Echilibrul pietei. Interactiunea ofertei cu cererea

Echilibrul pietei. Interactiunea ofertei cu cererea

Cererea si oferta sint componentele de baza ale mecanismului regulator al

pietei. Raportul dintre cerere si oferta, reflecta foarte clar si, in acelasi timp sintetic situatia pietei, a fiecarui segment al acesteia. Oferta cu cererea interactioneaza in determinarea pretului la care vinzatorii sint dispusi sa ofere acea cantitate de bunuri pe care cumparatorii o doresc si sint dispusi sa o cumpere. Ele se gasesc in relatii de cauzalitate reciproca, una reprezentind in raport cu cealalta, deopotriva cauza si efect. Sensul lor poate fi pe deplin lamurit numai considerindu-le parti ale unui tot organic.

Cind prin interactiunea dintre cerere si oferta, se determina pentru un bun oarecare, atit pretul cit si cantitatea ceruta si oferita, atunci piata bunului respectiv se gaseste in echilibru. Cantitatea si pretul la care piata unui bun se echilibreaza se numesc cantitate de echilibru si pret de echilibru.

Sa presupunem urmatoarea situatie ( tabelul 4 ) la un bun oarecare:

La pretul de 5 kg, avantajele sint pentru ofertanti si dezavantajele pentru cumparatori. Oferta este deci mai mare decit cererea, fapt pentru care pretul reactioneaza prin scadere. Din treapta in treapta se ajunge cu pretul la 2,5 $/kg unde se stabileste echilibrul dintre cerere si oferta pentru bunul in discutie ( fig. 4 ).

In echilibru, curbele ofertei si ale cererii sint in balanta, iar pretul si cantitatea nu au tendinte de schimbare. Daca pretul bunului in discutie este mai mare sau mai mic decit pretul de echilibru, fortele pietei actioneaza in directia atingerii echilibrului. La pretul de echilibru, intentia cumparatorilor coincide cu intentia vinzatorilor. Deci, in echilibru, decizia cumparatorilor nu este influentata de surplusul de cerere, iar decizia vinzatorilor nu este influentata de surplusul de oferta. Absenta surplusului de cerere ca si surplusului de oferta asigura stabilitatea pretului de echilibru. In aceste conditii, piata bunului respectiv este in echilibru.

Modificarea cererii si a ofertei si iesirea din echilibru au loc atunci cind intervin factorii de influenta in fiecare caz in parte.

Modificarea in cerere. Sa presupunem ca previziunea pietei sugereaza o crestere a petului la bunul in discutie. Cumparatorii vor reactiona, crescind cererea din bunul respectiv in prezent, pentru a-l stoca in scopul de a evita un pret mai mare in viitor. Curba cererii se va deplasa spre dreapta luind forma C₁C₁ ( fig. 4.2 ). La pretul de 2,5 cantitatea ceruta va depasi cantitatea prevazuta a fi sporita, rezultind o lipsa de 42.000 kg. Aceasta cantitate rezulta din diferenta dintre punctul A si E₁. In acest caz, piata da informatii ofertantilor ca cererea creste si cumparatorii sint dispusi sa plateasca mai mult pentru bunul respectiv daca il vor gasi pe piata.Din aproape in aproape, se ajunge la un nou pret de echilibru ( E₂ ), respectiv de 3,3$ si la la o cantitate de echilibru de 100.000 kg.

Modificarea in oferta. Daca, datorita factorilor de influenta se produce modificarea in oferta, de exemplu descreste, curba ofertei se va deplasa spre stinga (fig.4.3), cantitatea de bun oferita scade, iar pretul va creste. Presupunem ca ceilalti factori nu se modifica. Descresterea in oferta se reflecta in deplasarea curbei acesteia spre stinga, luind forma O₁O₁. La pretul de echilibru de 2,50 ofertantii sint dispusi sa ofere numai 50.000 kg. pe luna. La acest pret, isi mentin cererea de 78.000 kg/luna. Rezulta o lipsa de oferta de 28.000 kg, cantitatea ce rezulta din diferenta dintre punctul B si E₁. Acest fapt duce la cresterea pretului. Cind acesta ajunge la 3,00 /kg. se stabileste echilibrul, oferta egaleaza cererea, iar punctul de echilibru este acum E₂. Cantitatea de echilibru va fi de 62.000 kg/lun

Modificarea si a ofertei si a cererii. Cind intervin modificari atit in cererea pentru bunul in discutie cit si in oferta, curbele acestora se vor deplasa simultan spre stinga sau spre dreapta.

De pilda, daca curba ofertei se deplaseaza spre stinga si cea a cererii spre dreapta, se va modifica si pretul si cantitatea de echilibru. Punctul de echilibru va fi acum E₄ (fig. 4.4). Noul echilibru este la pretul de 3,80 /kg, la cantitatea de 80.000 kg/luna.In concluzie, prin confruntarea dintre cerere si oferta se determina pretul de piata, care pentru oricare bun tinde permanent spre un nivel de echilibru ce reflecta egalarea cererii cu oferta.

Aplicarea teoriei cererii si ofertei

Cererea si oferta reprezinta elementele de baza ale mecanismului pietei si se folosesc in diverse domenii. Vom reliefa cum poate fi utilizata teoria cererii si ofertei la formarea mentalitatii adecvate economiei de piata. Pentru a intelege mai bine mecanismul de functionarea a economiei de piata, vom descrie comportamentul agentilor economici in functie de cresterea pretului la titei si la derivatele acestuia. De la inceputul secolului al CC-lea si pina in anul 1973, consumul de titei a crescut. Aceasta sporire a fost conditionata de pretul mai scazut la titei in comparatie cu pretul altor tipuri de combustibil. In aceasta perioada actorii economici isi organizeaza activitatea pornind de la existenta unor resurse abundente de titei, accesibile utilizatorilor la un pret relativ scazut.

Incepind cu anul 1973, a intervenit o schimbare brusca a pretului la titei. Aceasta modificare a fost conditionata de cresterea pretului la titei de la 2,90 la 9 baril in anul 1978. O crestere dramatica a pretului (de la 12 la 30 pe baril) a avut loc in anii 1978-1980.

Agentii economici au raspuns la cresterea pretului prin incercarea de limitare a consumului de titei. De exemplu, cresterea pretului la benzina i-a determinat pe consumatori sa solicite masini cu consum redus de combustibil. Socul pretului la produsele de titei au orientat producatorii de automobile spre conceperea unor masini mici, arhitectii - spre folosirea tot mai larga a energiei solare la incalzitul imobilelor, cercetatorii chimisti- spre identificarea solutiilor alternative la consumul de petrol.

Scaderea cererii de masini cu un consum mare de benzina a scos in prim- plan problema restructurarii activitatii firmei, confectionarii produselor mai adecvate cerintelor pietei. In conditiile economiei de piata, cine intirzie cu restructurarea activitatii sufera pierderi enorme. Astfel, ''General Motors'' - cel mai mare producator american de automobile, a inregistrat in perioada iulie- septembrie 1980 pierderi cifrate la 567 milioane de dolari.

Teoria cererii si ofertei se poate utiliza si in:

--analiza influentei sistemului impozitar asupra producatorului si consumatorului;

--analiza impactului generat de implicarea statului in economie prin fixarea preturilor sau utilizarea preturilor minimale, prin utilizarea taxelor si tarifelor pentru reglarea importului etc.

Vom elucida aplicarea teoriei cererii si ofertei prin urmatorul exemplu. Admitem ca in 1999 in Republica Moldova s-au realizat 3000 mii tone de benzina la un pret de 5 lei litru. De la 01. 01. 2000 guvernul a decis sa impoziteze fiecare litru de benzina vindut cu 0,50 lei. Ce suma va fi obtinuta in buget in anul 2000 in urma introducerii impozitului? Pe umerii cui va cadea povara impozitului?

Pentru a da raspuns la aceste intrebari vom prezenta grafic situatia de pe piata benzinei in anul 1999. Presupunem ca in anul 1999 piata se afla in echilibrul E₀ (figura 5).

Introducerea impozitului de 0,50 lei deplaseaza curba ofertei in sus. Dupa introducerea impozitului, se instaleaza un nou echilibru E₁ cu coordonatele Q₁ = 960 tone, P₁ = 5,30 lei. Venitul bugetului de la impozit va fi 960000 _{0,30 = 288000 lei. Conform situatiei de pe grafic 0,30 lei din impozit ii achita consumatorul, iar 0,20 lei - producatorul.}

_{Prin urmare, marimea poverii impozitelor ce poate reveni consumatorului ori producatorului depinde de pozitia curbelor cererii si ofertei. Cu alte cuvinte, teoria cererii si ofertei reliefeaza faptul ca impozitul poate fi utilizat de catre stat ca parghie economica in reglarea vietii economice.}

CONCLUZIE

In aceasta lucrare am avut in vedere faptul ca, rezultatele folosirii resurselor se prezinta ca oferta, tn timp ce nevoile umane se prezinta sub forma cererii. Cele doua laturi ale pietei au fost analizate la inceput ca variabile dependente de diferiti factori, indeosebi de modificarea pretului. Avind fiecare in parte determinari specifice, cererea si oferta se leaga si se confrunta permanent intre ele dupa anumite reguli.

Pentru cerere si oferta fiecare factor exrcita o influenta mai mare sau mai mica, unii factori influenteaza in sensul cresterii cantitatii de cerere si oferta, iar alti factori influenteaza in sensul scaderii lor.

In general putem spune ca cererea si oferta sunt categorii ale pietei, iar rapotul dintre ele constituie o forma de exprimare a relatiei dintre productie siconsum.