Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Influenta lucrarilor solului asupra unor elemente determinante ale sistemului de agricultura durabila

Agricultura

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
SOIA
America de Sud - Principalele activitati agricole - Tipuri de culturi
ROLUL FACTORILOR DE VEGETATIE SI PARTICULARITATILE DIRIJARII ACESTORA LA CULTURA PROTEJATA A LEGUMELOR
Ingrasaminte chimice cu azot
Controlul calitatii painii albe
Afacerile si asigurarea unei dezvoltari durabile in agricultura
SOLUL - GARANTIE A DEZVOLTARII DURABILE SI SIGURANTEI ALIMENTARE
Influenta lucrarilor solului asupra unor elemente determinante ale sistemului de agricultura durabila
CULTURA DE SALATA
Fertilizarea cu azot a graului de toamna

INFLUENTA LUCRARILOR SOLULUI ASUPRA UNOR ELEMENTE DETERMINANTE ALE SISTEMULUI DE AGRICULTURA DURABILA

Influenta lucrarilor solului asupra productiei de porumb



Tabelul 5

Schema experientelor

Doza de azot

Anul

2003

2004

2005

60 kg s.a./ha

R1

R1

R1

R2

R2

R2

R3
R3
R3

120 kg s.a./ha

R1

R1

R1

R2

R2

R2

R3
R3
R3

Influenta araturii de toamna asupra productiei de porumb

Comparativ cu sisemul „no tillage” (tabelul 9), in anul 2003 se observa ca productia la sistemul „no tillage” este mult superioara fata de productia obtinuta la parcelele unde s-a efectuat aratura de toamna. Astfel la doza de 60 kg/ha s.a. productia obtinuta a fost de 8603 kg/ha in timp ce la o doza dubla de azot productia in sistemul „no tillage” a fost mai scazuta decat la prima varianta (8223 kg/ha). Acest lucru poate fi explicat prin conditiile climatice din anul 2003, cand a fost un an secetos.

Tabelul 6

Influenta araturii de toamna si a dozelor de azot asupra productiei de porumb (kg/ha)

Doza de azot

Repetitia

Anul

2003

2004

2005

N60

R1

2190

7690

8143

R2

2905

7095

6381

R3

2571

5643

5238

media

2556

6810

6587

N120

R1

2905

8976

10476

R2

3048

8595

10119

R3

3143

8381

10357

media

3032

8651

10317


Figura 1-aratura de toamna

Figura 2-aratura de toamna

Figura 3-aratura de toamna

Figura 4-aratura de toamna

Influenta araturii de primavara asupra productiei de porumb

In urma analizei datelor din tabelul 7, in urma araturii de primavara, productiile de porumb depasesc 5600 kg/ha, la ambele doze de azot, in toti cei trei ani de experimentare.

Tabelul 7

Influenta araturii de primavara si a dozelor de azot asupra productiei de porumb (kg/ha)

Doza de azot

Repetitia

Anul

2003

2004

2005

N60

R1

6143

7143

7857

R2

5881

5310

6429

R3

6905

4452

6786

media

6310

5635

7024

N120

R1

6071

9643

6881

R2

8143

5833

6714

R3

8143

8500

6690

media

7452

7992

6762

Figura 5-aratura de primavara

Figura 6-aratura de primavara

Influenta lucrarii cu discul asupra productiei de porumb

Tabelul 8

Influenta lucrarii cu discul si a dozelor de azot asupra productiei de porumb (kg/ha)

