Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


PRODUCEREA RASADURILOR

Agricultura

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Pentru o strategie a agriculturii in Romania
Tehnica aplicarii erbicidelor
SPARCETA - Zonarea ecologica a sparcetei pentru samanta
Micotoxinele - Ce sunt micotoxinele? tipuri de micotoxine
Cerealele si produsele de morarit si panificatie - aerarea cerealelor
Tehnologia valorificarii tuberculilor de cartof
Faina - Tipuri de faina, Scurta prezentare a graului
POLITICA AGRICOLA COMUNA SI NECESITATEA ALINIERII ROMANIEI LA PREVEDERILE ACESTEIA
CULTURA DE TELINA - TEHNOLOGIA DE CULTURA
CULTURA SMOCHINULUI - Importanta culturii

TERMENI importanti pentru acest document

: pregatirea rasadurilor : : : :

PRODUCEREA  RASADURILOR

 

 

 

 

1.1   Aspecte generale   In tara noastra ardeiul, varza, conopida, tomatele, vinetele se cultiva prin rasad. De ce ?

      -  se sigura conditii pentru a obtine o productie timpurie;

      -  asigura spatii uniforme de nutritie;

      -  se micsoreaza consumul de seminte;

      -  intensifica rotatia culturilor.

Ca dezavantaj la plantarea rasadurilor este socul la plantare – prin faptul ca se opreste ritmul de drestere mai mult sau mai putin timp ce expica reducerea disponibilitatilor in apa. Reluarea vegetatiei este denumita prinderea rasadurilor.

Prinderea radacinilor este conditionata de 3 factori :

a)     proportia radacinilor in ghivece sau strat, structura sistemului radicular, gradul de ramificare;

b)    Capacitatea de absorbtie a apei prin rodacini;

c)     Viteza de emitere a noilor perisori absorbanti;

Varsta rasadului are importanta pentru prindere. Cel mai bine este de produs rasaduri in ghivece. Rasadurile se produc pentru cultura de camp in solarii, tunele, sere cu sauf ara incalzire.

.1.2    Alegerea si amenajarea terenului. pentru sectorul de producerea rasadului.

            Rasadnitile, solariile si serele inmultitor, folosite pentru producerea rasadurilor fiindconstructii fixe, de durata, trebuie amplasata pe un terencorespunzator. Terenul trebuie sa fie :  - plan cu o suptrafata de 2 ori mai mare decat cea a constructiilor.

-         sa aiba o forma regulata.   

-         Sa fie adapostite din partea nordica si vanturile dominante din timpul iernii.  

-         sa aiba solul permeabil, panza freatica >1,50 m

-         sa fie situat in apropierea localitatilor.

1.3     RASADNITELE

             Prin rasadnite se intelege o suprafata de teren pregatita pentru a produce rasaduri de legume. Rasadnitele sunt constructii simple din lemn, beton sau unele improvizatii cu caramizi, baloti de paie, snopi de papura.

Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca rasadnitele

-         sa fie construita dupa un anumit model,

-         sa fie construite si  orientete pentru a folosi la maxim caldura si lumina solara,

-         sa pastreze cat mai bina caldura in interior,

-         prêt de cost redus.

Clasificarea rasadnitelor

Dupa temperatura din interior –  calde

                        -   semicalde

                        -   reci                         

a)        rasadnite calde  -  pentru ardei, tomate, vinete, castaveti, pepeni galbeni, destinate culturilor timpurii din camp si pentru culture fortate. Temperatura interioara 20-25°C ca sursa fiind biocombustibilul sau pe cale termica.

b)       rasadnite semicalde  temperature din interior -16-18°C. Sursa : caldura de la soare si o sursa oarecare de caldura. Sunt folosite la producerea culturilor de varza timpurie, conopida, gulie si pentru cultura fortata a spanacului, salatei, ridichiilor de luna, cepei stufat. Mai sunt folosite la producerea rasadurilor de tomate, ardei, vinete, destinate culturilor de vara din camp.

c)       rasadnite reci – temperatura 8-10°C. Surse: caldura solara, pentru producere de rasaduri la culturile tarzii.  

        Dupa sursa de caldura rasadnite :

a)     incalzite cu biocombustibil  descompunerea gunoiului de grajd, frunze, ctc.

b)    Rasadnite incalzite pe cale termica prin arderea combustibilului industrial, energie electrica si la care agentul termic este apa calda, aburi, aerul incalzit care circula prin conducte instalate in interiorul tocului de rasadnite.

Dupa asezarea geamurilor – cu o panta

                        -  cu 2 pante

Tipuri constructive de rasadnite

Cele mai simple sunt:  -rasadnite din lemn  cale mai raspandite cu o singura panta

-         de suprafata

-         semiangropate

-         cu doua pante ingropate

           -  rasadnite din prefabricate de beton sunt de regula constructii fixe cu 2 pante si ingrpoate.

Ramele (ferestrele) de rasdnita sunt necasare pentru acoperirea in timpul exploatarii. Au dimensiuni standardizate si pot fi folosite la orice tip de rasadnita L=1 m; l=1,5 m. Sunt facute din lemn ecarisat sau aluminiu profil in sectiune de 7,5 cm. Suprafata ramei este impartit ape lungime in 3 sau 4 parti cu ajutorul unor lanteti 5/5cm.

1.4. Materiale organice folosite la producera rasadurilor.

1.5. Pamanturile  folosite la producerea rasadurilor de legume.

La pregatirea amestecurilor  de pamant se adauga 3 kg azotat de amoniu, 5 kg superfosfat si 1 kg sare potasica la fiecare m³ de amestec.

Dezinfectarea amestecurilor

     Pentru prevenirea atacului de boli trebuie facuta dezinfectarea amestecurilor de pamant cu 15 zile inainte. Dezinfactia chimica se face cu DAZOMET 200 gr/m³, ONETION 500 ml/m³,           BASAMID 20, FORMALINA 1,5-2 l/m³, sau cu un amestec de CAPTADIN 50 PU 200gr, FOLPAN 50 WP 200gr + LINDATOX

3-40 gr/m³.

Operatiunea consta in  strat de 20 cm de amestec peste care se distribuie 1/3-1/4 din doza calculate pentru intreaga platforma. Se adauga apoi apa de acoperire 5l/ m³ distribuita uniform cu stropitoarea si sita fina fara a tasa amestecul.

  Se repeta operatia pana se incheie platforma , apoi se acopera cu o prelata din folie sub care sta 7 zile. Dupa, se lopateaza de 2-3 ori pentru a usura degajarea vaporilor toxici. Pauza de la tratari la utilizarea amestecului este de 14 zile la formalina si 20-25 zile la Basamid.

Pentru o rasadnuta tip 6 m² se foloseste 0,6 m³ pentru semanat  la 0,9 m³ pentru repicat , amestecuri de pamant.

In medie – 3 m³ pentru insamantat in rasadnite

               -  25-32 m³ pentru repiucat pe pat garminativ

     -  30-10 m³ pentru repicat cuburi nutritive 7/7/7 pentru a produce rasaduri pentru 1 ha de cultura.

1.6.  Pregatirea rasadnitelor pentru producerea rasadurilor

1.7.  Producerea rasadurilor

        - repicatul

        - fertilizarea

        - combaterea agentilor patogeni se face in primul rand prin masurile de prevenire: dezinfectia spatiilor, a amestecurilor de pamant, a semintelor inainte de semanat. Apoi se face tratamentul de prevenire a rasadurilor. Pentru a prevenii ‘caderea rasadurilor’ datorate Pythium Phytophthora – imediat dupa semanat de stripeste patul germinativ la suprafata cu o solutie de PREVICUR 707 SL 0,15%; FOLPAN WP 0,2% sau CAPTADIN 50 PU  0,2% cate 10-15 l/100 m² semanatura.

 Tratamentul de repeta de 1-2 ori in perioada rasarire-repicare cu  PREVICURE 607 SL ; FOLLPAN 50 WP sau CAPTADIN 50 PU -0,15%, CATE 15-20 L/100 m² rasaduri prin pulverizare fin ape plante.

  In perioada repicare-plantare pentru prevenirea si combaterea acelorasi agenti patogeni se aplica un tratament la sol cu PREVICUR 607 SL 0,15%, FOLPAN 0,2%, CAPTADIN 0,2%.

Tratamentul se face prin udarea solului ininte de repicare cu 2-3 zile sau imediat dupa 4-5 l suspensie la m². Rasadurile care sunt produse in ghivece sau cuburi se uda cu 25-50 ml suspensie/m².

Dupa repicare apare : patarea bruna (Aletermaria solani), septorioza (Septoria Licopersia), la rasadurule de tomate, fainarea la ardei si vinete si castraveti, mana la castraveti, la varza (Peronospor brassiceae), ca si putregaiul cenusiu la salata – se face 2-3 ttratamente foliare la 8-10 zile cu produse ca : DITHANE M-45 -0,2%; SACOZEB – 0,2% sau FOLPAN 50 WP -0,2%. Pentru fainare se fac 1-2 tratamente foliare la 8-10 zile cu : 12 E – 0,05% ; KARATHANE – 0,08%sau AFUGAN – 0,04%.

   In cee ce priveste daunatorii rasadurilor- coropisnite – momeli care se incorporeaza in sol la 2-3 cm adancime facute din seminte de grau, porumb, orez, sfaramate si umectate 24 ore in amestec cu fosfura de zinc – 0,5 kg si 0,3 l ulei.

   Atat daunatorii- musculita alba, paduchi de frunze sau afidele se combat la aparitie prin 1-2 tratamente cu DIVIPAN 10EC -0,05%; ACTELLIC 50EC- 0,1% sau SINORATOX 35CE -0,1%

  Rasadurile de ardei, vinete, castraveti, pepeni, sunt atacate de paianjenul rosu care se combate la aparitie cu 2 tratemente foliare cu OMITE 57 – 0,1%, NEORON 500EC – 0,1% sau TALSTAR 10EC – 0,05%.

  Cu 8-10 zile inainte rasadurile se calesc.

  Pentru rasad de calitate se aplica tratamente cu regulatoare de crestere : TOMASET – 0,1%; ETREL 1000-2000 ppm; ALAR 85 0,2-0,,4%; ATOMIC 1 :2000, etc.

  Pentru prevenirea alungirii tratatament cu CYCOCEL 0,1% la 8-12 zile de la repicat sau 4-3 frunze adevarate.

Producerea rasadului in ghivece (cuburi) nutritive 

  Este o metoda mai evoluata ce permite obtinerea de recolte mai mari si mai timpurii diminuat fiind stresul de prindere. Ghivecele si cuburile nutritive se fac din diferite amestecuri de pamant naturale in anumite cantitati de nisip, rumegus, balega proaspata de vaca, ingrasaminte minerale.

La amestecurile sterilizate se adauga ingrasaminte chimice apoi se umecteaza. Cantitatea de apa sa nu depaseasca 60% di CCA.

Ghivecele nutritive pot fi confectionate manual cu prese de mana sau mecanic, cu utilaje speciale. Ghivecele pot avea forma tronconica cu diametrul 7-10 cm, inaltime de 6-8 cm, sau cub de 5 cm (pentru salata), si 7 cm pentru ardei, vinete, tomate , varza, conopida.  Pentru tomate timpurii, castraveti, dovlecei, pepeni galbeni, fasole urcatoare -8-10 cm. In mijlocul ghivecelor este un orificiu de 2-2,5 cm si 2-3 cm adancime. Daca ghivecele au fost facute mai demult si sunt uscate se uda cu apa si se aseaza in rasadnita unele langa altele.

Producerea rasadurilor in ghivece din panant ars sau in pahare din plastic

 

     Se utilizeaza la semanatul semintelor de gostanoase (producere de rasd fara repicare) si la repicarea acelarasi specii (castraveti, dovlecei, pepeni). Metoda se extinde la tomate, ardei, vinete, mai ales protejate.

Ghivece mici Φ4-5 cm, sunt folosite pentru semanat, iar cu 7—10 cm pentru repicat. Amestecul este acelasi ca la repicat.

 Rasadurile produse in ghivece din pamant ars sau pahare are avantajul ca plantele suporta mai usor transplantarea, dar se face un volum mai mare de munca – cca 8-10 tone in plus la hectar la transport in camp. In locul ghivecelor arse se folosesc ghivece din mase plastice sau nou ghivece tip jiffy – pot  care sunt ghivece sub forma  unui trunchi de con de diferite dimensiuni confectionate mechanic dintr-un amestec 70-75% turba de sphagum; 20-25% celuloza din fibre de lemn de pin si 2-3% diferite ingrasaminte chimice in special uree.

Jiffy-poturile sunt usor de manipulat, au peretii spongiosi si sunt strabatuti usor de radacini. Utilizarea lor la tomate a adus timpurietate cu 10-15 zile mai devreme si recolta cu 20-25% mai mare.

Se pot utiliza pungi din folie, paleti de hartie.

Producerea rasadurilor in solarii pentru culturi timpurii in camp si de vara : varza si conopida timpurie, tomate, ardei, vinete, salata, castraveti.

Amenajarea solariilor si producerea rasadurilor

-         semanat rar fara repicare;

-         semanat si repicat in pat nutritiv;

-         semanat in pat si repicat in cuburi;

-         semanat direct in cuburi;

Pregatirea solariilor

  Saparea de santuri l-1,2 m; adancime -30 cm pamantul pe poteci si in  final se realizeaza 50-55 cm adancime unde se introduce gunoiul de grajd incins peste care se pune amestecul de pamant, peste care se pune o folie.

Cand amestecul de pamant are 18-20°C se poate semana, iar la 8-10 zile dupa rasarire se repica in solarii incalzite cu biocombustibil amenajate in acelasi fel.

Dupa semanat solul se uda abundent. Udatul se repeta la 2-3 zile – 1-1,5 l/m² cu stropitoarea fina cu apa la 24-26°C.

Producerea rasadurilor in palete alveolare  metoda maderna, dimensiuni reduse a cuburilor, cheltuieli mai reduse. Metoda consta in semanat direct in platoul de alveole care este trasportat pana la plantare.

Paletele se fac din polietilena rigida, fundul are o perforatie pentru drenaj si de a desprinde cubul la plantare. In general amestecul se face din 75% turba si 25% verniculit. O linie automata atinge 45.000 alverole/ora.. Paletele sunt transportate in sera unde are loc germinatia.

Producerea rasadurilor pe straturi (brazde) in camp

  Pentru ceapa de apa, praz, telina, varza si conopida de toamna, tomate tarzii- straturi in camp.

Se alege un loc adapostit, bogat ingrasat din toamna cu balegar – strat de 1,5 latime, lungime cat este nevoie. Straturile se fac adanci- 40% pamant de telina, 40% mranita, 20% nisip.

La lucrea de acoperire a stratului cu amestec de pamant trebuie inainte sa se faca o dezinfectie cu Lindatox 3- 0,5 kg/100 m².  Semanatul se face ca in rasadnita.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1101
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved