Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE






AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


PIATA ASIGURARILOR DE VIATA IN ROMANIA

Asigurari

+ Font mai mare | - Font mai mic

DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Abordari teoretice ale asigurarilor
ASIGURARILE DE BUNURI
Proiect la asigurari
SUBIECTE IN MATERIA ASIGURARII - DREPT CIVIL - ANUL III
CONTRIBUTIA DE ASIGURARI SOCIALE DE SANATATE
Domeniul de aplicare al prevederilor legale privind clauzele abuzive
CONTABILITATEA SI GESTIUNEA FINANCIARA A SOCIETATILOR CAPTIVE DE ASIGURARI
Solvabilitatea societatilor de asigurari
Asigurarea de transport terestru
Sistemul public de asigurǎri sociale de sǎnǎtate

TERMENI importanti pentru acest document

: manualul brokerului de asigurari 2004 aig life : piata asigurarilor de viata studiu de caz romania si europa de est : piata asigurarilor de viata : asigurarile de viata in romania in 2005 :


PIATA ASIGURARILOR DE VIATA IN ROMANIA

1.1.      Elemente introductive

Un aspect esential in viata si evolutia omului, din cele mai vechi timpuri, l-a constituit grija fata ceea ce se poate intampla in viitor, teama combinata cu precautia si intelepciunea cu sigu-ranta lucrului implinit.

Asigurarea reprezinta, in general, o protectie financiara pentru pierderile ce pot fi sufe-rite de oameni sau companii, in interactiunea acestora cu natura si/sau mediul in care isi desfa-soara activitatea. Aceasta isi propune preluarea respectivelor riscuri, numai sub aspectul lor fi-nanciar, astfel incat o intamplare nefericita sa poata fi depasita fara a genera socuri majore din acest punct de vedere.

Asigurarea de viata ca o componenta fundamentala a sistemului de asigurari s-a dezvol-tat actualmente intr-o mare diversitate de tipuri fiindu-i asociata si o componenta investitionala ce imbina, in cel mai fericit mod, dorinta fiecaruia de a-si proteja (si chiar de a-si multiplica eco-nomiile) cu protectia individului si/sau a familiei in situatia aparitiei unor evenimente nedorite.

PrincipiiLE ASIGURARII:

Ø            Acordul de vointa este considerat ca fiind primul principiu al asigurarii si consta in realizarea unui contract, intre asigurat si asigurator, pe baza caruia asi-guratul beneficiaza de protectie pentru riscurile pe care si le-a asumat asiguratorul.

Asiguratorul, prin intermediul contractului de asigurare, se obliga sa plateasca con-travaloarea daunelor respectiv compensatia financiara mentionata explicit in contract, in cazul producerii unuia dintre riscurile asumate de catre acesta (preluate de la asigurat).

Asiguratul, prin despagubirile primite, este fie repus in situatia financiara avuta inain-te de producerea unui eveniment asigurat (situatia asigurarilor de bunuri), fie BENEFICIARUL asigurarii (in cazul asigurarilor de viata) este compensat financiar pentru pentru cheluielile ne-prevazute  pe care urmeaza sa le suporte in numele asiguratului, in cazul disparitiei pre-mature a acestuia.

In concluzie, scopul principal al unei asigurari (indiferent de natura acesteia) este acela de a contribui (in cuantumul valoric convenit contractual) la compensarea pierderilor suferite prin materializarea riscului asigurat si nu obtinerea unui profit.

Pe baza acestiu principiu definim Asigurarea ca fiind o metoda de transfer al riscu-lui de la persoanele fizice si/sau juridice catre societatile de asigurari printr-un acord de vointa.

Ø            Principiul mutualitatii este al doi-lea principiu important al ASIGURARII si are drept semnificatie faptul ca fiecare asigurat contribuie periodic cu o suma de bani, numita prima de asigurare, la crearea fondului de asigurare din care asiguratorul acopera daunele suferite de asigurati in momentul in care se produce riscul asi-gurat, cu conditia ca momentul respectiv sa se incadreze in perioada de timp men-tionata in contract.

piata asigurarilor[[1]]  è     locul in care se intalneste, in mod reglementat, cererea (activa / pasiva) si oferta de asigurari.

Ø            Cererea de asigurare activa – vine din partea persoanelor fizice si/sau juridice ce doresc, din diferite motive (fie constient, fie ca urmare a unei solicitari exprese/legale din partea unei terte parti, fie ca un status social) sa incheie una/mai multe asigurari.

Aceasta cerere se intalneste cu oferta si se concretizeaza in contracte de asigurare, la punc-tele de lucru ale asiguratorului (cu conditia ca persoanele respective sa fie asigurabile, adica sa respecte conditiile de eligibilitate specifice societatii de asigurari careia i se adreseaza).

Exista posibilitatea ca nu toti cei care au solicitat oferte sa incheie contracte de asigurare (situatie care, in Romania, se manifesta pregnant mai ales pe piata asigurarilor de viata). Cauzele pot fi multiple: fie nu gasesc convenienta sperata, fie conditiile solicitantilor nu sunt acceptate de catre asiguratori (nu pot respecta conditiile de eligibilitate).

Ø            Cererea de asigurare pasiva –exista in mod latent dar nu se manifesta activ, fiind impiedicata de alti factori: fie de natura obiectiva (lipsa de timp, situatia economica mai complicata la momentul respectiv, etc.) fie de natura subiectiva (gradul diferit de constientizare a nevoii si a utilitatii de acoperire a unor riscuri printr-un contract de asigurare, increderea pe termen lung in soliditatea financiara societatilor de asigurare precum si in modalitatea de a onora contractele, etc.).

Ø            Oferta de asigurare –este sustinuta de organizatii specializate, autorizate sa func-tioneze in acest domeniu capabile, din punct de vedere financiar, sa desfasoare o astfel de activitate, prin respectarea conditiilor si reglementarilor impuse de lege.

         Modalitatea de manifestare a activitatii de asigurare, in context international, cu referire di-recta la principiile de actiune, este aceeasi si in tara noastra, insa se constata o mare diferenta in ceea ce priveste posibilitatile aplicare ale acelorasi metodologii de lucru datorita:

-          diferentelor in ceea ce priveste integralitatea sistemului legislativ;

-          conditiilor diferite de piata (in special a puterii de cumparare de la noi);

-          inflatiei peste nivelul tarilor spre care aspiram in ceea ce priveste realizarile;

-          modalitatilor concrete de incheiere a contractelor (mai complicate in Romania);

-          lipsa de incredere datorate unor experiente reduse/negative in domeniul financiar;

-          diferentele de natura culturala.

Managerul de risc trebuie sa tina cont in contextul international de terminologia folosita in contracte, de acoperirea prin asigurare si ulterior reasigurare cu ajutorul unor programe speciale.

Piata internationala a asigurarilor a capatat o dimensiune importanta in ultimii ani, obser-vata in special prin concentrarea si specializarea companiilor ce activeaza in cadrul acestei piete. Principalii „jucatori” din piata internationala a asigurarilor sunt:

-          societatile de asigurari;

-          societatile de reasigurari;

-          brokerii de asigurari;

-          societatile ce ofera servicii in activitatea de asigurare.

Ø            Marimea pietei[[2]] de asigurari se exprima cu ajutorul mai multor indicatori:

1.      numarul contractelor incheiate in perioada de referinta;

2.      numarul politelor active;

3.      valoarea anuala a primelor de asigurare;

4.      cuantumul sumelor asigurate in perioada de referinta;

5.      valoarea totala a angajamentelor asumate de catre societatile de asigurare.

1.2.      Scurt istoriC al asigurarilor de viata

Asigurarea de viata a aparut atunci cand oamenii au resimtit nevoia unui sprijin financiar pentru depasirea socului in ceea ce priveste acoperirea diferitelor tipuri de cheltuili, aparute in mod neprevazut, in momentul in care o persoana din familie deceda. Aceasta „compensatie” financiara era utilizata atat pentru plata ceremoniei funerare cat si pentru plata eventualelor da-torii, sau chiar pentru a sustine proiectele familiei persoanei respective, dupa decesul acesteia.

In perioada imperiului roman, asigurarea de viata a aparut sub forma unui fond comun (la care contribuia toata lumea) si din care se plateau cheltuielile funerare, care erau extrem de fastuoase si costisitoare (exista si in perioada actuala sub forma „C.A.R.P.” = Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor, cu extensie insa si la acoperirea altor tipuri de cheltuieli mari).

Primul contract de asigurare descoperit arheologic este datat: 18 iunie 1583 si a fost incheiat in Anglia. Obiectul acestuia a fost chiar o polita de asigurare de viata (propriu-zisa) pe numele William Gibbons, in valoare de 383 lire sterline. Contractul avea termen de valabilitate de 12 luni (termen scurt) si un acord de vointa explicit al partilor prin care suma respectiva tre-buia platita descendentilor, pentru cheltuieli funerare, daca asiguratul deceda. Pe data de 8 mai 1584 domnul Gibbons a murit, astfel incat acest prin contract, atestat documentar, a acoperit riscul asigurat prin faptul ca suma mentionata a fost platita.

In urmatorii 100 de ani, asigurarea de viata a existat in principal sub forma unei polite pe termen scurt, emise de asociatii mutuale, in care membrii contribuiau la un fond comun in care se acumulau sumele necesare acoperirii cheltuielilor normale, in caz de deces. Asociatiile respective (care au fost bine administrate, in special in ceea ce priveste acoperirea riscurilor) au inceput sa creasca si sa obtina profituri.

In aceste conditii, incepand cu secolul 17, au inceput sa apara in Anglia, tot mai multe oficii de incheiere a politelor de asigurare.

La sfarsitul secolului 18, s-au constituit primele companii de asigurari de viata, pe actiuni unde nici profitul investirii si implicit nici riscurile aferente, nu se mai impartea cu pose-sorii politelor, ci ambele erau alocate in mod direct actionarilor.

In aceste conditii piata a inceput sa impuna necesitatea utilizarii unor instrumente de sta-tistica matematica, astfel incat, in 1762, s-a tranzactionat pentru prima oara o asigurare de via-ta, in urma utilizarii unor tabele de mortalitate.

Aparute in Europa, asigurarile de viata s-au extins rapid si in Stalele Unite ale Americii. In 1959, 18 companii functionau in SUA si Canada. S-au modificat legi si astfel s-au obtinut o se-rie de reglementari guvernamentale.

Piata SUA este cea mai mare din lume, peste 68% din populatia acestei tari avand inche-iata o asigurare de viata, depasind astfel prima piata organizata ce a aparut, din punct de vedere istoric, in lume si anume piata Marii Britanii, ce detine actualmente a doua pozitie ca marime, cu peste 63% din populatie care detine cel putin o asigurare de viata.

Pietele emergente mari, la ora actuala, includ: Europa de Est, China, India, Brazilia.

1.3.      Clasificarea asigurarilor

Pentru a prezenta mai clar categoriile/claselor de asigurari, am considerat necesara o pre-zentare a acestora, dupa mai multe criterii. Astfel, cea mai simpla, dar si frecventa clasificare a asigurarilor, pe care o intalnim in literatura[[3]], in legislatiile multor tari si in practica societatilor de asigurare diferentiaza asigurarile in doua mari categorii:

1.      Asigurari de viata – care la randul lor se pot sub-clasifica:

Ø            Functie de riscul asigurat, in:

-          asigurari de supravietuire;

-          asigurari de deces;

-          asigurari mixte de viata;

-          asigurari de accidente;

-          asigurarile de rente;

-          asigurari de boala;

-          asigurari cu componenta investitionala, etc.

Ø            Functie de momentul achitarii primei, in:

-          asigurari cu plata unica;

-          asigurari cu plata esalonata.

Ø            Functie de momentul Incasarii sumei asigurate, in:

-          asigurari cu incasare la decesul persoanei asigurate, de catre beneficiarii asigurarii;

-          asigurari cu incasare la supravietuirea persoanei asigurate, de catre asigurat.

Asigurarile de viata au la baza, la ora actuala, contracte pe termen mediu si lung (de obicei de minimum 5 ani) si presupun o gestiune diferita a portofoliului si o contabilitate aparte.

2.      Asigurari facultative /contractuale – acestea se incheie la cererea expre-sa a asiguratului, la sediul asiguratorului (cererea de asigurare activa) si este statuata pe ba-za unui contract de asigurare specific, ce respecta principiile asigurarilor, mentionate la pct. 1.1. din cadrul prezentei lucrari. Aici putem distinge partu mari categorii:

Ø            Asigurari de bunuri - sunt asigurari ce au o sfera larga de cuprindere:

-          asigurari de cladiri si/sau bunurile continute in acestea;

-          asigurari de mijloace de transport;

-          asigurari de marfuri;

-          asigurari de culturi agricole, etc.

Ø            Asigurari de persoane – ce includ:

-          asigurari de viata pe termen scurt;

-          asigurari de accidente pe termen scurt;

-          asigurari de calatorie, etc.

Ø            Asigurari de raspundere fata de terti, prin care sunt despagubite sumele echivalente pagubelor aduse de asigurat tertilor. In aceasta categorie sunt incluse:

-          asigurari de raspundere civila auto pe teritoriul tarii;

-          asigurari de raspundere civila auto in afara tarii (cartea verde);

-          asigurarea de raspundere profesionala (Mal Praxis);

-          asigurarea de raspundere pentru pagubele provocate mediului inconjurator;

-          asigurarea fata de pasageri si bagajele acestora, etc.

Ø            Asigurari de pierderi financiare, care la randul lor se put separa in:

-          asigurari de credite;

-          asigurari de pierdere a profitului.