Doza de azot

Repetitia

Anul

2003

2004

2005

N60

R1

4976

9119

5476

R2

4857

5571

6214

R3

4762

5405

6000

media

4865

6698

5897

N120

R1

5810

10167

7595

R2

4762

8214

6905

R3

4524



9167

8143

media

5032

9183

7548

Figura 7-lucrarea cu discul

Figura 8-lucrarea cu discul

Figura 9-lucrarea cu discul

Influenta sistemului „no tillage” asupra productiei de porumb

Datele din tabelul 9 sunt contradictorii. Astfel, in anul 2003 productiile obtinute in sistemul „no tillage” au fost mai mari decat pe parcelele unde s-au efectuat araturi de toamna, araturi de primavara sau lucari cu discul, la ambele variante fertilizate. Cauza acestui fapt ar putea fi conditiile climatice, care au favorizat productii mai mari la parcelele nelucrate. Toamna anului 2002 a fost secetoasa, aratura efectuandu-se cu dificultate, acest lucru reflectandu-se si in productiile realizate in anul 2003 pe parcelele unde s-a executat aratura de toamna. In acelasi timp primavara anului 2003 a fost umeda (suma precipitatiilor a fost mai matre decat media multianuala), in timp ce vara si inceputul toamnei anului 2003 au fost foarte secetoase. Pe parcelele nelucrate aplicarea unei doze de azot (N120) a dus la o scadere a productiei de porumb decat la varianta fertilizata cu 60 kg N s.a./ha.

In anul 2004, datorita imburuienarii excesive cu costrei (Sorghum halopense) productiile de porumb au fost nesemnificative, din aceasta cauza rezultatele nu au fost luate in considerare.

In anul 2005, productiile de porumb au fost de 2135 kg/ha la varianta fertilizata cu 60 kg N s.a./ha, respectiv 4437 kg N s.a./ha.In acest an productiile obtinute pe solurile nelucrate au fost mai scazute decat pe parcelele unde s-au efectuat lucrarile solului.

Tabelul 9

Influenta sistemului „no tillage” si a dozelor de azot asupra productiei de porumb (kg/ha)

Doza de azot

Repetitia

Anul

2003

2004

2005

N60

R1

7500

0

2095

R2

9310

0

1857

R3

9000

0

2452

media

8603

0

2135

N120

R1

8024

0

4500

R2

8095

0

4357

R3

8571

0

4452

media

8230

0

4437


Figura 10-„no tillage”

Figura 11-„no tillage”

Figura 12-„no tillage”

Figura 13-„no tillage”

Tabelul 10

Sporurile aduse de aratura de primavara, discuit si sistemul „no tillage” fata de lucrarea de baza a solului, in anul 2003

Doza de azot

Lucrarea solului

Productia obtinuta

(kg/ha)

Diferenta de productie

(kg/ha)

N60

Arat toamna

2556

0

N120

3032

0

N60

Arat primavara

6310

3754

N120

7452

4421

N60

Discuit

4865

2310

N120

5032

2000

N60

Nelucrat

8603

6048

N120

8230

5198

Tabelul 11

Sporurile aduse de aratura de primavara, discuit si sistemul „no tillage” fata de lucrarea de baza a solului, in anul 2004

Doza de azot

Lucrarea solului

Productia obtinuta

(kg/ha)

Diferenta de productie

(kg/ha)

N60

Arat toamna

6810

0

N120

8651

0

N60

Arat primavara

5635

-1175

N120

7992

-659

N60

Discuit

6698

-111

N120

9183

532

N60

Nelucrat

N120

Tabelul 12

Sporurile aduse de aratura de primavara, discuit si sistemul „no tillage” fata de lucrarea de baza a solului, in anul 2005

Doza de azot

Lucrarea solului

Productia obtinuta

(kg/ha)

Diferenta de productie

(kg/ha)

Semnificatia

N60

Arat toamna

6587

0

N120

10317

0

N60

Arat primavara

7024

437

N120

6762

-3556

oo

N60

Discuit

5897

-690

N120

7548

-2770

oo

N60

Nelucrat

2135

-4452

ooo

N120

4437

-5881

ooo

DL 5%=1264

DL 1%=2696

DL 0,1 %=4157



Influenta lucrarilor solului asupra combaterii buruienilor

In paralel cu observatiile privind influenta lucrarilor solului asupra productiei de porumb la cele doua doze de ingrasamant (N­60 si N120­­) s-au notat si numarul de buruieni la parcelele unde s-au efectuat lucrarile solului. Acest lucru s-a realizat cu ajutorul ramei metrice. S-au efectuat 5 sondaje la fiecare parcela, s-au identificat speciile de buruieni, numarandu-se plantele fiecarei specii identificate in parte.

In parcelele experientei s-au identificat urmatoarele specii de buruieni: Costrei (Sorghum halopense), Palamida (Cirsium arvense), Cornuti (Xanthium italicum), Zarna (Solanum nigrum), Volbura (Convolvulus sp.), Mac (Papaver Rhoeas), Musetel (Matricaria inodora), Turita (Galium aparine).

Din tabelul 16 se observa ca in parcelele in care s-a efectuat lucrarea de baza si s-a fertilizat cu 60 kg N s.a./ha, specia dominanta de buruieni a fost palamida, in toti cei trei ani de experimentare (15 pl/m2 in anul 2003, 5 plante/ m2 in 2004 si 8 plante/ m2 in 2005), urmata de costrei (Sorghum halopense), zarna si cornuti. De remarcat ca in anul 2005 nu s-a gasit costrei in aceste parcele. Celelalte buruieni au fost prezente intr-o proportie redusa sau au lipsit.

O doza dubla de azot a influentat pozitiv dezvoltarea palamidei in toti cei trei ani de experimentare (15 plante/ m2 in 2003, 11 plante/ m2 in 2004, 18 plante/ m2 in 2005). In anul 2003 s-a semnalat un o infestare destul de ridicata cu costrei, zarna (5 plante/ m2) si cornuti (6 plante/ m2), in timp ce in anii urmatori aceste buruieni au fost prezente intr-o proportie mai redusa (graficul 11). Restul speciilor de buruieni au fost semnalate intr-o proportie mica, nedepasind 2 plante/ m2 in toti anii de experimentare. Macul si musetelul au fost prezente doar in anii 2003 respectiv 2004, nedepasind 1 planta/ m2.

Aratura de primavara a determinat o infestare puternica cu zarna in toti anii de experimentare si la ambele doze de azot folosite (12 plante/ m2 in 2003, 14 plante/ m2 in 2004, 9 plante/ m2 in 2005—la N­60 respectiv 12 plante/ m2 in 2003, 9 plante/ m2 in 2004, 8 plante/ m2 in 2005 la N­­­­­120­­). La N­60 s-a semnalat infestare puternica cu costrei, palamida si cornuti in primul an de experimentare (7 plante/ m, 8 plante/ m, 7 plante/ m), in timp ce la N­­­­­120­­ s-a observat infestare puternica cu costrei in toti anii luati in studiu, si palamida in anul 2003 (13 plante/ m2). La N­60 volbura si turita au fost absente la toate parcelele, in timp ce la doza dubla de azot acestea s-au semnalat sporadic.

Lucrarea cu discul si aplicarea unei doze de 60 kg N s.a./ha a determinat in general o infestare moderata cu buruieni (tabelul 15). Doar in anul 2005 s-a observat o infestare mai puternica cu costrei si volbura (7 plante/ m), respectiv palamida, musetel si zarna (5 plante/ m). La o doza dubla de azot, in anul 2005 s-a observat infestare mare cu palamida, costrei si zarna (12 plante/ m, 10 plante/ m, 8 plante/ m). Infestare mare cu costrei s-a semnalat si in anul 2004 (7 plante/ m).

Sistemul „no tillage” a dus la o infestare puternica cu buruieni la ambele doze de azot, mai ales in anii 2004 si 2005 (tabelul 16). In anul 2003 s-a semnalat infestare puternica cu zarna, palamida, costrei (8 plante/ m, 7 plante/ m, 6 plante/ m2—la N60, respectiv 10 plante/ m, 10 plante/ m, 7 plante/ m120­). In anul 2004 s-a semnalat infestare foarte puternica cu costrei (22 plante/ m la N60 respctiv 25 plante/ m la N120). S-a semnalat infestare puternica cu palamida si zarna (10 plante/ m, 10 plante/ m—la N60, respectiv 13 plante/ m, 11 plante/ mla 120­). In anul 2004 la N­120 s-a semnalat infestare puternica cu musetel (14 plante/ m). In ultimul an de experimentare (2005) s-a semnalat infestare puternica cu costrei si palamida la ambele doze de azot.

Doza de azot

Denumire populara

Nr. buruieni/m2

2003

2004

2005

60

Costrei

8

3

0




Palamida

15

5

8

Cornuti

4

2

1

Zarna

5

2

4

Volbura

1

1

2

Mac

0

0

1

Musetel

2

0

3

Turita

1

2

0

120

Costrei

5

2

3

Palamida

15

11

18

Cornuti

6

1

3

Zarna

5

3

2

Volbura

2

0

2

Mac

1

0

0

Musetel

0

1

0

Turita

2

0

2

Tabelul 13

Influenta araturii de toamna si a dozelor de N asupra combaterii buruienilor

Tabelul 14

Influenta araturii de primavara si a dozelor de N asupra combaterii buruienilor

Doza de azot

Denumire populara

Nr. buruieni/m2

2003

2004

2005

60

Costrei

7

4

6

Palamida

8

4

5

Cornuti

7

3

7

Zarna

12

14

9

Volbura

0

0

0

Mac

1

0

0

Musetel

4

0

1

Turita

0

0

0

120

Costrei

7

7

8

Palamida

13

5

3

Cornuti

2

1

3

Zarna

12

9

8

Volbura

1

0

3

Mac

1

0

2

Musetel

1

1

0

Turita

0

2

0

Tabelul 15

Influenta discuitului si a dozelor de N asupra combaterii buruienilor

Doza de azot

Denumire populara

Nr. buruieni/m2

2003

2004

2005

60

Costrei

4



3

7

Palamida

3

4

5

Cornuti

2

0

3

Zarna

3

0

5

Volbura

0

1

7

Mac

0

0

0

Musetel

1

0

5

Turita

1

2

0

120

Costrei

4

7

10

Palamida

5

1

12

Cornuti

2

2

3

Zarna

1

5

8

Volbura

1

1

0

Mac

2

0

2

Musetel

1

2

4

Turita

0

2

2

Tabelul 16

Doza de azot

Denumire populara

Nr. buruieni/m2

2003

2004

2005

60

Costrei

6

22

14

Palamida

7

10

13

Cornuti

1

3

2

Zarna

8

10

10

Volbura

1

1

2

Mac

2

2

4

Musetel

5

6

4

Turita

3

3

3

120

Costrei

7

25

13

Palamida

10

13

17

Cornuti

2

4

1

Zarna

10

11

4

Volbura

2

2

2

Mac

1

3

1

Musetel

6

14

10

Turita

2

1

4

Influenta sistemului “no tillage” si a dozelor de N asupra combaterii buruienilor

CONCLUZII

In anul 2003 pe parcelele arate toamna s-au obtinut productii scazute, fata de celelalte lucrari ale solului, la ambele doze de azot;

In anul 2004 la o doza de 60 kg s.a. N/ha, aratura de toama a adus sporuri de productie, fata de celelalte lucrari ale solului, in timp ce la o doza dubla de azot s-a obtinut spor de productie fata de aratura de primavara;

In anul 2005 la o doza de 60 kg s.a. N/ha aratura de toamna a adus spor de productie fata de aratura de primavara, in timp ce la o doza dubla de azot (N­120) s-au obtinut sporuri de productie fata de celelalte lucrari ale solului;

Aratura de primavara a adus sporuri de porductie fata de lucrarea de baza in anul 2003 la ambele doze de azot si in anu 2005 la N­­­60­.

Lucrarea cu discul a adus sporuri de productie fata de lucrarea de baza, in anul 2003 la ambele doze de azot si in anul 2005 la o doza de 120 kg s.a. N/ha;

In anul 2003 sistemul „no tillage” a adus sporuri de productie fata de lucrarea de baza la ambele doze de azot folosite;

In anul 2004 datorita imburuienarii excesive cu costrei, productiile realizate in sistemul „no tillage” au fost nesemnificative, si din acest motiv nu au fost luate in considerare.

Lucrarile solului au influenta redusa asupra urmatoarelor specii de buruieni: Costrei (Sorghum halopense), Palamida (Cirsium arvense), Cornuti (Xanthium italicum), Zarna (Solanum nigrum).








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1459
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site