Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE






AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


TRAFICUL DE DROGURI - DROGURILE SI ORGANIZATIILE CRIMINALE

Economie

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
ECONOMIA ROMANIEI SI REFORMA ECONOMICA
ANALIZA SWOT A S.C. BR TR STEJARI S.A. - Analiza SWOT – prezentare teoretica
ECONOMIA DE PIATA - Sistemul economiei de piata
CRIZA NATURAL-UMANA A DEZVOLTARII ECONOMICE
Inflatia si echilibre fundamentale ale economiei Romaniei
Evolutia Produsului Intern Brut in 1997-2000
DEZVOLTAREA DURABILA SI DEZVOLTAREA UMANA
Clasificarea activitatilor din economia nationala - CAEN
Teoria productiei - Productia: concept si factori
TRAFICUL DE DROGURI - DROGURILE SI ORGANIZATIILE CRIMINALE

TERMENI importanti pentru acest document

afaceri droguri : : : transportul de droguri in america : tari cultivatoare opiacee :

TRAFICUL  DE  DROGURI

             1.  CONSIDERATII GENERALE

                     Castigurile fabuloase ce se realizeaza ca urmare a traficului de droguri au determinat organizatiile criminale sa declanseze o adevarata ofensiva la nivel mondial, pentru deschiderea si acapararea de noi piete de desfacere a acestor 'produse'. Metoda transporturilor de droguri ingerate de curieri sau ascunse pe corp ori in bagajele de mana, de ordinul sutelor de grame, nu mai este de actualitate, in prezent fiind folosite mijloace de transport de mare tonaj in care sunt camuflate zeci si sute de tone de astfel de substante.

            Dupa caderea 'Cortinei de Fier', tarile fostului sistem comunist au devenit segmente principale ale rutelor de transport de droguri si chiar piete de desfacere, existand pericolul ca in scurt timp , daca nu se vor intreprinde masurile ce se impun, sa ajunga din urma si chiar sa devanseze statele europene occidentale , unde se inregistreaza in prezent cel mai mare numar de consumatori. Strategiile elaborate si masurile intreprinse pentru combaterea acestui flagel sunt inca firave, neeficiente, limitandu-se de regula la spatiul national sau la o zona regionala restransa , fara elaborarea unei strategii globale sau pe zone extinse, cu angajarea ferma a guvernelor statelor impIicate de a coopera la actiunile de contracarare a activitatii organizatiilor criminale. Astfel nu se poate spera intr-o diminuare a acestui fenomen si cu atat mai mult in eradicarea sa.

2. ZONELE  CENUSII

           Folosita initial pentru calificarea sectoarelor de cer neacoperit de baleiajul radarului, aceasta expresie a fost extrapolata, fiind utilizata in prezent si pentru desemnarea teritoriilor unde puterea este necontrolabila sau legalitatea lipseste cu desavarsire, aceste teritorii reprezentand un adevarat paradis al contrabandistilor.

    Zonele cenusi acopera imense teritorii din Asia Centrala (Afganistan, republicile musulmane din fosta U.R.S.S. - Kasmirul, Xinjing) si din America de Sud (Columbia, Ecuador, Bolivia, Peru).

      Aici s-au dezvoltat in deceniul anterior puteri hibride, semipolitice, semicriminale ,roade ale unor aliante dubioase (producatorii de heroina cu luptatorii demobilizati, in Asia; producatorii de cocaina cu fortele de guerila, in America Latina).

     Fortele Armate Revolutionare Columbiene (F.A.R.C.), cunoscutele trupe de guerila comuniste care luptau impotriva regimului aflat la putere, au devenit, in timp, cel de al 'treilea cartel', dupa Medellin si Callu implicandu-se, alaturi de acestea, in productia de cocaina – cu deosebire in asigurarea protectiei cultivatorilor de coca si a transporturilor de cocaina.

Agentiile de informatii din S.U.A. sustin ca si organizatia
ultraumanista 'Calea Luminoasa' din Peru, care beneficiaza de ajutorul a
numerosi simpatizanti din tarile C.E.,din Scandinavia si din SUA, este
implicata in afacerile cu droguri .                                      

         In Asia Centrala, principala 'zona cenusie' se intinde de-a lungul frontierelor Uzbekistanului, Turkmenistanului si Afganistanului.  In aceasta zona productia de opiu a inregistrat cresteri spectaculoase in ultimii ani.
         Clanurile asiatice produc si livreaza opium si heroina in marile orase ale fostei U.R.S.S., iar de aici drogurile penetreaza pe piata occidentala.

         Nici Europa nu a scapat acestui flagel: din Surinam spre Tarile de Jos, din Argentina spre Italia ,din portul venezuelean Maracaibo spre Palermo, din toate tarile latino-americane spre Spania, cocaina soseste in cantitati impresionante.

         O situatie similara se inregistreaza si in ceea ce priveste heroina din Asia Centrala. Trei sferturi din aceasta se consuma in tarile europene. Dupa caderea 'Zidului Berlinului' recolta campurilor de mac din Afganistan ajunge in Amsterdam in circa o saptamana. Anual, aproximativ150.000 de containere sigilate sunt expediate pe caile ferate in fostele tari ale URSS.

                   3.  DROGURILE SI  ORGANIZATIILE CRIMINALE

HEROINA (diamorfina) este un drog verificat din clasa 'A', extras din

opium de mac (varietatea Papaverum Somniferum Album) si se prezinta sub forma de pudra de culoare maro sau alba.

Opiumul este un latex rezultat dintr-un lichid albicios preluat prin incizii facute capsulelor de mac cu ajutorul unui cutit cu una sau mai multe lame. In contact cu aerul se inmoaie si capata o tenta neagra ca urmare a oxidarii alcaloizilor fenolitici pe care ii contine. Amestecat cu apa calda si filtrat, opiumul este supus unui sir de reactii chimice, mai intai in mediul bazic, iar apoi in mediu acid pentru a se extrage morfina de baza. Morfina este solubila in mediul alcalin datorita functiei sale de fenol. Combinata cu amoniac formeaza o sare solubila. Trecerea in mediul acid (clorhidric, acetic sau tartric) permite recuperarea morfinei baza. Repetand de 3 - 4 ori aceasta operatie traficantii obtin o morfina  baza cu puritatea 70 -90%.


Heroina este fabricata prin reactia morfinei baza cu un reactiv de acetilare. Cel mai des se utilizeaza anhidrida acetica. Insolubila in apa, heroina baza poate fi fumata dar nu poate fi injectata.

Pentru a fi injectata este tratata cu acid clorhidric , transformandu-se in clorhidrat de heroina. Sub aceasta forma este vanduta in Europa si SUA.


Obtinerea heroinei nu se poate realiza decat de catre chimisti cu mare experienta deoarece necesita o dozare perfecta a diferitilor reactivi chimici precum si o respectare stricta a timpilor de reactie si a temperaturilor.

Principalele centre de cultivare a macului opiacen si de extragere a heroinei sunt: Triunghiul de Aur-in Asia de Sud-Est care include Myanmar, Laos, Thailanda si China si, Cornul de Aur-in Asia de Sud-Vest,care include Pakistanul si Afganistanul.

Triadele chinezesti detin monopolul traficului de heroina catre SUA, iar bandele criminale turcesti controleaza traficul acestui drog catre Europa.

Cartelurile columbiene , detinatoare a monopolului cocainei pe plan mondial au inceput sa produca si heroina pe care o exporta, cu precadere, in SUA, fara a scapa din vedere continentul european. In afara de productia proprie de heroina, cartelurile columbiene obtin acest drog de la bandele criminale turcesti in schimbul cocainei.

Cartelurile mexicane, la randul lor, produc si trafica heroina in cantitati incomparabil mai mici decat gruparile criminale asiatice.


                          CANABISUL

         Cannabis Satira este o planta care creste in multe regiuni de pe glob, fiind cultivata si valorificata intr-o serie de tari. In zonele mediteraniene este insamantata primavara si recoltata la sfarsitul verii.

Sub  forma de  droguri, canabisul este traficat si consumat ca:
marijuana (iarba), hasis (rasina) si ulei vegetal.

Marijuana 'iarba” sau 'kifiri' se obtine din frunzele sau florile de cannabis. Dupa fecundare, plantele feminine care contin substanle active (mai ales T.H.C. sau tetrahidrocanabinol) sunt puse la uscat timp de doua luni. Dupa aceasta faza frunzele si florile se taie in acelasi mod ca si tutunul. In acest fel se obtine marijuana care contine aproximativ 10% T.H.C.

Principalele zone de producere a marijuanei sunt Africa de Vest, Caraibe si America de Sud iar tarile de destinatie a acestui drog sunt cele vest-europene si S.U. A.

      Hasisul sau rasina de cannabis: se obtine prin macinarea mecanica a plantelor pentru separarea de seminte, tulpini si radacini obtinandu-se o substanta al carui continut in T.H.C. este de circa 40%. Rasina rezultata este ulterior transformata in turte de hasis  de aproximativ 1 kg  care  serveste   extragerii   uleiului   de   cannabis.   Pasta  astfel   obtinuta  este comprimata, fiind ambalata in saci de canepa. Uleiul recoltat este filtrat si  expus la soare aproximativ 7 ore pentru evaporarea alcoolului. Operatia finala consta in incalzirea in bain-marie pentru solidificare si comercializare.     Substanta    obtinuta    dupa    incheierea    procesului    mentionat    contine aproximativ 60% T.H.C.   
        
Semintele de cannabis nu contin nici-o substanta psiho-activa. Acestea sunt recuperate pentru insamantare sau hranirea pasarilor.                              
Hasisul sau rasina de cannabis se produce in mai multe tari, cele mai mari producatoare fiind insa Maroc si Pakistan.

Rutele traditionale de transportare a hasisului marocan catre Europa de Vest, in special Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, tranziteaza Spania si Franta. Hasisul se transporta atat pe calea aerului cat si pe mare, folosindu-se ambarcatiuni de mic tonaj.

Traficarea hasisului pakistanez catre Europa Occidentals se realizeaza atat pe mare cat si pe uscat, folosinduse rutele balcanice si este monopolizata de grupurile criminale turce si cele asiatice.

     Cannabisul, sub forma de ulei vegetal este mai putin consumat in
Europa, ponderea detinand-o Statele Unite ale Americii. Spre exemplu, din
totalul de 506 t. de ulei vegetal, confiscat in 1995, pe plan mondial, 504 t. au
fost capturate in S.U.A.                                                                    

Drogurile extrase din cannabis sunt din clasa “B' si se administreaza prin fumarea de pipe sau tigari, prin inghitire sau amestecate in mancaruri.

                              COCAINA

      Cocaina este un drog verificat din clasa ,,A' care se obtine din
frunzele de coca. Frunzele de coca contin intre 0,2 si 1,8% cocaina. Dupa ce
sunt puse la uscat mai multe zile pe suprafete pardosite, frunzele sunt
amestecate cu kerosen si carbonat de calciu, sodiu sau potasiu, dupa care,
timp de o noapte sunt calcate cu picioarele. Cocaina, care este un eter, se
transforma in carbonat de cocaina care se dizolva in kerosen. Solutia este
filtrata pentru a se elimina reziduurile, dupa care se amesteca cu acid
sulfuric. Se obtine sulfatul de cocaina sau pasta de baza care se precipita si
se depune pe fundul vasului. Odata prelevata aceasta pasta este pusa la uscat
inainte de a fi purificata pentru eliminarea kerosenului si a altor impuritati
reziduale. Pentru aceasta se adauga din nou acid sulfuric si permanganat de
acetona sau eter etilic pentru distilarea sulfatului de cocaina. In etapa finala
se adauga acid clorhidric si alcool care duc la formarea unui precipitat de
clorhidrat de cocaina. Aceasta se cristalizeaza in timp, luand forma finala in
care se comercializeaza.                                                 
       
Regiunea andina a Perului, Boliviei si Columbiei este cea mai mare
producatoare de cocaina din lume.

       Din punct de vedere istoric, cartelurile columbiene au fost principalele

producatoare de cocaina in regiune, insa, in prezent, Bolivia si Peru detin primordialitatea. Cartelurile columbiene au ramas, insa, principalele exportatoare de cocaina pe plan mondial, controland intreaga productie din zona latino-amencana.

Cocaina patrunde in Europa , via Ecuador , Brazilia , Venezuela , Caraibe , Africa sau direct .

In cantitati mici , cocaina se fabrica si in Spania , Italia si Liban.

Cocaina se administreaza prin prizare si injectare.

                                 CRACK-COCAINA

            Drogul este un amestec de cocaina cu o pudra de baza si se comercializeaza sub forma de bile sau feliute de culoare alba sau galbena.

Se administreaza prin fumare cu pipa sau prin agitarea cutiilor cu crack perforate deasupra unei surse de caldura si inhalarea fumului rezultat.

Termeni in argou folositi pentru acest drog sunt: crack si rock.

Efectele consumului drogului sunt similare cu cele ale cocainei. Este mai puternic decat cocaina iar afectiunea toxica asupra inimii poate fi fatala. Creeaza o dependinta puternica fata de drog.

                   DROGURILE SINTETICE

Drogurile sintetice, fabricate in laboratoare din produse chimice, sunt categorisite in trei grupe principale, respectiv: stimulente, halucinogene si depresive.

Consumul de droguri sintetice in Europa de Vest a devenit ceva obisnuit, acestea nefiind considerate mai periculoase decat alcoolul. Dintre drogurile sintetice cel mai frecvent intalnite mentionam:

- Amfetaminele (Sulfatul de amfetamina) drog verificat din clasa ,,B', care se comercializeaza sub forma de tablete sau capsule. Pudra are culoare roz,  alb  sau galben.   Se  administreaza prin inspirare pe nas (prizare), inghitire sau se injecteaza.

- L.S.D. (Acid Lysergic) drog verificat din clasa 'A', care se prezinta sub forma de tablete , patrate impregnate cu hartie, micropicaturi, capsule. Se administreaza pe cale orala, avand efecte dupa circa 30 de minute.

Cei care consuma acest drog, au o comportare imprevizibila si tendinta de a vorbi despre amintiri din trecut.

Termenii in argou folositi printre distribuitori si consumatori sunt: acid, calatorie, agatatoare.

- Extazul (Metileum dioximetametamina) sau M.D.M.A., este un drog verificat din clasa 'A', care se prezinta sub forma de tablete de culoare alba, inscriptionate cu o pasare neagra sau turturea. Se produce in Anglia si tarile Europei de Vest.

Extazul se administreaza oral, sub forma de capsule si este preferat de tineri fiind cunoscut ca drogul dansului dezlantuit.

Consumatorii drogului prezinta urmatoarele simptome fizice: cresterea energiei, senzatie de sete, insomnii, stare depresiva, transpiratie, cresterea tensiunii arteriale, cresterea pulsului.

Drogul ataca caile receptoare catre creier, uneori producand distrugerea totala a acestora.

Termenii in argou folositi printre distribuitori si consumatori sunt: extaz, dam, XTX, discuri, biscuiti, dragoste dezlantuita, 'faza 4', ,,new-yorkezii'.

Potrivit unor estimari, in Regatul Unit d Marii Britanii si Irlandei de Nord se consuma, saptamanal, intre 500.000 - 1.000.000 de doze de extaz.

- M.D.A. sau 'EVA' este produs de gruparile criminale din Ungaria Polonia si Slovacia.

- Meta-amfetamina cristalizatd sau “JCE' este produsa de yakuza japoneza.

Drogurile prezentate mai sus reprezinta numai categoriile si tipurile cele mai cunoscute si raspandite in masa consumatorilor, existand multe altele, in special in gama celor sintetice care nu au fost mentionate.

Cel mai mare numar de consumatori de droguri se inregistreaza, in prezent, in S.U.A., Olanda, Germania, Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, Portugalia, Polonia si Slovenia.

Bazinele maritime cele mai uzitate pentru transportul drogurilor in Europa sunt: Marea Mediterana, Marea Adriatica, Marea Neagra, iar porturile cele mai solicitate sunt Istambul, Kazmir, cele de pe Coasta de Nord a Portugaliei si mai nou Constanta.

Porturile turcesti Istambul si Kazmir reprezinta principalele puncte de unde pleaca rutele maritime si terestre balcanice de transport al drogurilor catre Europa Occidentala.

       4.  TRAFICUL  DE  DROGURI  IN  ROMANIA

4.1. Factori care faciliteaza traficul de droguri in Romania

Studiile privind traficul international de droguri si concluziile desprinse din cazuistica curenta , reliefeaza o serie de factori care au determinat intrarea Romaniei in sfera de interese a organizatiilor criminale din exterior, astfel:

pozitia geografica deosebita pe care o ocupa Romania a facut ca aceasta sa fie luata in calcul de catre retelele de traficanti de droguri ca un important 'cap de pod' ce face legatura dintre Orient si Occident. Arealul favorabil al Romaniei care include toata gama cailor de transport permite retelelor de traficanti sa foloseasca diverse mijloace pentru tranzitarea teritoriului tarii;

situatia conflictuala dintre statele ex-iugoslave a facut ca pentru o perioada de timp centrul de greutate al traficului de droguri sa se transfere pe cel de al doilea segment al 'rutei balcanice' care include si Romania;

deschiderea granitelor Romaniei care a condus la o crestere enorma a numarului de mijloace de transport si marfuri ce intra si ies, in si din tara, confera organizatiilor criminale posibilitati largi de camuflare a drogurilor si de tranzitare a teritoriului tarii,

sumele tentante oferite de traficanti pentru facilitarea traficului de droguri, le-a permis sa atraga in aceste activitati si cetateni romani, in special din randul celor cu antecedente penale sau dornici de inavutire rapida, care servesc de regula drept curieri, ghizi si mai nou ca distribuitori.

• in dorinta lor de expansiune, organizatiile criminale privesc Romania nu numai ca o tara de tranzit ci chiar si ca pe o piata de desfacere a drogurilor intr-o perspectiva nu prea indepartata.

Sunt indicii ca organizatiile criminale actioneaza cu predilectie in mediul tineretului pentru initiere solicitand sume modice astfel ca acestia, in timp, sa devina dependenti de acest viciu. Din nefericire, aceste actiuni si-au atins intr-o oarecare masura scopul, in Romania inregistrandu-se in mod oficial cazuri de toxicomani internati in spitale si chiar decese cauzate de supradozele de droguri consumate.

• un alt factor care a incurajat traficul de droguri in
Romania la constituit, cel putin in primii ani de la revolutie, lipsa unui
aparat politienesc specilizat
in combaterea acestei activitati, dotarea cu

tehnica corespunzatoare, la care s-a adaugat o legislatie insuficient de conturata si prea “ingaduitoare” in ceea ce priveste sanctionarea faptelor de acest gen.

           Romania reprezinta principalul tronson
al celei de a doua rute balcanice de transport al drogurilor catre Europa
Occidentala.

Ruta a doua balcanica de transport al drogurilor porneste din Turcia, traverseaza Bulgaria intra in Romania pe la vama Ruse-Giurgiu, trece prin Bucuresti ,dupa care continua prin zona sub-carpatica spre vest , iar prin Varsand intra in Ungaria. In continuare trece prin Budapesta, intra in Slovacia.prin Rajka, iar dupa traversarea teritoriului slovac prin zona sud-vestica ajunge in Cehia de unde patrunde in Germania prin punctele de frontiera dintre cele doua tari.

O alta varianta a celei de a doua rute balcanice care include si un
tronson maritim este: Istambul-Constanta-Bucuresti ,
dupa care intra pe traseul descris mai sus.

Din cea de a doua ruta balcanica se desprinde o alta varianta care pleaca din Bucuresti, traverseaza zona estica a Romaniei dupa care intra in Ucraina unde se bifurca, un traseu continuand prin Polonia catre Germania iar celalalt spre aceiasi destinatie dar prin Slovacia si Cehia.

        Prima ruta balcanica ocoleste Romania dar poate oricand sa includa si varianta care vizeaza si tara noastra : Turcia-Bulgaria-Serbia-Ungaria,de aici intrand pe ruta a doua balcanica.

      Mai functioneaza si ruta: Turcia-Albania-Serbia iar din Belgrad continua pe ruta a doua balcanica.

6.5.        CONCLUZII PRIVIND TRAFICUL DE DROGURI

A)      Profiturile deosebit de mari au atras atentia grupurior infractionale , unele din acestea beneficiind de sprijinul partidelor politice , al oficialitatilor sau al inaltilor functionari publici.

B)        Zonele cenusii-reprezinta locurile ideale pentru culturile de plante opiacee si functionarea laboratoarelor de fabricare a drogurilor.

C) Colapsul  sistemului comunist din zona europeana a facut ca tarile
     
din acest perimetru sa intre in preocuparile organizatiilor criminale, fie ca
      principale tronsoane ale rutelor de transport al drogurilor (se au in vedere in
     
principal rutele balcanice si cele baltice), fie ca potentiate piete de desfacere.
     
Cele doua rute balcanice de transport al drogurilor catre Europa
      Occidentala sunt:

      1) Turcia- Bulgaria - Serbia - Ungaria - Slovacia - Cehia - Germania;

      2) Turcia - Bulgaria - Romania - Ungaria - Slovacia - Cehia -Germania.

Aceasta ruta are si alte variante respectiv:

~Istambul - Constanta (pe Marea Neagra) - Bucuresti - Budapesta -Bratislava - Praga - Germania;

~ Romania - Ucraina - Polonia - Germania;

        ~ Turcia - Albania - Serbia - Ungaria - Slovacia - Cehia - Germania.

Rutele balcanice descrise mai sus pot fi deviate prin diverse tronsoane in functie de punctele slabe ale autoritatilor de control, exploatata de organizatiile criminale.

           D)  Pe zone geografice ,principalele tari cultivatoare de plante
opiacee si producatoare  de droguri
sunt:
       
( 1). In America de Sud

Coca din care se extrage cocaina se cultiva in Peru, Bolivia, Columbia si Ecuador. Ponderea o detin culturile de coca din Peru si Bolivia, iar in aceste tari se afla si majoritatea laboratoarelor de extractie a cocainei.

Macul opiaceu din care se extrage heroina se cultiva, in principal, in Peru, Columbia si Ecuador.

Argentina, Brazilia, Chile si Uruguay sunt folosite ca tronsoane de tranzit al drogurilor catre S.U.A. si Europa.

(2). In America Centrala

In aceasta zona se distinge Jamaica, ca principala cultivatoare de cannabis, din care se extrage marijuana, hasisul si uleiul vegetal si de mosc opiaceu din care se extrage heroina.

Celelalte tari servesc, in principal, ca tronsoane ale rutelor de transport, al drogurilor catre S.U.A. si Europa.

(3). In America de Nord.

Mexicul este principala tara din aceasta zona unde se cultiva mac opiaceu din care se extrage heroina.

(4). In Asia de Est si Sud-Est

Macul opiaceu si cannabisul se cultiva in Birmania, Laos, Thailanda si Vietnam.

Triunghiul de Aur reprezinta principala zona unde sunt instalate laboratoarele de rafinare a heroinei. Thailanda si Taiwanul sunt principale producatoare de droguri sintetice, respectiv meta-amfetamina, pe care o exporta in Japonia, Filipine si Coreea. Capitala thailandeza - Bangkok este totodata, si principalul punct de plecare a heroinei din Triunghiul de Aur catre S.U.A. si Europa.

O serie de tari din aceasta zona reprezinta tronsoane principale ale rutelor de transport al drogurilor catre Australia, Canada, S.U.A. printre acestea mentionam: China, Japonia, Malayezia, Filipine, Coreea.

(5). In Asia de Sud

Macul opiaceu se cultiva, in principal, in India si Nepal iar cannabisul in Sri-Lanka, Bangladesh, India si Nepal.

India este tara unde sunt instalate cele mai multe laboratoare de extractie a heroinei care se exporta in Europa si S.U.A.

(6). In Asia de Vest

Macul opiaceu se cultiva, in principal, in Afganistan (peste 50.000 ha.); iar in Pakistan se afla majoritatea laboratoarelor de extractie a heroinei.

Cannabisul este cultivat in Afganistan, Pakistan, Liban, Kazakstan si Kargastan, iar hasisul, marijuana si uleiul vegetal obtinute din acestea este dirijat catre Iran, lordania, Arabia-Saudita, Turcia, Emiratele Arabe Unite si Yemen. Rutele de transport al drogurilor obtinute din cannabis catre Europa trec in principal prin tarile est-africane.

(7). Africa

Culturi intinse de mac opiaceu se afla in Egipt, Kenia, Ghana, Leshoto, Nigeria.

Cannabisul se cultiva pe suprafete intinse in Maroc, Nigeria, Zair, Leshoto, Malawi, Africa de Sud, Uganda si Zambia.

In Ghana sunt plasate laboratoare de extractie a cocainei - crack.

(8). In Oceania

Cannabisul se cultiva in principal in Australia, Fidji, Noua Zeelanda, Papua Noua Guinee si Samoa.

(9). In Europa

Tarile Europene se remarca in mod deosebit ca principale piete de desfacere a cocainei, heroinei, hasisului, marijuanei si drogurilor sintetice. Principalele tari producatoare de droguri sintetice sunt:           -Olanda si Anglia unde se fabrica M.D.M.A., cunoscut si sub denumirea de”extazy”                                                          -  Ungaria, Polonia si Slovacia, unde se fabrica M.D.M.AQ. sau'Eva';

-   Bulgaria, unde se fabrica fenetylena;

 -   Unele tari din Comunitatea Statelor Independente unde se fabrica
efedronul” similar cu 'cat-ul” (metheationona).

309



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 364
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved