Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracte
EconomieTransporturiTurismZootehnie

«Practicile de piata acceptate» si manipularea pietei

afaceri

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Falimentul
Planul de afaceri - Societatea Comerciala G&G SRL
Comunicare si creativitate in sistemul managerial
MICILE AFACERI SI IMPORTANTA LOR IN ECONOMIE
NECESITATEA CUANTIFICARII FACTORULUI TIMP
Coordonate ale activitatii investitionale
ETAPELE METODOLOGIEI DE ELABORARE A STRATEGIEI
Reusita unei comunicari publice – programarea unui moral de invingator (comunicarea intrapersonala)
Elaborarea conceptiei de franciza
Raspunderea pentru insolventa

«Practicile de piata acceptate» si manipularea pietei.



Existenta unei piete concurentiale presupune existenta unui regim juridic care sa inlature posibilitatea aparitiei unor distorsiuni in functionarea normala a pietei ca urmare a folosirii unor «informatii privilegiate», iar prevenirea si inlaturarea aparitiei «insider trading-ului» pe piata de capital a reprezentat intotdeauna o preocupare majora a autoritatilor de supraveghere si reglementare a pietelor de capital, cu scopul declarat de a inlatura posibilitatea aparitiei unor situatii de discriminare intre participanti[1], prin folosirea de catre persoane clar definite, cunoscute sub denumirea generica de «insider», a unor informatii ce nu au fost aduse la cunostinta tuturor participantilor[2].

«Practicile de piata acceptate» reprezinta un subiect de o importanta majora pentru piata financiara europeana si piata de capital autohtona, iar legislatia europeana in domeniu a tratat cu maxima importanta subiectul, deoarece in functie de aplicabilitatea «practicilor de piata acceptate» se stabileste in concreto «abuzul de piata». 

«Practicile de piata acceptate» reprezinta  practicile utilizate in cadrul uneia sau a mai multor piete si care sunt agreate de C.N.V.M., in conformitate cu procedurile comunitare, iar o succinta prezentare a «practicilor de piata acceptate» va fi facuta in cele ce urmeaza.

Analiza juridica a «practicilor de piata acceptate» si a «abuzului de piata»  porneste de la notiunea de  «informatie privilegiata», asa cum este definita in paragraful 1 al articolului 1 al Directivei privind abuzul pe piata, definitie preluata in legislatia romana prin intermediul art.244, alin.(1)-(2) din Legea nr.297/2004 privind piata de capital, modificata si completata.

Potrivit art.244, alin.(1)-(2) din Legea nr.297/2004, «informatia privilegiata» este «informatia de natura precisa care nu a fost facuta publica, care se refera in mod direct sau indirect la unul sau mai multi emitenti ori la unul sau mai multe instrumente financiare, si care, daca ar fi transmisa public, ar putea avea un impact semnificativ asupra pretului acelor instrumente financiare, sau asupra pretului instrumentelor financiare derivate cu care se afla in legatura»,  iar atunci cand se refera la instrumente financiare derivate pe marfuri, «informatia privilegiata» inseamna  «informatia de natura precisa care nu a fost facuta public si care se refera direct sau indirect la instrumentele financiare derivate si pe care participantii pe pietele pe care se tranzactioneaza respectivele instrumente financiare derivate se asteapta sa o primeasca, in conformitate cu practicile de piata acceptate». Trebuie spus ca directiva privind abuzul de piata nu dezbate insa problematica informatiilor privilegiate referitoare la derivatele avand ca activ suport marfuri sau la ordinele in asteptare ale clientilor.

Pentru persoanele raspunzatoare de executarea ordinelor privind tranzactionarea instrumentelor financiare, s-a stabilit ca «informatia privilegiata» inseamna, totodata, «informatia de natura precisa, transmisa de un client, in legatura cu ordinele sale care nu au fost inca executate, referitoare in mod direct sau indirect la unul sau mai multi emitenti ori la unul sau mai multe instrumente financiare, informatie care, daca ar fi facuta public, ar putea avea efecte semnificative asupra pretului respectivelor instrumente financiare sau asupra pretului instrumentelor financiare derivate cu care se afla in legatura ».

Directiva privind abuzul pe piata, legislatia nationala si doctrina juridica franceza defineste «informatia privilegiata»[3] prin intermediul urmatoarelor criterii:

-  informatii de natura precisa;

-  informatii ce nu au fost facute publice, ;

- informatii ce privesc, direct sau indirect, unul sau mai multi emitenti de instrumente financiare sau unul sau mai multe instrumente financiare ;

- informatii care, daca ar fi fost facute publice, ar fi susceptibile sa aiba efecte semnificative asupra pretului acelor instrumente financiare sau asupra instrumentelor financiare derivate avand ca activ suport asemenea instrumente.

Directiva 2003/124/EC, prin art.1, pct.1, detaliaza termenul de « informatie de natura precisa», statutand ca se considera ca o informatie «are caracter precis» in cazul in care indica un «ansamblu de circumstante existente sau despre care exista motive rationale de a crede ca vor exista, un eveniment care a avut loc sau despre care exista motive rationale de a crede ca va avea loc, si in cazul in care este suficient de precisa pentru a duce la o concluzie in legatura cu efectul posibil al tuturor circumstantelor sau a evenimentului asupra preturilor instrumentelor financiare in cauza sau a instrumentelor financiare derivate avand ca activ suport asemenea instrumente».

Se considera ca persoanele ce detin «informatii privilegiate» trebuie sa evalueze ex-ante daca acestea sunt susceptibile sa aiba un efect semnificativ asupra pretului[4], iar pentru a determina probabilitatea producerii unui anumit eveniment trebuie luate in considerare: magnitudinea anticipata a efectului relevant in contextul intregii activitati a companiei; relevanta informatiilor cu privire la principalii determinanti ai pretului instrumentului financiar; gradul de incredere atribuit sursei si variabilele de pe piata care influenteaza pretul instrumentului financiar in cauza (preturi, castiguri, volatilitati, lichiditate, corelatiile dintre preturi pentru diferite instrumente financiare, volum, oferta, cerere).

Enumeram in continuare cativa indicatori utili ce trebuie luati in considerare pentru a evalua daca o informatie este susceptibila sa aiba un efect semnificativ asupra pretului, care se pot referi fara a se limita la: tipul de informatie este similar cu cel al unor informatii ce au avut un asemenea efect in trecut; rapoarte existente si opinii ale analistilor sugereza ca respectivul tip de informatie are efecte asupra pretului sau evenimente similare tratate de companie ca situatii in care au fost folosite informatii privilegiate.

Trebuie mentionat faptul ca acesti factori reprezinta doar indicatori ai existentei unor asemenea situatii si ca urmare nu trebuie considerati neaparat ca avand efecte semnificative asupra pretului si trebuie sa se ia in considerare faptul ca insemnatatea unei informatii variaza de la o companie la alta, in functie de anumiti factori cum ar fi dimensiunea companiei, evolutii recente, modul in care compania este perceputa pe piata si sectorul in care isi desfașoara activitatea. Mai mult decat atat, efectul semnificativ poate fi diferit in functie de tipul de instrumente financiare.

In categoria «informatiilor privilegiate» se pot include atat informatii legate in mod direct de emitent, cat si informatii legate in mod indirect de un emitent care se incadreaza, de asemenea, in categoria informatiilor privilegiate si care vor fi prezentate subsecvent, fara a avea pretentia ca enumerarea sa fie exhaustiva, lista ramanand deschisa.



Informatiile legate in mod direct de un emitent, care se incadreaza in categoria informatiilor privilegiate, pot viza, fara a se limita la, aspecte precum: rentabilitatea operationala; schimbari in structura de control precum si acorduri privind controlul asupra companiei; schimbari in structura de conducere si in cea a consiliilor de administratie/supraveghere; schimbari in structura auditorilor precum si orice alta informatie legata de activitatea auditorilor; operatiuni vizand capitalul sau emisiunea de titluri de creanta sau warrante in scopul cumpararii sau subscrierii de valori mobiliare; decizii vizand majorarea sau micsorarea capitalului social; fuziuni, divizari sau separari ale unei divizii sau subsidiare de compania mama (spin-offs); achizitionarea sau vanzarea de interese de participare (equity interests) sau alte active ori ramuri de activitate corporativa; restructurari sau reorganizari ce influenteaza activele emitentului sau pasivele acestuia, situatia financiara, profitul sau pierderea; decizii vizand programele de rascumparare - buy-back sau tranzactii cu alte instrumente financiare tranzactionate pe piete financiare; schimbari in drepturile aferente clasei de actiuni tranzactionate ale emitentului; solicitarea de trecere in faliment sau emiterea de ordine ce vizeaza aceasta procedura; dispute legale; revocarea sau anularea unor linii de credit de catre una sau mai multe banci; dizolvarea sau verificarea unei cauze a dizolvarii; schimbari intervenite in valoarea unor active; insolventa unor debitori importanti ai companiei ; reducerea valorii proprietatilor imobiliare; distrugerea fizica a unor bunuri neasigurate; licente noi, patente sau marci inregistrate; cresterea sau scaderea valorii unor instrumente financiare aflate in portofoliul companiei; scaderea valorii unor patente sau drepturi sau a unor active intangibile ca urmare a inovatiilor aparute; primirea de oferte de preluare pentru active importante; produse sau procese inovative; responsabilitatea companiei cu privire la produsele proprii sau cazuri in care mediul este afectat ca urmare a actiunilor companiei; schimbari intervenite in castigurile sau pierderile previzionate; ordine primite din partea clientilor, anularea acestora sau aparitia unor schimbari semnificative; retragerea sau intrarea companiei din/in sectoare importante de activitate; schimbari intervenite in politica de investitii a emitentului; data ex-dividend, schimbari intervenite in ceea ce priveste data de plata a dividendelor sau marimea acestora, schimbari privind politica de dividend, s.a..

Informatiile legate in mod indirect de un emitent care se incadreaza in categoria informatiilor privilegiate, pot viza, fara a se limita la, aspecte precum: date sau situatii statistice publicate de catre institutii publice; publicarea asteptata a rapoartelor agentiilor de rating; publicarea asteptata a cercetarilor, recomandarilor sau sugestiilor referitoare la valoarea unor instrumente financiare tranzactionate; decizii ale bancilor centrale privind rate ale dobanzii; decizii ale guvernelor privind politica fiscala, reglementarea sectoarelor industriale, gestionarea datoriei publice; decizii referitoare la schimbari intervenite in gestionarea indicilor de piata, mai ales in ceea ce priveste compozitia lor; decizii sub forma legala sau nu cu privire la regulile aplicabile pe piata; decizii ale autoritatilor insarcinate cu supravegherea respectarii competitiei si supravegherea pietei referitoare la companii tranzactionate; ordine relevante ale organismelor guvernamentale, autoritatilor regionale sau locale sau ale altor autoritati publice; schimbari privind  modalitatea de tranzactionare; schimbari privind formatorul de piata sau conditiile de incheiere a tranzactiilor.

«Practicile de piata acceptate» constituie un proces stabilit la nivel national, in consecinta, o practica pe care o autoritate competenta o considera «practica de piata acceptata» poate sa nu fie considerata astfel de catre alta autoritate competenta, iar scopul introducerii conceptului «practicilor de piata acceptate» il constituie evitarea penalizarii operatiunilor care ar constitui manipularea pietei, in baza definitiei manipularii pietei cuprinse in art. 1, alin(2), lit.(a) din Directiva 2003/6/EC, deorarece, in anumite conditii, unele operatiuni care se pot incadra in categoria operatiunilor de «manipularea pietei»  pot fi justificate, iar persoanele care savarsesc astfel de fapte exonerate de raspunderea administrativa sau, dupa caz, penala.

Reperul pentru incadrarea unei operatiuni in sfera «manipularii pietei» este data de distinctia dintre «practicile» si «activitatile» desfasurate pe pietele financiare, astfel «activitatile» vor acoperi diferite «tipuri de operatii sau strategii care pot fi efectuate precum arbitraj, hedging sau vanzarea in lipsa», iar pe de alta parte, «practicile de piata» vor acoperi «modul in care aceste activitati sunt abordate si executate in piata».[5]

 Increderea opiniei publice in buna functionare a mecanismelor pietei de capital are un un impact deosebit asupra bunei functionari a pietelor financiare, motiv pentru care am considerat de certa utilitate studierea principalului delict privitor la piata de capital, care este justificat de pericolul social deosebit privind buna functionare a pietei financiare de capital, prezentat de aceasta fapta.

Potrivit art.244, alin. (5) din Legea nr.297/2004 si art.1, punct 2 din Directiva nr.2003/06/EC privind abuzul de piata, «manipularea pietei » reprezinta tranzactii sau ordine de tranzactionare  care:

(i) dau sau ar putea da semnale false sau care induc in eroare in legatura cu cererea, oferta sau pretul instrumentelor financiare (tranzactii false sau inselatoare);

(ii) mentin, prin actiunea uneia sau a mai multor persoane actionand impreuna, pretul unuia sau al mai multor instrumente financiare, la un nivel anormal ori artificial (manipularea pretului);

(iii) presupun procedee fictive sau orice alta forma de inselaciune (procedee fictive);

(iv) diseminarea de informatii prin mass-media, inclusiv internet sau prin orice alta modalitate, care da sau ar putea sa dea semnale false sau care induc in eroare asupra instrumentelor financiare, inclusiv diseminarea zvonurilor si stirilor false sau care induc in eroare, in conditiile in care persoana care a diseminat informatia stia sau trebuia sa stie ca informatia este falsa sau induce in eroare (informatii false sau inselatoare).

Este necesara existenta unor tranzactii sau ordine de tranzactionare care dau sau care ar putea sa dea “semnale false”, ce constau in dereglari ale evolutiei pietei bursiere, manifestate prin evolutii atipice ale pietei bursiere, sau care sa induca in eroare in legatura cu cererea, oferta sau pretul instrumentelor financiare, fapt care presupune realizarea de manevre dolisive pentru crearea unei situatii denaturate pe piata financiara, care se materializeza in introducerea in sistemul electronic de tranzactionare a unor ordine de cumparare sau de vanzare care sa creeze o situatie falsa, artificiala, de natura a duce la o crestere sau la o scadere artificiala, fortata a pretului instrumentelor financiare, prin actiunea unei persoane sau a mai multor persoane ce actioneaza impreuna,  duc pretul unuia sau al mai multor instrumente financiare la un nivel anormal ori artificial, fapt care presupune o activitate organizata de incalcare a legii, prin constituirea unui grup infractional care are drept obiectiv manipulare pietei de capital; procedee fictive sau orice alte forme de inselaciune in utilizarea tranzactiilor.

De o maniera generala, «manipularea pietei» reprezinta manipularea pretului instrumentelor financiare prin tehnici bursiere neacceptate care pot provoca cresterea sau scaderea artificiala a pretului instrumentelor financiare[6], ce afecteaza jocul liber al pietei bursiere.

Legislatia romaneasca a inclus in cadrul delictului de «manipularea pietei» si efectuarea de tranzactii sau introducerea in sistemul de tranzactionare de ordine de tranzactionare care presupun procedee fictive sau orice alta forma de inselaciune, desi legislatia franceza, in special, trateaza aceste ultime procedee drept fapta distincta, respectiv «inselaciune prin intermediul bursei».




De asemenea, «manipularea pietei» reprezinta diseminarea de informatii prin mass-media, inclusiv internet sau prin orice alta modalitate, care da sau ar putea sa dea semnale false sau care induc in eroare asupra instrumentelor financiare, inclusiv diseminarea zvonurilor si stirilor false sau care induc in eroare, in conditiile in care persoana care a diseminat informatia stia sau trebuia sa stie ca informatia este falsa sau induce in eroare.

Directiva 2003/124/EC, prin articolul 4, stabileste, fara a se limita la acestea, indicii ale unor tranzactii false sau care implica manipularea pretului, dar care nu constituie in mod necesar cazuri de «manipularea pietei»:

a. masura in care ordinele emise sau operatiunile efectuate reprezinta o proportie importanta din volumul zilnic de operatii realizate pe piata reglementata a instrumentului financiar in cauza, in special in cazul in care aceste activitati conduc la o variatie sensibila a cursului acestui instrument;

b. masura in care ordinele emise sau operatiunile efectuate de persoanele care au o pozitie de vanzator sau cumparator importanta pentru un instrument financiar conduc la o variatie sensibila a cursului acestui instrument sau a instrumentului asociat sau derivat corespunzator, admis la negociere pe o piata reglementata;

c. daca operatiunile efectuate nu determina schimbarea proprietarului beneficiar al unui instrument financiar admis la tranzactionare pe o piata reglementata;

d. masura in care ordinele emise sau operatiunile efectuate se traduc prin rasturnari de pozitie pe termen scurt si reprezinta o proportie importanta din volumul zilnic de operatii realizate pe piata reglementata a instrumentului financiar in cauza si ar putea fi asociate cu variatii sensibile ale cursului unui instrument financiar admis la tranzactionare pe o piata reglementata;

e. masura in care ordinele emise sau operatiunile efectuate sunt concentrate intr-o perioada scurta de timp pe durata sedintei de negociere si determina o variatie de curs care este apoi inversata;

f. masura in care ordinele emise modifica cele mai bune preturi afisate la oferta si cererea unui instrument financiar admis la tranzactionare pe o piata reglementata sau in general prezentarea unui carnet de ordine la care au acces participantii la piata, si sunt anulate inainte de executare;

g. masura in care ordinele sunt emise sau operatiunile efectuate la sau in jurul momentului calcularii cursurilor de referinta, al cursurilor de compensare si al evaluarilor si duc la variatii ale cursurilor afectand atat cursurile, cat si evaluarile.

In cele ce urmeaza vom prezenta intr-un mod succint  cateva tehnici bursiere neacceptate, prin a caror savarsire se poate comite delictul de «manipularea pietei», ratiunea principala a prezentarii lor fiind data de necesitatea eliminarii unor astfel de practici bursiere si evitarii comiterii «abuzului de piata».

 

«Manipularea pietei» realizata prin intermediul unor «tranzactii false sau care induc in eroare», poate lua forma unor operatiuni bursiere realizate prin tehnici bursiere neacceptate, ilicite, de tipul: «wash trades», «painting the tape», «ordine puse necorespunzator in corespondenta», «plasarea ordinelor fara intentia de executie a acestora».

 «Wash trades». Tehnica bursiera neacceptata ce consta in efectuarea de tranzactii ce vizeaza achizitionarea sau vanzarea unui instrument financiar in conditiile in care nu survin modificari relativ la beneficiar sau riscul de piata ori tranzactii in care transferul riscului sau al beneficiului se realizeaza intre parti care actioneaza concertat in mod deschis sau pe ascuns.

«Painting the tape». Practica bursiera ilicita ce consta in initierea de actiuni prin care se realizeaza tranzactii vizibile in cadrul sistemului de tranzactionare doar pentru a se crea impresia unei activitati sau a unei modificari de pret in ceea ce priveste un instrument financiar.

« Ordine puse necorespunzator in corespondenta ». Efectuarea de tranzactii pentru care atat ordinele de cumparare cit si cele de vanzare sunt introduse aproximativ la acelasi moment, la acelasi pret si cantitate de catre parti diferite, dar care actioneaza impreuna, cu exceptia cazului in care respectivele tranzactii sunt derulate in conformitate cu regulile sistemului de tranzactionare (tranzactiile cross).

«Plasarea ordinelor fara intentia de executie a acestora». Introducerea de ordine de tranzactionare de valoare mai mare sau mai mica fata de cele anterioare cu intentia de crea o impresie falsa in ceea ce priveste cererea sau oferta pentru un anumit instrument financiar, urmata de retragerea lor inainte de executare.

«Manipularea pietei» realizata prin operatiuni de « manipularea pretului» se poate efectua printr-una din urmatoarele tehnici bursiere ilicite: «marcarea la inchidere», «actiuni concertate in perioada ulterioara unei IPO», «abusive squeeze», «crearea unui plafon minim in ceea ce priveste pretul», «ecart cerere-oferta excesiv», «tranzactionarea pe o anumita piata pentru a influenta in mod nepotrivit pretul unui instrument financiar de pe alta piata».

«Marcarea la inchidere». Acesta practica bursiera ilicita implica achizitionarea sau vanzarea deliberata a unor valori mobiliare sau instrumente financiare derivate la inchiderea pietei pentru a distorsiona pretul de inchidere. Aceasta practica poate avea loc in oricare zi de tranzactionare, dar este in special asociat cu anumite date cum ar fi date de expirare ale contractelor derivate, date de referinta privind portofoliile trimestriale/anuale sau indici de referinta/evaluare.

«Actiuni concertate in perioada ulterioara unei IPO». Un grup de persoane actioneaza in mod concertat ulterior unei emisiuni primare de actiuni si inceperii tranzactionarii acestora cu scopul de a duce la cresterea artificiala a pretului respectivelor actiuni, moment in care respectivele persoane procedeaza la vanzarea actiunilor, prin utilizarea unor metode de manipularea pietei.

«Abusive squeeze». Tehnica bursiera realizata de una sau mai multe persoane ce exploateaza pozitia dominanta pe care o detin in legatura cu oferta, cererea sau mecanismele de livrare pentru un anumit instrument financiar si/sau activul suport al unui instrument derivat cu scopul de a distorsiona pretul la care alte parti trebuie sa livreze, sa primeasca sau sa amane livrarea respectivului instrument in scopul satisfacerii avantajoase a propriilor angajamente, dar trebuie mentionat faptul ca interactiunea corecta a cererii cu oferta poate conduce la “aglomerarea” pietei, dar acest lucru nu trebuie considerat in sine ca reprezentand manipulare a pietei. De asemenea, nici detinerea unei pozitii dominante relativ la oferta, cererea sau mecanismele de livrare pentru un produs/investitie nu este considerata in sine ca reprezentand manipularea pietei.

«Crearea unui plafon minim in ceea ce priveste pretul». Un emitent sau o entitate care controleaza un emitent efectueaza tranzactii sau inregistreaza ordine de tranzactionare cu scopul de mentine pretul unei actiuni peste un anumit prag si a evita astfel eventuale consecinte negative pentru respectivele actiuni sau rating-ul de credit; fac exceptie tranzactiile legale de tipul „buy-back” sau cele vizand stabilizarea pretului.

«Un ecart cerere-oferta excesiv». Un intermediar care detine o pozitie dominanta pe o piata actioneaza astfel incat sa modifice diferenta dintre pretul de vanzare si cel de cumparare sau sa mentina aceasta diferenta la un nivel artificial diferit de valoarea sa reala, facand abuz de pozitia sa pe piata sau de lipsa competitorilor.

« Tranzactionarea pe o anumita piata pentru a influenta in mod nepotrivit pretul unui instrument financiar de pe alta piata ». Efectuarea de tranzactii pe o piata cu un anumit instrument financiar cu scopul de a influenta tranzactionarea aceluiasi instrument, sau a unuia legat de acesta, pe o alta piata. De exemplu, tranzactionarea unei actiuni in scopul manipularii pretului unui instrument financiar derivat de pe alta piata sau tranzactionarea unui activ suport in scopul influentarii pretului contractului derivat. Tranzactiile efectuate pentru a beneficia de diferenta de pret intre instrumente financiare sau active suport tranzactionate in locatii diferite nu constituie manipulare.

«Manipularea pietei» realizata prin intermediul unor «tranzactii care implica procedee fictive» poate lua forma urmatoarelor tehnici bursiere neacceptate, ilicite: «ascunderea identitatii», «diseminarea, prin media, de informatii referitoare la piata false sau care induc in eroare», «pump and dump», «trash and cash», «deschiderea unei pozitii urmata de inchiderea acesteia dupa ce a fost facuta publica», «diseminarea de informatii false sau care induc in eroare», «orice activitate menita a disemina informatii false/inselatoare»..

«Ascunderea identitatii». Initierea unor tranzactii menite sa ascunda identitatea detinatorului unui anumit instrument financiar prin detinerea acestuia in numele unei persoane cu care acesta are legaturi nedezvaluite conform cu reglementarile respectivei piete. Dezvalurile pot fi inselatoare in legatura cu adevarata detinere a activului suportal unui instrument, dar aceasta practica nu acopera cazurile in care exista motive intemeiate pentru ca o parte sa detina instrumente financiare in numele altei parti decat detinatorul beneficiilor, asa cum nu orice situatie in care nu sunt facute dezvaluirile necesare este una de manipulare a pietei.



«Diseminarea, prin media, de informatii referitoare la piata false sau care induc in eroare». Diseminarea prin intermediul mass-media de informatii false sau care induc in eroare cu intentia de a modifica pretul unui instrument financiar sau al unui activ suport al unui instrument financiar astfel incat persoana care a initiat diseminarea sa beneficieze de pe urma acestei modificari. Actiunea de a posta informatii intr-un buletin on-line sau de a emite un comunicat de presa continand informatii false sau inselatoare cu privire la o anumita companie ale carei actiuni sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata. Persoana care desemneaza informatiile cunoaste faptul ca acestea sunt false sau inselatoare si face acest lucru pentru a crea o impresie falsa sau inselatoare. Diseminarea unor asemenea informatii prin intermediul unui canal recunoscut de diseminare de informatii catre utilizatori reprezinta o practica ce poate avea serioase efecte negative deoarece este important ca participantii la piata sa se poata baza pe informatii diseminate prin intermediul unor asemenea canale oficiale.

«Pump and dump». Tehnica bursiera neacceptata ce consta in actiunea prin care un investitor adopta o pozitie long pe o anumita valoare mobiliara urmata de o noua actiune de cumparare si/sau diseminare de informatii care induc in eroare in legatura cu respectiva actiune cu scopul de a ridica pretul acesteia, iar alti participanti pe piata sunt atrasi de efectul asupra pretului si cumpara respectiva actiune,in timp ce manipulatorul vinde ulterior detinerile la un pret ridicat.

«Trash and cash». Un investitor adopta o pozitie short pe o anumita valoare mobiliara urmata de o noua actiune devanzare si/sau diseminare de informatii care induc in eroare in legatura cu respectiva actiune cu scopul de a micsora pretul acesteia, iar manipulatorul isi inchide ulterior pozitia la un pret scazut.

«Deschiderea unei pozitii urmata de inchiderea acesteia dupa ce a fost facuta publica».  Aceasta practica este urmata de obicei de catre un administrator de portofoliu sau un investitor important, ale caror decizii de investire sunt privite de catre ceilalti participanti ca si semnale relevante privind evolutia viitoare a pretului, iar actiunea incorecta se refera la inchiderea pe o anumita piata a unei pozitii imediat ce aceasta este facuta publica, dupa ce anterior crease impresia unei detineri de lunga durata, cu exceptia cazurilor in care pozitia este facuta publica in conformitate cu reglementarile legale aplicabile.

 «Diseminarea de informatii false sau care induc in eroare». Aceasta practica de «manipularea pietei» implica diseminarea de informatii false sau care induc in eroare chiar daca nu a fost efectuata nici o tranzactie ulterior. De exemplu, crearea unei impresii false prin ascunderea unei informatii ce poate influenta pretul, informatie care ar fi trebuit dezvaluita, iar detinerea unei informatii catalogate in directiva drept «informatie privilegiata» avand ca rezultat crearea unei impresii publice false savarseste o fapta ilicita la regimul bursier.

 «Orice activitate menita a disemina informatii false/inselatoare». Acest tip de tehnica ilicita prin care se savarseste delictul de «manipularea pietei» se refera la orice comportament menit a crea o impresie falsa sau inselatoare prin intermediul altor mijloace decit media. De exemplu, deplasarea unor cantitati de marfa pentru a crea o impresie falsa cu privire la cererea/oferta in legatura cu aceasta marfa sau in legatura cu activul suport al unui instrument financiar.

Prezentul raport de consultanta, integral sau partial, nu constituie un contract de asistenta, reprezentare si consultanta juridica, incheiat conform legii.  Opiniile exprimate in prezentul raport de consultanta reprezinta opinia juridica specializata a autorului si nu poate atrage raspunderea juridica a autorului, decat in conditiile legii. 

Opiniile exprimate in raportul de consultanta nu reprezinta un indemn  de «a da», «a face» sau «a nu face» si nu poate atrage raspunderea autorului, conform legii.

Prezentul raport de consultanta consacra un drept de proprietate intelectuala al autorului asupra opiniilor juridice exprimate, privite integral sau in parte, in conformitate cu prevederile Legii nr.8/1996 privind drepturile de autor si alte drepturi conexe, modificata si completata.

Opiniile exprimate in prezentul raport de consultanta pot fi citate, in fata oricarei autoritati publice sau in mass-media, fara a fi necesar acordul scris al titularului dreptului de proprietate intelectuala, cu indicarea exacta a autorului si sursei.

Reproducerea scrisa a oricarei opinii exprimate in cuprinsul prezentului raport de consultanta nu se poate face decat cu acordul scris al autorului, iar copierea partiala sau integrala a prezentului raport de consultanta  constituie o incalcare a legii romane, fapt care se pedepseste conform legilor in vigoare. 

Societatea profesionala de consultanta juridica BUTURUGA, MILITARU& ASOCIATII SPCJ, prin reprezentantii sai legali, poate acorda asistenta, reprezentare si consultanta juridica oricarei parti, in conditiile legii.

www.bma-legalservices.eu

Bucuresti,

15.02.2008



[1] Thierry Bonneau, France Drummond, op.cit., pag.444

[2] Hubert de Vauplane, Jean-Pierre Bornet, op.cit., pag.910 si urm.

[3] Thierry Bonneau, France Drummond, op.cit., pag.451.

[4] Ghidul II CESR privind Directiva privind abuzul de piata/CESR 06-562b

[5] Thierry Bonneau, France Drummond, op.cit., pag.466

[6] Hubert de Vauplane, Jean-PierreBornet, op.cit., pag.923








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 980
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site