Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE






AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


CULTURA CAPSUNULUI

Agricultura

+ Font mai mare | - Font mai mic

DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Faina - Tipuri de faina, Scurta prezentare a graului
Pastrarea mierii
CRESTEREA CAPRINELOR
CULTURA DE SALATA
Elaborarea documentatiei de Studiu de fezabilitate
OPERATIUNILE DE TAIERE LA POMII FRUCTIFERI
CULTURA ZMEURULUI - Particularitati de crestere si fructificare
ENERGIA GEOTERMALA CA SURSA DE ENERGIE IN CADRUL UNEI SERE DE MICI DIMENSIUNI
Aplicarea sistemului H.A.C.C.P. la fabricarea branzeturilor
Strategii Non-Poluante de combatere a patogenilor si daunatorilor din cultura de mazare

TERMENI importanti pentru acest document

: CULTURA CAPSUNULUI : cultura capsunului pe folie : cultura capsunului in camp si in spatii protejate : :


Cultura capsunului

1. Importanta culturii

Capsunile sunt primele fructe care apar primavara si sunt foarte cautate, atat pentru consumul in stare proaspata cat si pentru prelucrare la nivel familial sau industrial. Fructele in stare proaspata contin: 4,5-9,5% zaharuri, 0,72-1,91% acizi organici, 0,10-0,51% proteine, 0,94-1,74% saruri minerale, vitamina C 42-106 mg%, vitaminele A, B1, B2, PP, acid pantotenic etc. Avand un continut ridicat in vitaminele B si in mangan, capsunile au un rol important in buna functionare a sistemului nervos, sunt indicate in prevenirea insomniilor, a starilor de astenie, in anemie, in reglarea functionarii ficatului etc.

Capsunul este specia pomicola cu cea mai mica longevitate economica, putand fi cultivata in cultura anuala sau perena (3-5 ani).

2.Originea si aria de raspandire

Pe plan mondial, capsunul se cultiva in toate continentele, productia fiind de (tabelul 30).

In tara noastra, cultura capsunului este concentrata in partea de nord-est (Botosani, Suceava), sud (Constanta, Giurgiu, Olt, Valcea, Gorj) si vest (Arad, Satu Mare) ale tarii. La nivelul anului 1998, productia de capsune a fost de 13499 tone, din care 13029 tone s-au obtinut in sectorul privat.


Tabelul 30

Productia de capsun la nivel mondial (t)

Continentul

1997

1998

1999

Total d.c.

2683365

2701470

2796011

Africa

60774

54510

54430

Asia

518394

526961

526701

America de Nord

765825

794200

813300

America Centrala

99398

111000

111000

America de Sud

65039

63365

63365

Europa

1155935

1131434

1207215

Productia la capsun este in continua scadere, fiind mai putin de 50% fata de anii 1989 (29300 tone) si 1996 (28400 tone). Din productia anului 1998, peste 96% a fost obtinuta in sectorul particular, in unele judete productia fiind obtinuta numai in acest sector (tabelul 31).

Tabelul 31

Productia de capsuni la nivel national

Judetul

1991

1996

1998

total d.c.

sector privat

Totala d.c.

22500

28400

13499

13029

Satu Mare

9648

8665

9477

9353

Giurgiu

380

927

1082

1079

Arad

440

472

696

678

Valcea

545

328

609

307

Gorj

428

280

285

285

Suceava

282

200

285

285

Ilfov

129

50

162

162

3.Particularitati biologice

3.1.Particularitati de crestere si fructificare

Capsunul este o planta perena semierboasa, de talie mica (15-40 cm), are in pamant o tulpina scurta, (rizom) care ramifica prin bifurcare si care, anual se ridica si se indeparteaza de locul de plantare. In primul an dupa plantare, in varful tulpinii principale se formeaza un mugur mixt, iar din mugurii laterali vegetativi se formeaza ramificatii laterale (1-3). In anul urmator din mugurul mixt se formeaza o inflorescenta, iar mugurii vegetativi laterali se transforma in muguri micsti.

Numarul de inflorescente pe o planta este de 6-10, in functie de vigoarea acesteia si de numarul ramificatiilor pe care le are, iar inaltimea lor poate fi mai mica, egala sau mai mare decat a frunzelor. Daca intr-o inflorescenta se formeaza in medie 5-8 fructe, putem sa avem pe o planta circa 30-50 de fructe. Din partea inferioara a tulpinii, pornesc radacini fibroase, distribuite la 15-20 cm adancime, dar pot ajunge la 40-50 cm in sol. Prin evolutia anuala a tulpinii, radacinile se ridica mai spre suprafata, ceea ce face ca plantele batrane (peste 4-5 ani) sa sufere mai mult de lipsa apei decat cele tinere. Dupa 3-4 ani se creeaza un dezechilibru intre partea superioara si cea aeriana a plantelor, fructele raman mai mici si de calitate inferioara, iar plantatie nu merita sa fie mentinuta. Productia in anul 4 de cultura este de circa 50% din cea a anului 2. Capsunul este o specie cu frunze verzi tot timpul anului, avand frunzele de iarna, mai mici si scurt petiolate si frunzele de vara mari si lung petiolate, ce pot ajunge la inaltimea de 25-30 cm. Frunza luata individual traieste circa 60-70 de zile, in cadrul plantei ele se schimba continuu.

Simultan cu cresterea fructelor, din mugurii vegetativi laterali existenti la subsuoara frunzelor, se formeaza stoloni (filamente subtiri, pe care apar rozete de frunze si radacini in partea inferioara) care datorita heliotropismului se orienteaza spre zonele bine luminate (mijlocul intervalului dintre randuri). Stolonii constituie organele de inmultire ale capsunului.

Capsunul este o specie foarte precoce, diferentiaza muguri de rod din primul an de la plantare. Longevitatea capsunului este dependenta de sistemul de cultura folosit. Se practica cultura anuala cu infiintare in iulie si fructificare in anul urmator si cultura multianuala cu durata de 4-5 ani. Potentialul de productie este diferit in functie de soi si sistemul de cultura, putand fi de la 10-12 t/ha la 25 t/ha in camp si pana la 40-50 t/ha in spatii protejate.

La capsun, se intalneste fenomenul de remontanta, adica fructificarea de doua ori intr-o perioada de vegetatie, o productie normala in primavara si o productie secundara in toamna. Cantitatea si calitatea productiei secundare este dependenta de soi si de agrotehnica aplicata culturii.

3.2.Specii si soiuri

Din cele peste 50 de specii de Fragaria existente, cateva au o importanta mai mare la formarea soiurilor actuale de capsun, dintre care:

Fragaria vesca L (Fragaria vulgaris Ehrh.) - fragul de padure, creste spontan in poiene si fanete, are fructe mici, ovoide sau sferice, cu gust dulce si aroma intensa. Specia are doua varietati: semperflorens Duch, din care s-au format fragii remontanti si alpina, care se inmulteste prin separarea tufelor, intrucat nu formeaza stoloni.

Fragaria elatia Ehrh - capsunul de padure, creste spontan in liziera padurilor, este o specie mai viguroasa, unisexuat dioica si are fructe mici.

Fragaria viridis Duch. - fragul de camp, are flori hermafrodite, fructe globuloase si o mare plasticitate pentru solurile calcaroase.

Fragaria orientalis Los. - creste spontan in China, Coreea si prezinta interes in ameliorare pentru rezistenta la ger.

Fragaria grandiflora Ehrh. - fragul de gradina, se pare ca este un hibrid natural intre F. virginiana si F. chiloensis, nu creste in stare salbatica si are flori hermafrodite.

Principalele soiuri din sortiment

Datorita ciclului scurt de viata a capsunului, sortimentul poate fi foarte usor schimbat, dar datorita valorii lor, unele soiuri rezista in cultura mai multe zeci de ani. Soiurile de capsun de calitate, trebuie sa aiba un potential de productie ridicat, o calitate buna a fructelor (mari, bine colorate, rezistente la transport, gust placut), o maturare cat mai grupata, rezistenta la boli etc. Principalele soiuri cultivate in tara sunt:

Regina - soi viguros, cu fructe mici, conic-alungite, cu suprafata usor ondulata, de culoare rosie-deschis, pulpa mediu colorata, foarte aromata, de calitate buna si maturare timpurie.

Surprise des Halles - are planta de vigoare mijlocie, fructe de marime mijlocie, sfero-conice, de culoare rosie, cu insusiri organoleptice foarte bune si maturare timpurie.

Gorella - este un soi viguros, cu inflorescentele mai mici sau egale cu tufa, cu fructul mare, conic alungit si rotunjit la varf, de culoare rosu-viu, lucios, cu pulpa intens colorata, consistenta, gust placut, apreciat pentru masa sau industrializare, cu maturare mijlocie.

Pocahontas - soi viguros, cu fructe mari, conice, cu tendinta de latire la varf, rosii-inchis, lucioase, cu pulpa bine colorata, suculenta, usor acidulata, apreciat pentru industrializare, cu maturare mijlocie.

Senga Sengana - soi viguros, cu fructe mijlocii-mari, scurt conice, cu baza dreapta, de culoare rosie-inchis, cu pulpa consistenta, bine colorata, slab acidulata si intens aromata, de calitate foarte buna pentru masa si industrializare, cu maturare tarzie.

Red Gauntlet - unul din cele mai cultivate soiuri, are tufa de vigoare mijlocie, fructele mijlocii sau mari, scurt conice cu varful rotunjit, de culoare rosie inchisa, insusiri de calitate bune si maturare tarzie.

Talisman - este un soi mediu viguros, are fructe mijlocii, conice alungite, usor turtite lateral, au culoare rosie-portocalie, calitatea foarte buna si maturare mijlocie-tarzie.

Aiko - are vigoare mijlocie, fructe mijlocii, conice, rosii, superioare pentru masa. Este rezistent la ger si seceta, este remontant si are un bun potential de productie.

Profusion - este soi viguros, are fructele sensibile la transport, sunt fructe mijlocii, globuloase sau scurt-conice, de culoare rosie-vie, cu pulpa neuniform colorata, slab dulce, de calitate slaba.

3.3.Cerintele capsunului fata de factorii de mediu

Caldura. Capsunul are cerinte moderate fata de caldura, porneste in vegetatie la 3-5C si infloreste dupa 8-10 zile cu temperaturi peste 12C. Aceste cerinte pot fi asigurate in toate zonele pomicole din tara. Temperatura negativa sub -18C, poate provoca inghetarea mugurilor de rod, mai ales la plantele mai debile. Pagube mari sunt provocate de gerurile care survin la inceputul sau sfarsitul iernii, cand solul nu este acoperit cu zapada, in special in partea de sud a tarii. Pe solul acoperit cu zapada, capsunul poate ierna si la temperaturi de -25C, fara sa inregistreze pierderi ale mugurilor de rod.

Pentru maturarea fructelor la soiurile timpurii, temperatura medie trebuie sa fie de peste 14C, cel putin 8 zile consecutiv.

Apa. Avand un sistem radicular superficial, capsunul este sensibil la lipsa apei din sol. Se cunosc doua perioade critice pentru apa, una in perioada infloririi si cresterii fructelor, de aproximativ o luna si jumatate si una in perioada verii la diferentierea mugurilor de rod. In conditii de seceta, productia este mica si plantele formeaza mai putini stoloni. Excesul de apa din sol, duce la efecte negative mai mari decat seceta, deoarece provoaca moartea plantelor. Ploile care cad in perioada maturarii si recoltarii fructelor, intensifica atacul de putregai cenusiu ingreuneaza recoltarea, iar fructele se murdaresc de pamant, scazandu-le valoarea comerciala. Umiditatea relativa ridicata contribuie la atacul agentilor patogeni si afecteaza productia.

Capsunul da rezultate foarte bune in zonele unde cad 800-900 mm precipitatii anual, cu o buna repartitie a acestora in lunile mai-iulie. In spatii protejate, unde umiditatea solului se poate controla mai bine, pentru capsun trebuie asigurata o umiditate de 65-85% din capacitatea de camp.

Lumina. Capsunul se comporta bine atat in cultura pura cat si asociata cu specii de talie mai inalta, mai ales pomi tineri, in livezile neintrate pe rod, sau chiar de arbusti fructiferi. Daca se cultiva in conditii de umbra, productia este mult mai mica decat potentialul soiurilor si mai sensibila la putregai. Pentru producerea materialului saditor, capsunul are nevoie de lumina mai multa si stolonierele se infiinteaza in ogor propriu.

Solul. Cerintele fata de sol sunt mari, pe de o parte datorita sistemului radicular superficial, pe de alta parte datorita productiilor mari pe care le poate asigura. Raspunde bine la plantarea pe solurile aluvionare, cernoziomuri, soluri cenusii sau chiar brun roscate, daca se asigura o fertilizare optima. Solurile trebuie sa fie afanate, reavene, usoare, cu o buna capacitate de retinere a apei, cu pH-ul slab acid sau neutru (5,5-6,8) si continutul in carbonat de calciu sub 20%. In conditii de irigare, se pot valorifica nisipurile din sudul Olteniei sau cele din vest, cu o corecta fertilizare organica.

4.Particularitati tehnologice

4.1.Producerea materialului saditor.

In prezent, materialul saditor comercializat este produs in unitati specializate, provine din plante obtinute prin microinmultire, este liber de boli virotice si are o mare capacitate de productie. Superelita se produce in centre izolate fara vectori, pentru ca plantele sa fie ferite de infectia cu viroze. Exista ferme specializate de inmultire a acestui material, de unde se livreaza catre producatorii propriu-zisi de fructe. Pentru suprafete mici se poate folosi si material recoltat din plantatii comerciale, dar acesta nu este liber de boli si nu are performante productive comparabile cu cel produs din pepiniere.

4.2.Cultura anuala a capsunului

Desi capsunul este o planta perena, se poate cultiva cu succes ca planta anuala, datorita rezultatelor foarte bune care se obtin. Cultura se infiinteaza in iunie-iulie, numai in conditii de irigare, iar pana toamna plantele reusesc sa se fortifice si sa diferentieze muguri de rod. Materialul saditor este reprezentat de material recoltat in anul anterior sau primavara devreme si refrigerat (tinut in frigider pana la plantare). Capsunul da fructele cele mai mari la prima recoltare, eventual si a doua, dupa care marimea fructelor scade si proportional cu aceasta si productia. Pe de alta parte, la cultura anuala, plantele nu mai sunt afectate de bolile virotice, datorita timpului scurt cat plantele raman pe teren, boala nu are timp sa infecteze planta si sa afecteze vizibil productia.

Pe de alta parte prin mentinerea plantelor numai un ciclu de productie, stolonii nu au timp sa ramifice mult ceea ce permite folosirea unor densitati mai mari la unitatea de suprafata. La plantele tinere, fructele se matureaza mai devreme cu 3-5 zile, fata de plantele mai batrane, ceea ce permite valorificarea unei parti din productie la preturi mai bune.

Potentialul de productie la cultura anuala este de 15-25 t/ha, iar procentul fructelor de calitate extra este de peste 75-80%.

Pana la infiintarea plantatiei de capsun terenul poate fi cultivat cu o specie legumicola de ciclu scurt (spanac, salata, ceapa si usturoi verde, ridichi de luna, fasole pentru pastai), in vederea obtinerii unor venituri suplimentare si incadrarea capsunului intr-o rotatie cu alte culturi, valorificand superior terenul si contribuind la mentinerea starii de fertilitate.

Infiintarea plantatiei anuale

Locul pentru cultura capsunului trebuie sa fie tipic pentru gradina, sa fie orizontal sau cu panta mica (max. 7%), pretabile pentru mecanizare si irigare. Suprafata care se planteaza este dependenta de numarul de muncitori de care se dispune, stiind ca la recoltat productivitatea nu depaseste 80-100 kg/zi om. De obicei nu se planteaza trupuri mai mari de 10-30 ha.

Pregatirea terenului consta in desfundarea la 35-40 cm, fertilizarea de baza cu 30-40 t ha ingrasaminte organice, 300-400 kg/ha superfosfat, 200-250 kg/ha sulfat de potasiu, deoarece nu suporta clorurile. Pentru combaterea daunatorilor din sol (viermi sarma, larve de carabus de mai, nematozi etc.) solul se prafuieste cu Lindatox, Aldrin sau alt produs in doza de 40-80 kg/ha. Ingrasamintele se incorporeaza la 25 cm, dupa care solul se marunteste.

La parcelarea terenului, trebuie sa se tina seama de lungimea randului pentru a nu transporta foarte mult lazile cu fructe. De obicei randul nu depaseste 100-120 m. Plantarea stolonilor se efectueaza in iunie-iulie, mai rar si numai in partea sudica pana la 10 august, pentru ca plantele sa se fortifice si sa diferentieze muguri de rod pana la venirea inghetului. Alegerea soiurilor se face in functie de suprafata plantata, de obicei se aleg mai multe soiuri pentru a esalona recoltarea pe o perioada mai lunga de timp, evitand varfurile de productie.

Capsunul se poate planta fie in randuri echidistante, cand distantele de plantare sunt de 70-80 cm intre randuri si 15-25 cm pe rand, sau in benzi, de cate doua randuri pe brazde inaltate, distantate la 25 cm intre randuri. Densitatile sunt cuprinse intre 80 si 100 mii plante la hectar.

Pregatirea stolonilor pentru plantare consta in fasonare, mocirlire si repartizarea lor pe rand. Fasonarea stolonilor consta in scurtarea radacinilor la 12-15 cm si inlaturarea frunzelor exteriore, lasand 2-3 centrale. Pentru mocirlire, se pregateste un amestec format din pamant, apa, balega proaspata de bovine si eventual stimulatori de inradacinare (Radistin), de consistenta smantanii. In acest amestec se introduc radacinile fara a ajunge la mugurele central si apoi se repartizeaza pe rand. Repartizarea nu precede 2-3 m ritmul de plantare, pentru a nu zvanta mocirla pe radacini.

Plantarea se executa manual cu plantatorul sau mecanizat cu masina de plantat rasaduri, pe randurile marcate initial cu dispozitive mecanice (cadru de semanatoare sau cultivator). Adancimea de plantare trebuie sa respecte adancimea din stoloniera, acoperirea completa a radacinilor fara a ingropa mugurele central. Dupa plantare se uda obligatoriu, indiferent de zona de cultura. La 7-10 zile dupa plantare se verifica prinderea si se completeaza golurile cu stoloni de aceeasi varsta si din aceleasi soiuri cu cele plantate initial.

Pana toamna se asigura intretinerea corespunzatoare a solului, prin prasile manuale si mecanice, combaterea bolilor si daunatorilor si se iriga in functie de necesitati.

In tarile cu traditie in cultura capsunului, se practica mulcirea solului cu folie neagra si plantarea in gaurile facute, in functie de schema de plantare. Folosirea foliei ca mulci are o serie de avantaje: conserva mai bine apa in sol, impiedica cresterea buruienilor, evita contactul fructelor cu solul etc.

Indiferent de schema de plantare, cu sau fara mulcire cu folie, pentru a evita pierderea unor plante pe timpul iernii se recomanda ca inainte de venirea gerurilor sa se acopere cultura cu resturi vegetale (paie maruntite, frunze etc.). Acest mulci se aduna prin greblare, primavara, cand terenul se zvanta si se aseaza pe platforma pentru compostare. Pana la inflorire se executa o fertilizare cu azot si se intretine solul prin prasile. Daca cultura nu este infiintata pe mulci de folie, dupa inflorire se mulceste cu paie, pentru a evita contactul fructelor cu solul.

Dupa recoltare, se defriseaza cultura prin aratura, iar pana toamna se pot infiinta culturi legumicole de ciclu scurt.

4.3.Cultura multianuala a capsunului

In cultura multianuala, capsunul se poate infiinta si fara sistem de irigare, in functie de cantitatea de precipitatii din zona.

Alegerea terenului, pregatirea si fertilizarea se executa la fel ca la cultura anuala. Deoarece cultura are o durata de 3-4 ani, se recomanda plantarea anuala a circa 1/4-1/3 din suprafata prevazuta pentru o ferma, pentru a avea posibilitatea inlocuirii plantatiei vechi si obtinerea unei productii relativ constante in timp.

Ca plante premergatoare se pot folosi: lucerna, trifoi, sau specii la care se aplica cantitati mai mari de gunoi de grajd (cartofi, varzoase), plante care trebuie sa elibereze devreme terenul in vederea pregatirii lui corespunzatoare. Infiintarea culturii se face de obicei primavara, vara sau toamna devreme, pana la 15 octombrie pentru a asigura o buna prindere a plantelor si o rezistenta suficienta la iernare.

Plantarea de toamna se efectueaza de la sfarsitul lunii august si pana la mijlocul lunii octombrie si da rezultate bune in zonele unde ploua suficient sau sunt conditii de irigare. Pana la venirea frigului plantele inradacineaza, se fortifica, dar de obicei nu diferentiaza muguri de rod. Ca material saditor se folosesc stoloni formati in aceiasi perioada de vegetatie. Intarzierea plantarii dupa 15 octombrie duce la rezultate slabe, plantele nu inradacineaza suficient si peste iarna sunt descaltate, procentul de pierdere fiind mare. In anul urmator plantele nu fructifica sau fructifica foarte putin.

Plantarea de primavara se executa in perioada martie-aprilie, in zonele mai umede sau acolo unde toamnele sunt secetoase. De asemenea, se recomanda plantarea de primavara acolo unde stratul de zapada este subtire si nu se asigura o buna protectie peste iarna. In anul plantarii nu se lasa flori pentru a asigura o buna fortificare a plantelor si diferentierea mugurilor pentru anul urmator. Materialul saditor se recolteaza de obicei in ziua plantarii direct din camp, s-au cu 2-3 zile mai devreme daca se aduce din alte zone.

Plantarea de vara, este mai putin folosita, se executa in perioada iunie-iulie, folosind stoloni refrigerati, si necesita o atenta conducere a plantelor sub aspectul irigarii o perioada de 4-6 saptamani cand temperatura este mare si umiditatea atmosferica scazuta, conditii care nu sunt favorabile unei bune prinderi. Stolonii plantati vara au timp sa se fortifice si sa diferentieze muguri de rod, astfel ca in anul urmator fructifica bine.

Plantarea se face manual cu plantatorul sau semimecanizat cu masina de plantat rasaduri. Se folosesc in practica mai multe scheme de plantare, predominant in randuri simple care asigura o mai buna mecanizare a lucrarilor de intretinere. Distanta de plantare este de 80-90 cm intre randuri si 20-30 cm intre plante pe rand.

Pregatirea stolonilor si plantarea se fac identic ca la cultura anuala. Dupa plantare, la circa 10-14 zile se face completarea golurilor cu material din aceleasi soiuri, material care s-a pastrat la rece.

Intretinerea solului se face periodic, mecanic sau hipo intre randuri si manual pe rand, pentru a preveni formarea crustei si inburuienarea culturii. Daca apar buruieni perene sau anuale greu de distrus prin lucrari mecanice se pot folosi erbicide selective: Devrinol 50 WP 1,5-2%, Dual 50 CE - 1%, Betanal 15 CE -2% etc.

Irigarea este o lucrare indispensabila pentru reusita prinderii, lucrare care se repeta la circa 2-3 saptamani, in functie de conditiile climatice. Norma de udare este de 250-300 m3/ha si se repeta de 5-8 ori pe perioada de vegetatie.

O lucrare specifica plantatiilor de capsun pentru fructe este inlaturarea stolonilor care se formeaza spre intervalul dintre randuri, lucrare care se repeta de mai multe ori pe perioada de vegetatie. O parte din stolonii care se orienteaza pe directia randului raman si dupa un an de cultura se formeaza o banda cu latimea de circa 30 cm.

In zona de stepa, cu ierni aspre, plantele pot fi mulcite toamna cu resturi vegetale, pentru a asigura protectie impotriva gerului. Lucrarea este obligatorie la plantarile de toamna si in zonele cu solul neacoperit de zapada.

Din anul al doilea, cultura fructifica, potentialul maxim fiind in anul doi si scade usor in anii care urmeaza. Lucrarile de intretinere constau in lucrarile solului pentru a preveni inburuienarea, irigarea, fertilizarea faziala cu ingrasaminte pe baza de azot, ingrasaminte complexe sau foliare, inlaturarea stolonilor, protectia fitosanitara etc. Dupa inflorire, se executa mulcirea solului prin acoperirea lui cu paie, protejand astfel fructele care, odata cu cresterea, cad pe sol.

Recoltarea capsunelor se face cu 3-4 zile inainte de maturitatea de consum, cu caliciu, pentru consum in stare proaspata si la maturitatea de consum fara caliciu, pentru industrializare, direct in ambalajele de expeditie. Ambalajele trebuie sa aiba capacitate mica, 5 kg pentru industrializare si 0,5-3 kg pentru consum in stare proaspata. Fructele recoltate se tin la umbra si ele trebuie valorificate in timp foarte scurt (cateva ore) sau introduse in spatii frigorifice.

Dupa recoltare, cultura se coseste, se scot resturile vegetale impreuna cu paiele care se ard, se lucreaza solul, se fertilizeaza cu azot si se uda, pentru refacerea partii aeriene si diferentierea mugurilor de rod. In anii urmatori se fac aceleasi lucrari. Perioada de exploatare economica a unei culturi perene este de 3-4 ani, dupa care productia scade mult si cultura devine nerentabila.

4.4.Cultura protejata a capsunului

Se realizeaza fie prin acoperirea unei culturi multianuale cu tunele de diferite tipuri si marimi, de folie de polietilena, fie prin infiintarea unor culturi speciale, folosind scheme de plantare in benzi. Acoperirea culturii cu tunele de folie se face la sfarsitul lunii februarie inceput de martie, dupa ce a trecut pericolul gerului. Terenul destinat culturii protejate trebuie sa fie bine expus pentru a se incalzii mai usor primavara. In functie de dimensiunile tunelelor folosite acestea pot acoperii 2-8 randuri de capsuni. In primele doua saptamani de la acoperire nu este necesara aerisirea, iar in urmatoarele zile, in functie de temperatura si insolatie, cultura trebuie aerisita, in timpul zilei cand temperatura urca peste 18-20C in adapost.

Pe perioada infloririi, temperaturile ridicate si umezeala pot duce la o slaba legare a fructelor. In timpul infloritului, in tunelele mari trebuie introduse stupi cu albine care sa polenizeze florile sau se ridica folia pentru a patrunde albinele.

Lucrarile de ingrijire sunt aceleasi ca la cultura in camp, iar recoltarea fructelor se anticipa cu 20-30 de zile. Daca nu se obtine o productie timpurie de cel putin 70% comparativ cu cultura in camp, protejarea culturii nu este economica.

4.5. Cultura fortata a capsunului

Se practica in spatii incalzite (sere acoperite cu sticla sau plastic) deoarece se anticipa maturarea fructelor cu 50-60 de zile. Pentru cultura fortata plantele trec prin doua faze:

- pregatirea plantelor in camp in vederea fortarii;

- fortarea propriu-zisa.

Pentru a obtine rezultate bune la fortare, plantele trebuie sa fie bine fortificate si sa aiba mai multe ramificatii cu muguri micsti. Se practica doua metode de fortificare a plantelor in vederea fortarii lor in sera: utilizarea stolonilor fortificati in camp si folosirea stolonilor crescuti in ghivece sau cuburi nutritive. Stolonii refrigerati se planteaza in camp la distanta de 25/20 cm, pe substrat special pregatit sau in ghivece, in luna iunie, astfel ca pana toamna se fortifica, ramifica si diferentiaza muguri de rod. In camp se aplica lucrarile de ingrijire, protectie fitosanitara si fertilizarea faziala conform tehnologiei de cultura. Se scot din camp dupa o perioada de cel putin 10 zile cu temperaturi sub 5C, pentru a se vernaliza (satisfacerea partiala a necesarului de frig). De la scoaterea din camp sau din ghivece, pana la plantare se pot tine in pungi de plastic perforate. Inainte de plantare stolonii se imbaiaza intr-o solutie de Benlate 0,05%, pentru a-i proteja de Botrytis.

Terenul se pregateste dupa o prealabila fertilizare cu 30-40 t/ha gunoi de grajd bine descompus, 150-200 kg azotat de amoniu, 300-500 kg superfosfat, 200-300 kg sulfat de potasiu si circa 300 kg sulfat de magneziu, ingrasamintele se incorporeaza si apoi solul se marunteste.

Infiintarea culturii se face la sfarsit de noiembrie-inceput de decembrie cand plantele sunt in faza de repaus. Pe o traveie se planteaza 2 benzi distantate la 60-70 cm, a cate 4 randuri fiecare. Distanta dintre randuri in cadrul benzii este de 30 cm, iar intre plante pe rand 20 cm, ceea ce asigura densitati de 80-100 mii plante la hectar.

Dupa infiintarea culturii, stolonii se tin circa o luna de zile la 1-5C pentru satisfacerea necesarului in frig, dupa care temperatura se creste treptat cu cate un grad pe zi pana la 15-18C, temperatura care se mentine pana la inflorit. Pentru inflorire temperatura trebuie sa fie de 18-20C, iar pentru maturarea fructelor 22-24C ziua si 14-16C noaptea. Amplitudinea de temperatura intre zi si noapte are rol foarte important pentru inflorit, fecundare si cresterea fructelor. Umiditatea solului se mentine la 70-75% din capacitatea de camp, iar umiditatea atmosferica la 65-70%. Datorita transpiratiei din timpul noptii, umiditatea se apropie de 100% dimineata, din care cauza serele trebuie aerisite.

Pentru cultura in sera calda, lumina joaca un rol foarte important. In prima parte a culturii, cand zilele sunt scurte si cerul este mult acoperit, se formeaza frunze mici si scurt petiolate (frunze de iarna), polenul are germinabilitate slaba, deci si polenizarea este deficitara. Pentru a preveni astfel de fenomene se cere suplimentarea iluminarii cu lampi, pentru a realiza in sera, in perioada infloritului 13-25 mii lucsi. Pentru a se asigura o polenizare foarte buna, in sera se introduc stupi cu albine.

In functie de momentul in care se doreste obtinerea fructelor se poate decala infiintarea culturii, stiind ca de la inceputul cresterii rozetei de frunze pana la inceputul maturarii fructelor sunt necesare circa 80 de zile. Pentru ciclul care incepe in decembrie, primele fructe se matureaza la sfarsit de februarie si inceput de martie. Perioada de recoltare se intinde pe circa 5-6 saptamani, dar in primele 3-4 se recolteaza 70% din productie.

Productia care se obtine este dependenta de soi si este de 0,8-1 kg/m2 la soiurile timpurii (Regina, Aliso, Sunrise) si de 2-4 kg/m2 la soiurile tarzii (Gorella, Senga Sengana, Red Gauntlet).

Combaterea bolilor si daunatorilor

Pentru o buna protectie a capsunului, se fac 5-6 tratamente din care trei inainte de recoltare si 2-3 dupa recoltare. Primul tratament se face la aparitia inflorescentelor impotriva bolilor foliare si a putregaiului fructelor, cu produse pe baza de cupru (zeama bordeleza 0,5%; oxiclorura 0,3%) si un insecticid (Mospilan 0,025%, Victenon 0,05%). Tratamentul al doilea se executa impotriva daunatorilor care ataca florile si fructele si impotriva acarienilor (Nissorun 0,04%, Danirun 0,06%, Carbetox 0,4%). Tratamentul al treilea trebuie sa protejeze fructele de putregaiul cenusiu, fainare, de asemenea apar afidele si acarienii. Se fac tratamente mixte cu fungicide (Benlate 0,05%, Topsin 0,06%, Bravo 0,05%) si insecticide (Applaud 0,05%, Mospilan 0,02%, Fosfotox 0,1%). Dupa recoltarea fructelor, se pot face 2-3 stropiri dupa caz, cu un amestec de fungicide si insecticide pentru a controla agentii patogeni ce infesteaza cultura.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 869
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved