigurarea unor perfomante ridicate. Realizarea unor deziderate presupune atat buna credinta din partea tuturor partenerilor, cat si competenta deosebita in negocierea, incheierea si executarea contractelor de know-how.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1262
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site