Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Influenta lucrarilor solului asupra unor elemente determinante ale sistemului de agricultura durabila

Agricultura

+ Font mai mare | - Font mai mic






DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
SOIA
America de Sud - Principalele activitati agricole - Tipuri de culturi
ROLUL FACTORILOR DE VEGETATIE SI PARTICULARITATILE DIRIJARII ACESTORA LA CULTURA PROTEJATA A LEGUMELOR
Ingrasaminte chimice cu azot
Controlul calitatii painii albe
Afacerile si asigurarea unei dezvoltari durabile in agricultura
SOLUL - GARANTIE A DEZVOLTARII DURABILE SI SIGURANTEI ALIMENTARE
Influenta lucrarilor solului asupra unor elemente determinante ale sistemului de agricultura durabila
CULTURA DE SALATA
Fertilizarea cu azot a graului de toamna

INFLUENTA LUCRARILOR SOLULUI ASUPRA UNOR ELEMENTE DETERMINANTE ALE SISTEMULUI DE AGRICULTURA DURABILA

Influenta lucrarilor solului asupra productiei de porumb


Experientele au fost amplasate in cadrul campului expermental al Laboratorului de Agrotehnica din cadrul ICDA Fundulea si au urmarit influenta araturii de toamna, araturii de primavara, lucrarii cu discul, a sistemului „no tillage”, precum si a dozelor de azot asupra productiilor de porumb. Aceste aspecte au fost observate pe durata a trei ani de zile (2003-2005). Experienta bifactoriala a fost organizata dupa schema blocurilor randomizate, in trei repetitii (tabelul 5).

Dozele de azot au fost de 60 kg s.a./ha si 120 kgs.a./ha. In toata experienta s-a aplicat uniform fosfor, in doza de 75 kg s.a./ha. Suprafata unei parcele recoltabile este de 42 m2.

Tabelul 5
Schema experientelor

Doza de azot

Anul

2003

2004

2005

60 kg s.a./ha

R1

R1

R1

R2

R2

R2

R3
R3
R3

120 kg s.a./ha

R1

R1

R1

R2

R2

R2

R3
R3
R3

Influenta araturii de toamna asupra productiei de porumb

Referitor la acest aspect, din tabelul 6 se observa ca la o doza de azot de 60 kg s.a/ha, in anul 2003 productia de porumb a fost de doar 2556 kg/ha, in timp ce la o doza dubla de azot, productia de porumb a fost de doar 3032 kg/ha. Acest lucru poat fi explicat si datorita secetei din anul 2003. In anii 2004 si 2005 productiile obtinute au depasit 6500 kg/ha, la ambele doze de azot. Astfel, in anul 2004 la o doza de 60 kg s.a./ha, productia de porumb a fost de 6810 kg/ha, in timp ce la o doza dubla de azot productia de porumb a fost de 8651 kg/ha.

In anul 2005, productia de porumb a fost mai scazuta fata de anul precedent (6587 kg/ha), in timp ce la o doza dubla de azot productia de porumb a fost mai mare decat in anul precedent (10317 kg/ha fata de 8651 kg/ha).

Comparativ cu sisemul „no tillage” (tabelul 9), in anul 2003 se observa ca productia la sistemul „no tillage” este mult superioara fata de productia obtinuta la parcelele unde s-a efectuat aratura de toamna. Astfel la doza de 60 kg/ha s.a. productia obtinuta a fost de 8603 kg/ha in timp ce la o doza dubla de azot productia in sistemul „no tillage” a fost mai scazuta decat la prima varianta (8223 kg/ha). Acest lucru poate fi explicat prin conditiile climatice din anul 2003, cand a fost un an secetos.

In anul 2005, la parcelele unde s-a efectuat aratura de baza, s-au inregistrat sporuri de productie fata de variantele nelucrate, la ambele variante fertilizate. Astfel la varianta fertilizata cu 60 kg s.a./ha N sporul de productie a fost de 4452 kg/ha, in timp ce la varianta fertilizata cu 120 kg s.a N/na sporul de productie a fost de 5880 kg/ha.

Tabelul 6

Influenta araturii de toamna si a dozelor de azot asupra productiei de porumb (kg/ha)

Doza de azot

Repetitia

Anul

2003

2004

2005

N60

R1

2190

7690

8143

R2

2905

7095

6381

R3

2571

5643

5238

media

2556

6810

6587

N120

R1

2905

8976

10476

R2

3048

8595

10119

R3

3143

8381

10357

media

3032

8651

10317


        

Figura 1-aratura de toamna

Figura 2-aratura de toamna

Figura 3-aratura de toamna

Figura 4-aratura de toamna

Influenta araturii de primavara asupra productiei de porumb

In urma analizei datelor din tabelul 7, in urma araturii de primavara, productiile de porumb depasesc 5600 kg/ha, la ambele doze de azot, in toti cei trei ani de experimentare.

Astfel, in anul 2003 la doza de azot de 60 kg s.a./ha productia de porumb obtinuta pe solul arat primavara a fost de 6310 kg/ha in timp ce la o doza dubla de azot productia obtinuta a fost de 7452 kg/ha. In acest caz productia de porumb a fost mult superioara, fata de productia obtinuta pe parcelele arate toamna, desi in literatura de specialitate se recomanda efectuarea araturilor de toamna. Acest fapt poate fi explicat prin influenta conditiilor climatice. Astfel in anul 2002 a fost o toamna secetoasa cu precipitatii sub media multianuala, in timp ce in primavara anului 2003 a fost ploioasa, suma precipitatiilor depasind media multianuala.

In anul 2004 pe parcelele arate primavara s-a obtinut o productie de 5635 kg/ha (la o doza de 60 kg s.a. N/ha), respeciv 7992 kg/ha (la o doza dubla de azot). Fata de parcelele arate toamna, productia de porumb a fost mai scazuta cu 1175 kg/ha (N60), respectiv 659 kg/ha (N120­).

In 2005 parcelele arate primavara au avut o productie de 7024 kg/ha (N60), in timp ce la o doza dubla de azot productiile de porumb au fost mai scazute (6762 kg/ha). In acest an la o doza de 120 kg s.a. N/ha aratura de toamna a adus un spor de productie de 3555 kg/ha fata de aratura de primavara, in timp ce la doze de azot de 60 kg s.a. N/ha, aratura de primavara a adus un spor de productie de 437 kg/ha fata de aratura de toamna.

Fata de solul nelucrat, aratura de primavara a adus un spor de productie de 4889 kg/ha (N60), respectiv 2325 kg/ha (N120­), in timp ce in anul 2003 pe parcelele arate primavara productia a fost mai mica decat pe solul nelucrat.

Tabelul 7

Influenta araturii de primavara si a dozelor de azot asupra productiei de porumb (kg/ha)

Doza de azot

Repetitia

Anul

2003

2004

2005

N60

R1

6143

7143

7857

R2

5881

5310

6429

R3

6905

4452

6786

media

6310

5635

7024

N120

R1

6071

9643

6881

R2

8143

5833

6714

R3

8143

8500

6690

media

7452

7992

6762

Figura 5-aratura de primavara

Figura 6-aratura de primavara

Influenta lucrarii cu discul asupra productiei de porumb

Pe parcelele unde s-a discuit si nu s-a efectuat aratul productiile de porumb, depasesc 4800 kg/ha in toti anii si la ambele variante fertilizate (tabelul 8). Astfel in anul 2003, pe parcelele fertilizate cu 60 kg s.a. N/ha productia de porumb a fost de 4865 kg/ha in timp ce la o doza dubla de azot productia de porumb nu a fost semnificativ mai mare fata de varianta precedenta (5032 kg s.a. N/ha).

In anul 2004, productiile obtinute au fost mult mai mari, de 6698 kg/ha (N60), respectiv 9183 kg/ha (N120).

In anul 2005, la varianta fertilizata cu 60 kg s.a. N/ha, productia obtinuta a fost mai scazuta ca in anul 2004, dar mai ridicata ca in 2003 (5897 kg/ha), in timp ce la varianta fertilizata cu 120 kg s.a. N/ha, productia de porumb a fost de 7548 kg/ha.

Fata de aratura de toamna, in 2003 lucrarea cu discul a adus un spor de productie de 2309 kg/ha (N60), respectiv 2000 kg/ha (N120). In urmatorii ani, pe parcelele unde aratura de toamna a fost inlocuita cu lucrarea cu discul, productiile de porumb au fost mai scazute, la variantele fertilizate cu 60 kg N s.a./ha, in timp ce la variantele fertilizae cu 120 kg N s.a./ha productia de porumb a fost mai mare (9183 kg/ha fata de 8651 kg/ha la parcelele arate), in anul 2004, iar in anul 2005 productia de porumb a fost mai mare cu 2769 kg/ha la parcele arate toamna, fata de cele unde s-a discuit (tabel 8).

Lucrarea cu discul a adus sporuri de productie fata de solul nelucrat in anii 2004 si 2005, in timp ce in anul 2003 productia obtinuta pe parcelele nelucrate a fost mai mare decat productia obtinuta pe parcelele lucrate cu discul.

Tabelul 8

Influenta lucrarii cu discul si a dozelor de azot asupra productiei de porumb (kg/ha)

Doza de azot

Repetitia

Anul

2003

2004

2005

N60

R1

4976

9119

5476

R2

4857

5571

6214

R3

4762

5405

6000

media

4865

6698

5897

N120

R1

5810

10167

7595

R2

4762

8214

6905

R3

4524



9167

8143

media

5032

9183

7548

Figura 7-lucrarea cu discul

Figura 8-lucrarea cu discul

Figura 9-lucrarea cu discul

Influenta sistemului „no tillage” asupra productiei de porumb

Datele din tabelul 9 sunt contradictorii. Astfel, in anul 2003 productiile obtinute in sistemul „no tillage” au fost mai mari decat pe parcelele unde s-au efectuat araturi de toamna, araturi de primavara sau lucari cu discul, la ambele variante fertilizate. Cauza acestui fapt ar putea fi conditiile climatice, care au favorizat productii mai mari la parcelele nelucrate. Toamna anului 2002 a fost secetoasa, aratura efectuandu-se cu dificultate, acest lucru reflectandu-se si in productiile realizate in anul 2003 pe parcelele unde s-a executat aratura de toamna. In acelasi timp primavara anului 2003 a fost umeda (suma precipitatiilor a fost mai matre decat media multianuala), in timp ce vara si inceputul toamnei anului 2003 au fost foarte secetoase. Pe parcelele nelucrate aplicarea unei doze de azot (N120) a dus la o scadere a productiei de porumb decat la varianta fertilizata cu 60 kg N s.a./ha.

In anul 2004, datorita imburuienarii excesive cu costrei (Sorghum halopense) productiile de porumb au fost nesemnificative, din aceasta cauza rezultatele nu au fost luate in considerare.

In anul 2005, productiile de porumb au fost de 2135 kg/ha la varianta fertilizata cu 60 kg N s.a./ha, respectiv 4437 kg N s.a./ha.  In acest an productiile obtinute pe solurile nelucrate au fost mai scazute decat pe parcelele unde s-au efectuat lucrarile solului.

Tabelul 9

Influenta sistemului „no tillage” si a dozelor de azot asupra productiei de porumb (kg/ha)

Doza de azot

Repetitia

Anul

2003

2004

2005

N60

R1

7500

0

2095

R2

9310

0

1857

R3

9000

0

2452

media

8603

0

2135

N120

R1

8024

0

4500

R2

8095

0

4357

R3

8571

0

4452

media

8230

0

4437


Figura 10-„no tillage”

Figura 11-„no tillage”

Figura 12-„no tillage”

Figura 13-„no tillage”

Tabelul 10

Sporurile aduse de aratura de primavara, discuit si sistemul „no tillage” fata de lucrarea de baza a solului, in anul 2003

Doza de azot

Lucrarea solului

Productia obtinuta

(kg/ha)

Diferenta de productie

(kg/ha)

N60

Arat toamna

2556

0

N120

3032

0

N60

Arat primavara

6310

3754

N120

7452

4421

N60

Discuit

4865

2310

N120

5032

2000

N60

Nelucrat

8603

6048

N120

8230

5198

Tabelul 11

Sporurile aduse de aratura de primavara, discuit si sistemul „no tillage” fata de lucrarea de baza a solului, in anul 2004

Doza de azot

Lucrarea solului

Productia obtinuta

(kg/ha)

Diferenta de productie

(kg/ha)

N60

Arat toamna

6810

0

N120

8651

0

N60

Arat primavara

5635

-1175

N120

7992

-659

N60

Discuit

6698

-111

N120

9183

532

N60

Nelucrat

N120

Tabelul 12

Sporurile aduse de aratura de primavara, discuit si sistemul „no tillage” fata de lucrarea de baza a solului, in anul 2005

Doza de azot

Lucrarea solului

Productia obtinuta

(kg/ha)

Diferenta de productie

(kg/ha)

Semnificatia

N60

Arat toamna

6587

0

N120

10317

0

N60

Arat primavara

7024

437

N120

6762

-3556

oo

N60

Discuit

5897

-690

N120

7548

-2770

oo

N60

Nelucrat

2135

-4452

ooo

N120

4437

-5881

ooo

DL 5%=1264

DL 1%=2696

DL 0,1 %=4157



Influenta lucrarilor solului asupra combaterii buruienilor

In paralel cu observatiile privind influenta lucrarilor solului asupra productiei de porumb la cele doua doze de ingrasamant (N­60 si N120­­) s-au notat si numarul de buruieni la parcelele unde s-au efectuat lucrarile solului. Acest lucru s-a realizat cu ajutorul ramei metrice. S-au efectuat 5 sondaje la fiecare parcela, s-au identificat speciile de buruieni, numarandu-se plantele fiecarei specii identificate in parte.

            In parcelele experientei s-au identificat urmatoarele specii de buruieni: Costrei (Sorghum halopense), Palamida (Cirsium arvense), Cornuti (Xanthium italicum), Zarna (Solanum nigrum), Volbura (Convolvulus sp.), Mac (Papaver Rhoeas), Musetel (Matricaria inodora), Turita (Galium aparine).

            Din tabelul 16 se observa ca in parcelele in care s-a efectuat lucrarea de baza si s-a fertilizat cu 60 kg N s.a./ha, specia dominanta de buruieni a fost palamida, in toti cei trei ani de experimentare (15 pl/m2 in anul 2003, 5 plante/ m2 in 2004 si 8 plante/ m2 in 2005), urmata de costrei (Sorghum halopense), zarna si cornuti. De remarcat ca in anul 2005 nu s-a gasit costrei in aceste parcele. Celelalte buruieni au fost prezente intr-o proportie redusa sau au lipsit.

O doza dubla de azot a influentat pozitiv dezvoltarea palamidei in toti cei trei ani de experimentare (15 plante/ m2 in 2003, 11 plante/ m2 in 2004, 18 plante/ m2 in 2005). In anul 2003 s-a semnalat un o infestare destul de ridicata cu costrei, zarna (5 plante/ m2) si cornuti (6 plante/ m2), in timp ce in anii urmatori aceste buruieni au fost prezente intr-o proportie mai redusa (graficul 11). Restul speciilor de buruieni au fost semnalate intr-o proportie mica, nedepasind 2 plante/ m2 in toti anii de experimentare. Macul si musetelul au fost prezente doar in anii 2003 respectiv 2004, nedepasind 1 planta/ m2.

Aratura de primavara a determinat o infestare puternica cu zarna in toti anii de experimentare si la ambele doze de azot folosite (12 plante/ m2 in 2003, 14 plante/ m2 in 2004, 9 plante/ m2 in 2005—la N­60 respectiv 12 plante/ m2 in 2003, 9 plante/ m2 in 2004, 8 plante/ m2 in 2005 la N­­­­­120­­). La N­60 s-a semnalat infestare puternica cu costrei, palamida si cornuti in primul an de experimentare (7 plante/ m, 8 plante/ m, 7 plante/ m), in timp ce la N­­­­­120­­ s-a observat infestare puternica cu costrei in toti anii luati in studiu, si palamida in anul 2003 (13 plante/ m2). La N­60 volbura si turita au fost absente la toate parcelele, in timp ce la doza dubla de azot acestea s-au semnalat sporadic.

Lucrarea cu discul si aplicarea unei doze de 60 kg N s.a./ha a determinat in general o infestare moderata cu buruieni (tabelul 15). Doar in anul 2005 s-a observat o infestare mai puternica cu costrei si volbura (7 plante/ m), respectiv palamida, musetel si zarna (5 plante/ m). La o doza dubla de azot, in anul 2005 s-a observat infestare mare cu palamida, costrei si zarna (12 plante/ m, 10 plante/ m, 8 plante/ m). Infestare mare cu costrei s-a semnalat si in anul 2004 (7 plante/ m).

Sistemul „no tillage” a dus la o infestare puternica cu buruieni la ambele doze de azot, mai ales in anii 2004 si 2005 (tabelul 16). In anul 2003 s-a semnalat infestare puternica cu zarna, palamida, costrei (8 plante/ m, 7 plante/ m, 6 plante/ m2—la N60, respectiv 10 plante/ m, 10 plante/ m, 7 plante/ m120­). In anul 2004 s-a semnalat infestare foarte puternica cu costrei (22 plante/ m la N60 respctiv 25 plante/ m la N120). S-a semnalat infestare puternica cu palamida si zarna (10 plante/ m, 10 plante/ m—la N60, respectiv 13 plante/ m, 11 plante/ mla 120­). In anul 2004 la N­120 s-a semnalat infestare puternica cu musetel (14 plante/ m). In ultimul an de experimentare (2005) s-a semnalat infestare puternica cu costrei si palamida la ambele doze de azot.

Doza de azot

Denumire populara

Nr. buruieni/m2

2003

2004

2005

60

Costrei

8

3

0




Palamida

15

5

8

Cornuti

4

2

1

Zarna

5

2

4

Volbura

1

1

2

Mac

0

0

1

Musetel

2

0

3

Turita

1

2

0

120

Costrei

5

2

3

Palamida

15

11

18

Cornuti

6

1

3

Zarna

5

3

2

Volbura

2

0

2

Mac

1

0

0

Musetel

0

1

0

Turita

2

0

2

Tabelul 13

Influenta araturii de toamna si a dozelor de N asupra combaterii buruienilor

Tabelul 14

Influenta araturii de primavara si a dozelor de N asupra combaterii buruienilor

Doza de azot

Denumire populara

Nr. buruieni/m2

2003

2004

2005

60

Costrei

7

4

6

Palamida

8

4

5

Cornuti

7

3

7

Zarna

12

14

9

Volbura

0

0

0

Mac

1

0

0

Musetel

4

0

1

Turita

0

0

0

120

Costrei

7

7

8

Palamida

13

5

3

Cornuti

2

1

3

Zarna

12

9

8

Volbura

1

0

3

Mac

1

0

2

Musetel

1

1

0

Turita

0

2

0

Tabelul 15

Influenta discuitului si a dozelor de N asupra combaterii buruienilor

Doza de azot

Denumire populara

Nr. buruieni/m2

2003

2004

2005

60

Costrei

4



3

7

Palamida

3

4

5

Cornuti

2

0

3

Zarna

3

0

5

Volbura

0

1

7

Mac

0

0

0

Musetel

1

0

5

Turita

1

2

0

120

Costrei

4

7

10

Palamida

5

1

12

Cornuti

2

2

3

Zarna

1

5

8

Volbura

1

1

0

Mac

2

0

2

Musetel

1

2

4

Turita

0

2

2

Tabelul 16

Doza de azot

Denumire populara

Nr. buruieni/m2

2003

2004

2005

60

Costrei

6

22

14

Palamida

7

10

13

Cornuti

1

3

2

Zarna

8

10

10

Volbura

1

1

2

Mac

2

2

4

Musetel

5

6

4

Turita

3

3

3

120

Costrei

7

25

13

Palamida

10

13

17

Cornuti

2

4

1

Zarna

10

11

4

Volbura

2

2

2

Mac

1

3

1

Musetel

6

14

10

Turita

2

1

4

Influenta sistemului “no tillage” si a dozelor de N asupra combaterii buruienilor

CONCLUZII

In anul 2003 pe parcelele arate toamna s-au obtinut productii scazute, fata de celelalte lucrari ale solului, la ambele doze de azot;

In anul 2004 la o doza de 60 kg s.a. N/ha, aratura de toama a adus sporuri de productie, fata de celelalte lucrari ale solului, in timp ce la o doza dubla de azot s-a obtinut spor de productie fata de aratura de primavara;

In anul 2005 la o doza de 60 kg s.a. N/ha aratura de toamna a adus spor de productie fata de aratura de primavara, in timp ce la o doza dubla de azot (N­120) s-au obtinut sporuri de productie fata de celelalte lucrari ale solului;

Aratura de primavara a adus sporuri de porductie fata de lucrarea de baza in anul 2003 la ambele doze de azot si in anu 2005 la N­­­60­.

Lucrarea cu discul a adus sporuri de productie fata de lucrarea de baza, in anul 2003 la ambele doze de azot si in anul 2005 la o doza de 120 kg s.a. N/ha;

In anul 2003 sistemul „no tillage” a adus sporuri de productie fata de lucrarea de baza la ambele doze de azot folosite;

In anul 2004 datorita imburuienarii excesive cu costrei, productiile realizate in sistemul „no tillage” au fost nesemnificative, si din acest motiv nu au fost luate in considerare.

Lucrarile solului au influenta redusa asupra urmatoarelor specii de buruieni: Costrei (Sorghum halopense), Palamida (Cirsium arvense), Cornuti (Xanthium italicum), Zarna (Solanum nigrum).









Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1343
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site