Un alt criteriu important de clasificare il reprezinta riscurile asigurate, conform caruia distingem urmatoarele patru categorii de asigurari:

1.      Asigurari pentru calamitati naturale: cutremur, inundatie, uragan, ciclon, alunecari de teren;

2.      Asigurari pentru accidente: deraieri, derapari, esuare, naufragiu, coliziuni, prabusiri de poduri si tunele, prabusiri de aeronave, incendiu, etc.;

3.      Asigurari pentru evenimente ce pot sa apara in viata persoanelor fizice: deces, imbolnaviri, accidente;

4.      Asigurari de raspundere civila privind prejudiciile provocate tertilor.

Clasificarea asigurarilor este utila si relevanta din mai multe considerente: pe de o parte ne ajuta la cunoasterea structurata a ofertei pe piata (cu aplicatie directa la cea din Romania, care ne intereseaza in mod direct) iar, pe de alta parte, evidentiaza precis nevoile cererii ce trabuie satisfacute, prin produsele ofertate, de catre asiguratori.

In practica internationala, mai ales pe pietele cu traditie, se constata o oferta mai variata si mai bine structurata (specializata pe segmente de cerere, mergand pana la nivelul de nisa).

Pe piata romaneasca, prin intermediul brokerilor, acest lucru a inceput sa devina posibil, astfel incat clientii societatilor de asigurare sa poata beneficia de o paleta cat mai larga de pro-tectii, adecvate nevoilor si specificului activitatii lor.

1.4.      Determinarea riscului

 Riscul este un pericol, o primejdie care ne pandeste pe noi, bunurile sau afacerile noas-tre si pentru care societatile de asigurari ne pot oferi protectie financiara. El este obiectul orica-rui contract de asigurare si reprezinta elementul specific al asigurarii.

Nu toate evenimentele ce provoca pierderi pot fi protejate de societatile de asigurare.

Pentru a fi asigurabil, un risc trebuie sa indeplineasca unele conditii, printre care:

-          producerea sa trebuie sa conduca la pierderi financiare;

-          sa existe o probabilitate (p) determinabila privind producerea lui, cuprinsa in in-tervalul (0, 1), adica sa fie posibil (p>0), dar nu inevitabil si nici cert (p<1);

-          sa se refere la un eveniment posibil de a se produce in viitor;

-          sa fie intamplator (aleator), atat in ceea ce priveste momentul viitor in care se va produce, cat si in privinta tipului de eveniment (uragan, grindina, cutremur etc.);

-          producerea lui sa nu depinda de vointa asiguratului sau asiguratorului, deci sa nu fie favorizata de un act intentionat al oricaruia dintre acestia (furt, accident etc.), sa se produca drept urmare a 'hazardului'.

Din punctul de vedere al asigurarilor, riscurile se pot clasifica in doua mari categorii:

1.      Riscuri asigurabile, adica acelea pe care asiguratorii le preiau si pentru care ofera protectie asiguratilor. La randul ei, aceasta categorie se subdivide in:

Ø            Riscuri generale[[4]]:de regula, aceste riscuri sunt incluse in asa-numitele conditii generale de asigurare (in cadrul contractelor tip);

Ø            Riscuri speciale [[5]]: sunt acele riscuri ce pot fi produse ca urmare a actiunii oa-menilor [a] sau cele ce tin de natura marfii [b]. Aceste riscuri se asigura separat, la soli-citarea expresa a asiguratilor contra unei prime de asigurare suplimentara, de regula, separat pentru fiecare risc.

Riscurile asigurabile sunt grupate si sunt oferite, de cele mai multe ori, in 'pachet' sub forma 'conditiilor de asigurare' (care poarta diferite denumiri), in functie de natura bunurilor asigurate si de riscurile incluse in asigurare. Fiecare societate de asigurari are libertatea de a-si grupa riscurile dupa cum considera ca este optim pentru asigurati si pentru ea insasi fapt ce face ca oferta de asigurari sa apara variata, diversa, trasaturile comune fiind impuse numai de uzantele internationale in materie

2.      Riscuri neasigurabile (excluse), adica acele riscuri pe care asiguratorii nu le accepta. Aici sunt incluse:

Ø            Evenimente a caror producere este certa sau se apropie de certitudine;

Ø            Evenimente a caror producere este cauzata de catre asigurat, pre-cum si faptele cunoscute de catre acesta insa necomunicate asiguratorului [6].

1.5.      Liderii mondiali pe piata asigurarilor

La nivelul anului 2006 piata mondiala a asigurarilor, raportata la valoarea volumului de prime subscrise, a insumat peste 3 trilioane de Euro (4 trilioane de dolari).

Un studiu realizat de City of London Corporation evidentiaza faptul ca Uniunea Euro-peana si Statele Unite ale Americii sunt cei mai mari jucatori ai pietei de asigurari din lume, in 2006:

Ø            Uniunea Europeana detine 35% din totalul primelor subscrise la nivel mondial si detine suprematia pe sectorul asigurarilor de viata. Volumul total al primelor sub-scrise, de peste 1 trilion de Euro este structurat astfel:

-          Asigurarile de viata (life) genereaza prime in valoare de peste 553,5 miliarde Euro;

-          Asigurarile generale (non-life) genereaza prime in valoare de peste 446,5 mi-liarde Euro.

Ø            Statele Unite ale Americii detine 34% din totalul subscrierilor fiind insa lider la ni-velul asigurarilor generale (din punct de vedere al volumului de prime subscrise). Volumul total al primelor subscrise in anul 2006, a fost de peste 900 miliarde Euro, dar aici structurare se prezinta diferit:

-          Asigurarile de viata (life) genereaza prime in valoare de peste 425,5 miliarde Euro;

-          Asigurarile generale (non-life) genereaza prime in valoare de peste 474,5 mi-liarde Euro.

Ø            Desi inca la mare distanta fata de cei doi lideri, pietele din China si India au po-tential imens.

Un clasament al celor mai mari piete de asigurari din lume, dupa valoarea primelor sub-scrise, in 2006 se regaseste in Anexa 1.

         Raportand valoarea primelor subscrise la marimea economiei, studiul realizat de catre City of London Corporation evidentiaza faptul ca ponderea primelor subscrise in tari precum India si China este foarte mica, dar ca acestea au un potential semnificativ de crestere pe piata asigurarilor pe masura ce se vor dezvolta si economia lor va creste.

Revista Fortune a publicat lista celor mai importante companii la nivel mondial, dupa valoarea veniturilor realizate in anul 2006:

1.      Compania franceza AXA, cu venituri de 129,8 miliarde dolari;

2.      Allianz, cu venituri de 121,4 miliarde dolari;

3.      AIG, cu venituri de 108,9 miliarde dolari;

4.      Generali, cu venituri de 101,4 miliarde dolari;

5.      Aviva, cu venituri de 92,5 miliarde dolari;

6.      Prudential, cu venituri de 74,7 miliarde dolari;

7.      Nipon Life Insurance cu venituri de 61,1 miliarde dolari;

8.      Munich Re cu venituri de 60,2 miliarde dolari;

9.      State Farm Insurance Cos, cu venituri de 59,2 miliarde dolari.

Daca se ia in consideratie valoarea primelor brute subscrise, in 2006, clasamentul princi-palelor companii de asigurari din Europa centrala si de est arata astfel:

1.      PZU din Polonia, cu prime brute subscrise de 3,919 milioane Euro;

2.      CESKA din Cehia, cu prime brute subscrise de 1,336 milioane Euro;

3.      KOOPERATIVA din Cehia, cu prime brute subscrise de 968 milioane Euro;

4.      Allianz din Ungaria, cu prime brute subscrise de 676 milioane Euro;

5.      Comercial Union din Polonia, cu prime brute subscrise de 656 milioane Euro;

6.      TU ALLIANZ din Polonia, cu prime brute subscrise de 653 milioane Euro;

7.      VARTA din Polonia, cu prime brute subscrise de 596 milioane Euro;

8.      AEGON din Polonia, cu prime brute subscrise de 473 milioane Euro;

9.      GENERAL GRUP din Ungaria, cu prime brute subscrise de 469 milioane Euro;

10.  AIG din Polonia, cu prime brute subscrise de 447 milioane Euro;

.

18.  ALLIANZ-Tiriac din Romania, cu prime brute subscrise de 317 milioane Euro. Se remarca o urcare semnificativa fata de pozitia 25, in 2005.

1.6.      Supravegherea stabilitatii financiare a societatilor de asigurare

Stabilitatea financiara a societatilor din domeniul financiar, a asiguratorilor si reasiguratori-lor, este evaluata prin anumiti indicatori economico-financiari ce exprima capacitatea de a face fata obligatiilor de plata.

Agentiile de rating sunt principalele organisme ce supravegheaza siguranta fi-nanciara a acestor societati avand fiecare sisteme si metode proprii de abordarea a informatiilor pe care le obtin in legatura cu activitatea companiilor respective.

Elementele principale pe care le analizeaza o agentie de rating se refera la:

Ø            Riscul pietei pe care activeaza societatea;

Ø            Domeniul de produse oferite clientilor;

Ø            Pozitia societatii in raport cu alte societati din piata;

Ø            Metodele de vanzare si distributie utilizate;

Ø            Capitalizarea, Solvabilitatea si Lichiditatea societatii;

Ø            Riscul investitiilor si Profitabilitatea acestora;

Ø            Profesionalismul managementului pe plan local si pe plan international, acolo unde este cazul.

1.7.      Asigurarile in Romania

1.7.1.      Situatia actuala a asigurarilor de viata din Romania

Potrivit presedintelui Consiliului CSA, evolutia segmentului asigurarilor de viata, care a in-registrat o crestere superioara asigurarilor generale (23.68% fata de 17.01%) se datoreaza cres-terii creditului pentru bunuri imobiliare, pentru acordarea caruia bancile solicita, de regula si in-cheierea unei asigurari de viata precum si a asigurarilor de sanatate.

In 2005 veniturile obtinute din politele incheiate de catre companiile de asigurare din Eu-ropa au depasit valoarea de 970 miliarde Euro, Romania clasandu-se pe locul 25, cu venituri din prime brute de 306 milioane EUR cu o crestere de 11,6% fata de 2004, potrivit raportului anual realizat de Federatia Europeana de Asigurare si Reasigurare (CEA).

Incepand din 2006, volumul veniturilor din prime brute de asigurare, in tara noastra, devanseaza tarile baltice, Malta, Cipru si Islanda. Potrivit acelorasi date, Romania a obtinut o rata de crestere ce o plaseaza pe pozitia a patra in clasament (crestere de 18.8%), primele trei locuri fiind ocupate de catre Liechtenstein (80%), Portugalia (25.7%) si Luxemburg (23.1%).

Volumul subscrierilor realizate pe catre piata asigurarilor din Romania se ridica, la finele lui 2006, la peste 1,69 miliarde Euro. Dezvoltarea pe care a cunoscut-o piata in 2006 a avut loc pe fondul imbunatatirii principalilor parametri macroeconomici, care au dus la majorarea re-surselor financiare aflate la dispozitia populatiei. Pentru anul 2007 este estimata o valoare, din prime brute subscrise, de circa 2 miliarde Euro.

Primele trei pozitii inin domeniul asigurarilor, in Europa, la nivel de tari, sunt ocupate de:

1.      Marea Britanie – cu venituri din prime brute de peste 220 miliarde Euro;

2.      Franta – cu venituri din prime brute de peste 174 miliarde Euro;

3.      Germania – cu venituri din prime brute de peste 157,8 miliarde Euro.

In privinta pietelor de asigurari ale tarilor membre ale Uniunii Europene, cresterea in-registrata anul trecut a fost de 4,6%, structurata astfel:

Ø      Piata asigurarilor de viata – a cunoscut o crestere de 6,2%;

Ø      Piata asigurarilor generale – a crescut doar cu 1,8%.

Federatia Europeana de Asigurare si Reasigurare (CEA) include 33 de uniuni nationale care reprezinta peste 5.000 de companii de asigurare si reasigurare din Europa. Romania este reprezentata de Uniunea Nationala a Societatilor de Asigurare si Reasigurare (UNSAR). Expri-mate in moneda unica Europeana, la cursul de la sfarsitul perioadei, primele subscrise din asigurari de viata au cumulat anul trecut, in Romania, 282 milioane Euro.

 Anul trecut s-a mentinut fenomenul de concentrare a pietei, 8 societati controland peste 88% din volumul tranzactiilor efectuate pentru asigurarile de viata.

Din analiza datelor transmise de cele 22 de societati romanesti ce au raportat subscrieri pentru asigurari de viata, cea mai mare pondere este detinuta de clasa I, respectiv asigurari de viata, anuitati si asigurari de viata suplimentare, care reprezinta 64% din total, in crestere cu 31,5% fata de anul 2005.

La sfarsitul anului 2005, potrivit datelor prezentate de presedintele CSA, erau in vigoare aproximativ 5,58 milioane de contracte de asigurari de viata, cu circa un milion mai multe decat volumul inregistrat in 2004, iar ponderea asigurarilor de viata in totalul pietei de asigurari a crescut continuu.

Odata cu introducerea cotei unice de impozitare veniturile clasei de mijloc au crescut. Aceasta clasa are cultura necesara incheierii de asigurari, iar cresterea volumului si a valorii asi-gurarilor de viata este unul dintre indicatorii nivelului de trai.

Totusi, in acest moment deficitul de capacitate de asigurare se ridica la aproximativ 40 miliarde Euro. Potentialul de piata al asigurarilor de viata simple se situeaza, in Romania, in jurul valorii de 400 milioane Euro. Presedintele CSA, Nicolae Crisan, a anuntat ca piata asigurarilor de viata a atins in 2005 doar 282 milioane EUR, din care doar 48 de milioane EUR polite simple.

Numarul contractelor a crescut in 2005 cu un milion fata de 2004. Primele brute de asigu-rari de accidente si boala subscrise in 2005 au ajuns la valoarea de 2.809.945 lei. La 31.12.2005 erau in vigoare 11.140 de contracte iar, dupa primul trimestru al acestui an, numarul contracte-lor a ajuns la 17.319, o crestere de 6,179%.

Oferta asiguratorilor este cat se poate de variata, astfel incat clientul sa-si poata alege asi-gurarea de viata adecvata nevoilor sale. Pentru a alege cel mai potrivit produs, este recomandata consultarea unui specialist, adica fie a unui broker independent fie a consultantului financiar din cadrul companiei de asigurari.

Potrivit raportului Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA), ponderea in PIB a pri-melor brute de asigurare subscrise anul trecut de catre asiguratorii romani a fost de 1,54%, fata de 1,46% in 2004. Romanii au cheltuit, in medie, pe cap de locuitor, 56 Euro / an pentru asigu-rari, in 2005, cu 17,33% mai mult fata de anul precedent, conform raportului pe 2005 al CSA.

De asemenea, in acest raport se precizeaza ca gradul de penetrare a asigurarilor generale a crescut anul trecut pana la nivelul de 1,22% (fata de 1,18% in anul anterior), in timp ce asigura-rile de viata au inregistrat 0,42%, in 2006 fata de 0,36%, in 2005. O persoana a platit, in medie, pentru o asigurare generala 172 RON, in crestere cu 15% fata de anul 2005. Pentru o asigurare de viata, un roman a platit in medie 58 RON, in crestere cu 31,49% fata de anul 2005.

Dintre cele 42 de societati de asigurare care au desfasurat activitate in cursul anului 2006si au transmis raportari, 31 de societati au inregistrat profit, iar 11 au raportat pierderi, se mai arata in raportul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor. La nivelul intregii piete de asigurari, valoa-rea profitului net inregistrat de societatile de asigurare, la 31.12.2005, a fost de 140,28 milioane RON (38,15 milioane de EUR), in crestere cu 6,42% fata de 2004. Pierderea cumulata inregis-trata la nivelul pietei in 2005 (de catre 11 societati) a fost de 101,29 milioane RON (27,54 de mi-lioane EUR), in crestere cu 33,95% fata de 2004.

Pierderi semnificative au fost inregistrate de societatile: Asirom, Astra, Asiban, BCR, Om-niasig, Generali si Interamerican. Produsele de asigurare care au impulsionat piata au fost asigu-rarile de risc de credit, cumparate de banci pentru acoperirea riscului de neplata a creditelor, precum si asigurarile de viata, asigurarile pentru locuinte si Casco, incheiate de clientii bancilor, in functie de destinatia creditului.

Pe piata asigurarilor din Romania sunt prezente nume mari de pe piata mondiala: AIG, Allianz, Vienna Insurance Group, Uniqa, Generali, Aviva, si Interaerican.

1.7.2.      Clasamentul companiilor de asigurari de viata, din Romania

In cele ce urmeaza, vom face o analiza a pietei asigurarilor in Romania, avand ca sursa in-formatii facute publice de catre reprezentantii Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, respec-tiv informatii publicate in media de specialitate.

Potrivit unui studiu al Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA), in topul asiguratori-lor de viata [[8]] conduce detasat ING Asigurari, urmata la mare distanta de AIG Life. In studiu se arata ca din 2006, piata asigurarilor din Romania a inceput sa creasca, la fel ca si numarul de polite de asigurari de viata.

CSA anticipeaza, pentru viitorul apropiat, o crestere a asigurarilor de viata traditionale si a fondurilor de investitii. Conform studiului CSA, piata de asigurari de viata din Romania atrage interesul unui numar tot mai mare de investitori, iar concurenta in acest domeniu ar putea sa creasca, mai ales dupa 1 ianuarie 2007, odata cu aderarea Romaniei la UE.

Cota de piata a primilor 10 asiguratori de viata in Romania, este urmatoarea:

1.      ING Asigurari de Viata35,2 %

2.      AIG Life 15,6 %;

3.      Allianz-Tiriac7,9%;

4.      Asiban – 7,8 %;

5.      BCR Asigurari7,6 %;

6.      Aviva7,5 %;

7.      Omniasig Viata5,33 %;

8.      Grawe4,8 %;

9.      Interamerican 2,5 %;

10.  Generali2,4 %.

Urcarile cele mai spectaculoase le-au avut companiile de asigurari care au bune relatii cu bancile sau sunt chiar detinute de banci : Asiban (controlata de BRD, BCR, CEC si Banca Tran-silvania), BT Asigurari (Banca Transilvania) si BCR Asigurari. BCR Asigurari s-a miscat foarte repede in anul 2005, urcand pana la a cincea pozitie.

         Cea mai mare crestere din primele zece companii de asigurari de viata, de 351,7%, a fost inregistrata de BCR Asigurari, care a urcat cinci locuri in top, ajungand pe a cincea pozitie.

1.7.3.      Perspectivele pietei asigurarilor de viata dupa aderarea la Uniunea Europeana

Aderarea Romaniei la structurile Europene va produce in mod cert modificari si pe plan intern, la nivelul industriei locale a asigurarilor. Traiectoria Romaniei si a pietei de profil de aici vor urma, cel mai probabil, exemplul altor state din Europa Centrala si de Est care au aderat de-ja la Uniunea Europeana (UE).

Astfel ca in estimarile lui Roland Burger (strategy consultants) piata asigurarilor din Ro-mania va depasi 10 miliarde de euro in urmatorii 10 ani. Potrivit acestuia, ponderea asigurarilor generale va scadea in favoarea asigurarilor de viata. Astfel, ritmul anual mediu al asigurarilor de viata in Romania va depasi pe cel al altor tari din zona noastra – ex.: Ungaria, Cehia, Austria, Polonia, Germania.

La cest moment Romania are si cel mai scazut nivel al primelor de asigurare pe cap de lo-cuitor (76,6 Euro) din Europa Centrala si de Est, densitatea find si ea una destul de mica de nu-mai 0,5%, pe segmentul asigurarilor de viata.

 In opinia liderului pietei internationale de reasigurare MUNICH Re : 'Aderarea Romani-ei la Uniunea Europeana va determina cresterea, in continuare, a nivelului investitiilor straine si, in consecinta, accelerarea ritmului de dezvoltare macroeconomica'.

SWISS Re estimeaza o crestere a pietei asigurarilor superioara ritmului dezvoltarii macro-economice si faptul ca: 'piata de asigurari din Romania beneficiaza de un semnificativ potential de crestere”. Aderarea la Uniunea Europeana va accelera aceasta crestere.

        Oficialii companiei germane de reasigurare GE Insurance Solutions au punctat faptul ca: „industria de asigurari din Romania a inregistrat deja progrese semnificative”.

         'Simpla apartenenta la Uniunea Europeana nu va aduce schimbarile mult asteptate la ni-velul pietei asigurarilor', este de parere domnul Grigory Fidelman, Presedintele companiei de reasigurare MOSCOW Re. 'Pe termen lung, calitatea de membru UE va influenta, cu siguran-ta, in mod pozitiv, evolutia pietei de profil', a adaugat Domnia sa.



[1] P. Tanasescu, M. Dragota , C. Serbanescu, S. Lazarescu, Asigurari moderne de bunuri si personae, Ed. ASE, Bucuresti, 2003

[2] I. Vacarel, F. Bercea,   Asigurari si reasigurari, ed. a II-a, ed. Expert, Bucuresti, 1998

[3] Tanasescu, Serbanescu, Dragota, Lazarescu, op. cit.

[[4]] incendiu, explozie, naufragiu, esuare, rasturnarea navei sau a ambarcatiunii, coliziunea, rasturna-rea sau deraierea mijlocului de transport terestru, prabusirea aeronavei, descarcarea marfii intr-un port de refugiu, cutremur de pamant, eruptie vulcanica, sacrificiul in avaria comuna etc.

[[5]] [a] razboi, greva, inchidere de fabrici, revolutie, revolta, rascoala, insurectie, stare de razboi decla-rat sau nedeclarat etc

[5] [b]  ruginire, coclire, zgariere, spargere, alterare, mucegaire etc.

[6] viciile ascunse ale bunului asigurat, ambalarea necorespunzatoare a marfii asigurate, consecintele energiei atomice, faptele savarsite cu intentie, starea de nenavigabilitate a navei sau de functionare defectuoasa a mijlocului de transport, comportarea necorespunzatoare voita a asiguratului, evapora-rea lichidelor, moartea naturala a animalelor vii, uzura normala a bunului asigurat, utilizarea orica-rei arme de razboi care foloseste fisiunea sau fuziunea nucleara, pagubele indirecte (pagube surveni-te ca urmare a intarzierii transportului, cheltuieli pentru plata salariilor si intretinerea personalului navigant in timpul stationarii mjlocului de transport pentru reparatii, etc.), vatamarea corporala sau decesul persoanelor care lucreaza pentru asigurat etc.

[[8]] Vezi anexa 1

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 531
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved