Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracte
EconomieTransporturiTurismZootehnie

PRINCIPALELE SURSE DE APROVIZIONARE A CAPITALEI CU FLORI TAIATE

afaceri

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Politici nationale de atragere a ISD
Misiunea intreprinderii
APROVIZIONAREA SI CONTROLUL STOCURILOR IN MICILE AFACERI
Contractul de franciza 1
Investitiile straine in Romania - legislatie
Strategie si tactica de firma
ESTIMAREA VALORII AFACERII PRIN METODE BAZATE PE ACTIVE
EVALUAREA AFACERILOR - Caiet de lucrari practice
SISTEME INFORMATICE DE ASISTARE A DECIZIILOR
Intocmirea bugetului de venituri si cheltuieli la o societate comerciala

Principalele surse de aprovizionare a Capitalei cu flori taiate

“Gradina Popa Ilie era inca inflorita acum  40 de ani si preotul isi vindea trandafirii la o masa rotunda prin care trecea trunchiul unui stejar secular”.



(Tudor Arghezi, Cu bastonul  prin Bucuresti)

Din cele mai indepartate vremuri ale istoriei antice comertul cu flori era o activitate deosebita si costisitoare. Cerea multa atentie si grija din partea celor care se ocupau cu aprovizionarea cu plante ornamentale. La inceput aceasta activitate era doar o manifestare a interesului diversilor amatori pasionati si care dispuneau si de resursele financiare corespunzatoare.

Apoi pe masura dezvoltarii oraselor, interesul  pentru plante in general, creste. Circulatia plantelor ornamentale in toate sensurile vadeste interesul si dragostea pe care oamenii le-o purtau inca de atunci. Cele mai renumite specii sau soiuri erau aduse cu mari precautii pentru a fi incetatenite departe de locul lor de bastina. De exemplu, la Roma se inregistra o asa de mare cerere de flori, incat acestea erau aduse tocmai din Egipt.

Dupa prabusirea Constantinopolelui, si instalarea turcilor in aceasta mare cetate a crestinatatii, noi contingente de flori (trandafir, lalele, narcise, irisi si altele cultivate in Persia, Caucaz sau Asia Mica), pornesc din vastul bazin floristic oriental spre gradinile europene. Cu timpul, odata cu dezvoltarea oraselor si prin cresterea nivelului de trai al populatiei se inregistreaza o crestere din ce in ce mai mare si la cererea de flori. Acest lucru determina o dezvoltare puternica a activitatii  comertului cu flori, stimulata pe de alta parte si de dezvoltarea stiintifica si industriala.

Actual, intr-o serie de tari, sume importante de bani care ajung la buget provin din activitatile de productie si comert cu flori. Locurile de frunte in exportul de plante il detin Olanda, Franta, Italia, SUA, Israel, iar in ceea ce priveste importul, Germania, Canada, SUA, Japonia.

In trecut si tara noastra constituia o concurenta puternica pentru Franta si chiar Olanda in ceea ce priveste productia de garoafe care era destinata exportului. Principalele centre floricole erau: Popesti-Leordeni, Codlea, Sere Brasov, numeroasele puncte de experimentare ale institutelor de cercetare hortiviticola de la Cluj, Bucuresti, Baneasa, Eforie-Dobrogea. Apoi, atat suprafetele cat si productia au scazut pana la un nivel la care nu se mai poate acoperi nici macar piata interna. La nivelul tarii suprafata totala de sere se ridica la cca. 200ha, din care aproape jumatate sunt cantonate in zona judetului Brasov, reprezentat de cele doua mari unitati S.C. Codlea si Sere Brasov. Aici se produc in special garoafe si gerbera, alaturi de alstroemeria, frezii, crizanteme, strelitzia, gladiole, pe suprafete mai mici.

Desi mai multe sere bucurestene sau din alte orase, gasesc in Bucuresti un centru important  de desfacere, concurenta produselor din import e foarte mare atat din punct de vedere al calitatii, dar mai ales al pretului (de exemplu garoafele importate din Olanda ajung pe piata bucuresteana la un pret inferior fata de garoafele produse la Brasov sau Berceni). Asadar Capitala este aprovizionata cu flori atat din import cat si din productia interna a marilor producatori cum sunt Berceni-Bucuresti, Baneasa, Sere Vitan-Barzesti, Sere Turda, SC. Codlea-Brasov, Sere-Brasov, (care isi trimite cca. 80% din productia de gerbera in Bucuresti). Materialul saditor pe care il folosesc producatorii interni este, in majoritatea cazurilor, importat. Apoi acest material este multiplicat “in vivo” sau “in vitro” pentru devirozare. Desi productiile sunt destul de mari (800000  fire/ha, garoafe,  la Sere Brasov si 1250000 fire/ha la Codlea), acestea nu  acopera cerintele pietii.

Productia la principalele specii cultivate la S. C. BERCENI (Ciclul I)

Tabel nr. 17

1997

1998

1999

SPECIA

C

V

PM

C

V

PM

C

V

PM

STRELITZIA

2887

29075

10000

4117

44646

10848

3244

41375

12754

ORHIDEE

156

203

1300

1078

1826

1700

776

1767

2270

GAROAFE

2565

2184

851

50808

35375



696

5142

7738

1500

AMARILIS

880

254

288

575

1263

2100

389

2899

7453

ALSTROEMERIA

4055

2790

688

12064

11105

920

11492

23441

2040

FREESIA

83822

57440

685

46942

50572

1077

66784

89026

1500

AGAPANTHUS

460

2826

6143

388

20113

5400

201

1748

8700

LILIUM

316

2315

7385

374

1274




3400

3717

CRIZANTEME

61400

37584

612

-

-

-

-

-

-

TUBEROZE

124

223

1798

-

-

-

-

-

-

FRUNZE

34666

7919

288

47486

14481

305

28942

18746

1500

C = cantitate

V = valoare

P.M. = pret mediu

In ceea ce priveste garoafa, se constata o usoara regresie a cerintei, mai ales in Bucuresti. O mare parte a productiei din Brasov, e destinata judetelor Banat, Targu Mures si altele. Bucurestiul absoarbe productia de gerbera, strelitzia, frezia. Dintre soiurile de gerbera care se afla pe tarabele comerciantilor si care provin din serele noastre, se remarca: Sun Dance, Lady (galben cu centrul negru); T. Mint, Antartica (alb); Rubi Red,(rosu cu centrul negru); Suvenir (portocaliu); Danuta (portocaliu cu centrul negru); Victory (roz frez); Fredy, Carola, Michelangelo (roz cu centrul negru);  Bordeaux, Owerlok (grena); Luna (crem cu centrul negru). Dintre acestea mare succes la public il au culorile inchise, pastelate sau florile cu doua culori.

Garoafele care  se produc la Brasov sunt de origine israeliana, fiind aduse sub forma de butasi. Se caracterizeaza printr-o inflorire mai tarzie. Culorile cel mai frecvent intalnite sunt rosu (Amir, Vardinia, Magic), roz deschis (Hadas, Piam, Bardor), alb (Eden) sau mov (Lila). Garoafa de vara Chabaud isi face simtita prezenta prin culorile delicate de roz, galben, alb, grena dar si prin miros.

In Bucuresti, cele mai vechi puncte de desfacere ale florilor erau situate la intrarile in parcuri si gradini publice: “Flori pe spranceana se pot alege de la Faraudo, floraria aflata la iesirea din Cismigiu spre Palatul Regal (Fratii Faraudo sunt urmasii lui Leyvraz, un elvetian stabilit si el aici, premiat de Cuza pentru priceperea sa horticola)” (Mircea Constantinescu – Dupa Bucuresti… potopul!)

Apoi in perioada interbelica in afara de magazine, marfurile mai erau desfacute in hale si piete, sau in targuri periodice cum era Targul Mosilor. Capitala era aprovizionata de taranii producatori din satele invecinate, alaturi de fermele de la Bragadiru, Buftea, Peris.

Primele compartimente cu flori din piata sunt mentionate incepand cu 1947 in piata 7 Noiembrie (actuala Piata Domeni), 1948 in Piata Amzei, Calea Grivitei, Piata Natiunii (actuala Piata  Unirii), Piata Elefterie. Magazine specializate in comertul cu flori se gaseau si in B-dul. Tache Ionescu. (Materiale de istorie si muzeografie, vol. VI, Comertul bucurestean intre cele doua razboaie mondiale, Ana Bene).

Azi, dintre producatorii particulari care-si vand marfa pe piata bucuresteana, se remarca in mod deosebit cei din comuna Copaceni (specializati in cultura florilor de primavara: zambile, lalele, narcise), precum si cei din comuna Tunari. Acestia isi desfac marfa in pietele: Amzei, Bucur-Obor, 1 Mai, Berceni.

De importul de flori se ocupa un mare numar de comercianti particulari care se aprovizioneaza fie  direct de pe piata externa, fie prin intermediul importatorilor  romani care vand apoi en-gros si care reprezinta o veriga importanta a acestui lant. Acesti importatori isi desfac marfa, in marea majoritate, in celebra   Piata Cosbuc din centrul  Capitalei. Aici vin si multi producatori particulari, dar cei care se ocupa cel mai mult cu aceasta activitate de import si desfacere pe piata bucuresteana a florilor, sunt rromii. Pentru ei  comertul cu flori este traditie si istorie. Secretele lor sunt  bine pazite si pastrate in familie.

Dintre firmele bucurestene care se ocupa actual cu importul de flori se remarca in mod deosebit florariile: Cristyle, Delmi, Liana Flowers, Gardena, Decoflora, lantul de florarii Iris, dar si firme a caror activitate principala nu o reprezinta comertul cu flori, asa cum e Romstal. In magazinele acestor firme, sortimentul de flori este foarte larg, atat din punct de vedere al speciilor cat si al soiurilor. Preturile florilor, la unele specii sunt inferioare fata de cele ale florilor oferite in Piata Amzei sau in Piata Dorobanti, sau de comerciantii stradali, iar la altele pretul atinge un nivel foarte greu accesibil pentru majoritatea populatiei (trandafiri, crini, orhidee, iris, lizianthus).

Dar, in ciuda preturilor, comertul cu aceste produse e totusi infloritor daca ne gandim la numarul mare de florarii care au aparut mai ales dupa 1990. Ar fi de dorit ca aceste numeroase puncte de desfacere sa faca apel si la productia interna de flori  iar publicul sa fie indrumat spre aceste produse. Din pacate, la noi se mentine inca ideea preconceputa ca tot ce este romanesc nu e de calitate. La aceasta contribuie si unii comercianti care afiseaza florile romanesti ca fiind din import pentru a-si putea vinde marfa mai usor sau la preturi mai mari.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1036
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site