Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE






ArhitecturaAutoCasa gradinaConstructiiInstalatiiPomiculturaSilvicultura

Cadastru

NORME TEHNICE PENTRU INTRODUCEREA CADASTRULUI GENERAL

Arhitectura

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
DELIMITAREA HOTARELOR TERITORIILOR CADASTRALE ADMINISTRATIVE SI BORNAREA PUNCTELOR DE HOTAR
ELEMENTELE HARTII TOPOGRAFICE
PROIECTAREA PLACII DIN ZONA STALPILOR CADRELOR COMPOZITE
ROLUL SOCIOLOGIE IN URBANISM
Drumuire planimetrica si compensarea sa
ARHITECTURA PERIOADEI MODERNE PE TERITORIUL ROMANIEI: EVOLUTIE STILISTICA
Tehnica solara
CAUZELE DEGRADARILOR CONSTRUCTIILOR
REGULAMENTUL DE URBANISM
ILUMINAREA NATURALA A SPATIILOR

TERMENI importanti pentru acest document

: cadastru general specificatii tehnice : procedee tehnice de executie pasuni : : norme tehnice constructii complex agricol :

 NORME TEHNICE PENTRU INTRODUCEREA CADASTRULUI GENERAL

1. INTRODUCERE

Normele tehnice privind lucrarile de introducere a cadastrului general sunt elaborate de O.N.C.G.C. in baza atributiilor care ii revin pentru organizarea si realizarea cadastrului general in Romania, potrivit Legii cadastrului si a publicitatii imobiliare, nr. 7/1996, cu modificarile ulterioare.

In conformitate cu prevederile legale, masuratorile cadastrale se fac la nivel de parcela/corp de proprietate si au ca scop evidentierea imobilelor prin forma, dimensiune si atribute. Rolul normelor tehnice este acela de a prezenta succesiunea operatiunilor tehnice la introducerea cadastrului general, modul de organizare a lucrarilor,  modul de intocmire si continutul documentatiilor tehnice rezultate, conditiile tehnice de calitate si modul de avizare, verificare si receptie a lucrarilor. Normele tehnice nu se refera la metodele de executie a lucrarilor, la instrumentele utilizate, la modul de prelucrare a datelor rezultate din masuratori, alegerea acestora fiind in responsabilitatea executantului, astfel incat sa indeplineasca conditiile de continut si calitate cerute.

Conditiile pentru realizarea retelelor geodezice de sprijin, de indesire si de  ridicare precum si structura si continutul bazei de date a cadastrului general, sunt stabilite in normele tehnice specifice.

2. DISPOZITII GENERALE

 Prezentele norme tehnice sunt obligatorii pentru persoanele fizice si juridice care finanteaza, contracteaza, avizeaza, executa, verifica si receptioneaza lucrari de cadastru general.

Titularii cadastrelor de specialitate trebuie sa isi elaboreaze propriile metodologii, instructiuni, regulamente sau norme tehnice si  sunt obligati ca la intocmirea acestora sa tina seama de prevederile  prezentelor norme tehnice. Normele tehnice, instructiunile, regulamentele si metodologiile anterior aprobate de titularii cadastrelor de specialitate, vor fi revizuite conform prevederilor prezentelor norme tehnice si prezentate pentru avizare O.N.C.G.C..

3. RETELE  GEODEZICE

  3.1. Prevederi generale

3.1.1 Materializarea punctelor din retelele geodezice de sprijin, si din retelele de indesire si ridicare se face conform prevederilor standardului roman SR 3446-1/1996 (anexa nr.9), avand marci conform standardului de stat STAS 4294-73 (anexa nr.10). Aceste standarde sunt emise de Institutul Roman de Standardizare si sunt obligatorii pe teritoriul Romaniei.

3.1.2. Coordonatele punctelor din retelele geodezice se calculeaza in sistem de proiectie Stereografic 1970 si in sistem de referinta Marea Neagra 1975.

 3.2. Reteaua geodezica de sprijin

3.2.1.   Reteaua geodezica de sprijin pentru executarea lucrarilor de  cadastru general, este formata din totalitatea punctelor determinate in sisteme unitare de referinta.

 3.3. Retea geodezica de indesire

3.3.1. Reteaua geodezica de indesire se realizeaza astfel incat sa asigure densitatea de puncte necesare in zona de lucru si in zona limitrofa, pentru executarea lucrarilor de introducere a cadastrului general.

3.3.2. In configuratia retelei geodezice de indesire vor fi incluse cel putin 4 puncte din reteaua geodezica de sprijin, astfel incat poligonul format sa incadreze toate punctele retelei de indesire.

3.3.3.Reteaua geodezica de indesire si ridicare se executa prin metode cunoscute: triangulatie, trilateratie, triangulatie-trilateratie, retele de  drumuiri poligonometrice, sau tehnologii geodezice bazate pe inregistrari satelitare (Global Positioning System - GPS - sisteme globale de pozitionare). In cazul in care coordonatele punctelor sunt determinate prin tehnologie GPS , la proiectarea retelei se va tine seama de urmatoarele:

reteaua de indesire si ridicare trebuie sa se sprijine pe minimum 4 puncte din reteaua geodezica de sprijin .

punctele de sprijin vor trebui sa fie uniform repartizate, atat in interiorul retelei cat si la marginea acesteia;

toate punctele noi vor fi determinate cu ajutorul a minimum trei vectori;

se va prevedea determinarea punctelor de legatura dublu-stationate in sesiuni diferite. Numarul minim de sesiuni s intr-o retea cu p puncte si cu utilizarea a r receptoare se calculeaza cu relatia:

                                                          Microsoft Equation 3.0  pentru  Microsoft Equation 3.0

in care n este numarul punctelor de legatura intre sesiuni.

Daca un punct este stationat de m ori atunci numarul de sesiuni se calculeaza cu relatia:

                                                                            Microsoft Equation 3.0

3.3.4. Retelele geodezice de indesire se compenseaza ca retele libere, prin incadrarea in configuratia lor a cel putin 4 puncte din reteaua geodezica de sprijin. Abaterea standard medie de determinare a punctelor retelei  geodezice de indesire nu trebuie sa depaseasca ± 5 cm in pozitie planimetrica si se calculeaza cu relatia:

Microsoft Equation 3.0

in care:

                 n =     numarul de puncte din retea,

Qxx , Qyy    =      elementele de pe diagonala principala a matricii cofactorilor (coeficientilor de pondere)

                            a necunoscutelor, corespunzatoare coordonatelor X si respectiv Y ale punctului i,

               s0 =      abaterea standard a unitatii de pondere.

3.3.5. Dupa compensarea ca retea libera, se vor determina coordonatele plane ale punctelor retelei de indesire si ridicare in sistemul de proiectie Stereografic 1970, printr-o transformare Helmert cu ajutorul a minimum 4 puncte din reteaua geodezica de sprijin.

3.3.6. Punctele din reteaua de indesire trebuie sa asigure o densitate de 1 punct/5  kmp, in extravilan si 1 punct/kmp in intravilan.

3.4.  Retea geodezica de ridicare

3.4.1. Retelele geodezice de ridicare sunt create in scopul asigurarii numarului de puncte necesare masuratorilor topografice si cadastrale de detaliu. Punctele retelelor geodezice de ridicare sunt determinate prin intersectii inainte, retrointersectii, intersectii combinate, drumuiri poligonometrice, tehnologie GPS, utilizandu-se puncte din reteaua geodezica de sprijin si de indesire.

3.4.2.  Densitatea unei retele geodezice de ridicare se stabileste in raport cu suprafata pe care se executa lucrarile si cu scopul acestora. Retelele geodezice de ridicare se proiecteaza astfel incat sa se asigure determinarea punctelor care  delimiteaza unitatile administrativ-teritoriale si intravilanele, precum si a celor care definesc parcelele/corpurile de proprietate. Se va asigura o densitate de cel putin 1 punct/kmp in zona de ses, 1punct/2kmp in zone colinare si 1 punct/5 kmp in zone de munte.

3.4.3.   Materializarea pe teren se va face cu o densitate impusa de configuratia terenului si densitatea detaliilor (in principal limite de proprietate). Materializarea se va face, dupa natura solului, cu borne, repere si marci standardizate. In intravilan, in zonele asfaltate sau betonate, materializarea se poate face si cu picheti metalici cu diametrul de 25 mm si cu lungimea de 15 cm , batuti la nivelul solului, asigurand o densitate a punctelor de minim 4 puncte/kmp. Din fiecare punct materializat se vor asigura vizibilitati catre cel putin alte doua puncte din reteaua geodezica de indesire si ridicare sau din reteaua geodezica de sprijin.

3.4.4.   Indiferent de instrumentele si procedeele tehnice utilizate la executarea masuratorilor, reteaua geodezica de ridicare se compenseaza ca retea constransa pe punctele retelelor de sprijin si de indesire. Abaterea standard de determinare a unui punct nu trebuie sa depaseasca: ± 10 cm in intravilan iar in extravilan ± 20 cm in zone de ses, ±30 cm in zone colinare, ±50 cm in zone de munte. Aceasta se calculeaza cu relatiile:

                                                                     Microsoft Equation 3.0

3.4.5.   Documentatia tehnica intocmita dupa executarea retelelor geodezice de  sprijin, indesire si ridicare supusa operatiunilor de receptie va cuprinde:

memoriul tehnic, cuprinzand descrierea generala a lucrarii, metode de lucru, instrumente utilizate, prelucrarea datelor (softul folosit, metoda de compensare a retelei, abaterile standard, elipsa erorilor pentru fiecare punct geodezic nou determinat), preciziile obtinute, etc.,

schema dispunerii punctelor vechi si noi, cu marcarea vizibilitatilor (schita vizelor);

schema masuratorilor efectuate (schita vizelor);

fisiere ASCII, pe suport magnetic, cu datele rezultate din masuratorile de teren (denumirea/numarul punctului de statie, denumirile/numerele punctelor vizate, directii masurate, distante masurate);

descrierile topografice (anexa  nr.8) si schitele de reperaj pentru punctele vechi si noi;

inventar de coordonate inclusiv pe suport magnetic (fisier ASCII conform modelului

prezentat in anexa  nr.15).

tabel din care sa reiasa diferentele dintre coordonatele vechi (puncte de ordinul I, II, III,      

IV) si coordonatele noi ale acelorasi puncte, rezultate in urma compensarii retelei.

4. DELIMITAREA CADASTRALA A UNITATILOR ADMINISTRATIV TERITORIALE

   4.1. Prevederi generale

4.1.1. Delimitarea cadastrala a unitatilor administrativ- teritoriale reprezinta operatia de baza prin care se identifica, masoara la teren si se oficializeaza limitele unitatilor administrativ- teritoriale, continand punctele de frangere si traseele hotarului unei unitati administrativ- teritoriale, precum si limitele intravilanelor din respectiva unitate administrativ- teritoriala. Aceasta lucrare se executa obligatoriu inaintea inceperii lucrarilor de introducere a cadastrului general pe o unitate administrativ- teritoriala.

4.1.2. Stabilirea liniei de hotar si a denumirilor unitatilor administrativ-teritoriale se face in conformitate cu prevederile Legii nr. 2/1968, privind organizarea administrativa a teritoriului Republicii Socialiste Romania, republicata, cu modificarile ulterioare. Limitele intravilanelor se stabilesc conform planurilor urbanistice generale intocmite si aprobate potrivit prevederilor legale. In cazurile in care nu s-au aprobat  planuri urbanistice generale, limitele intravilanelor vor fi cele existente la 1 ianuarie 1990, conform Legii fondului funciar, nr.18/1991, republicata cu modificarile ulerioare .

 4.2. Operatiuni de delimitare

4.2.1. Pentru realizarea delimitarilor cadastrale se vor executa urmatoarele:

a) constituirea comisiei de delimitare cadastrala , denumita in continuare comisie, si aprobarea componentei acesteia, prin ordin al prefectului;

b) parcurgerea la teren a traseului hotarului teritoriului  unitatii administrative si stabilirea punctelor de hotar care vor fi materializate ;

c) materializarea punctelor de hotar cu borne de suprafata utilizate pentru punctele de triangulatie de ordinul V si borne subterane tip 2, conform standardului SR 3446-1/96. Marcile pentru bornele de suprafata se inscriptioneaza conform anexei  nr.10;

d) executarea masuratorilor pentru determinarea coordonatelor punctelor de hotar;

calculul coordonatelor punctelor de hotar;

f) intocmirea actelor de confirmare cu acordul membrilor comisiei de delimitare cadastrala si a delegatilor unitatilor administrativ-teritoriale vecine (anexa  nr.13);

g)  intocmirea dosarului de delimitare cadastrala si marcarea hotarelor   

    administrative.

4.2.2. Comisia de delimitare cadastrala, are urmatoarea componenta: primarii si secretarii consiliilor locale ale unitatilor administrativ- teritoriale implicate in operatiunea de delimitare cadastrala, delegatul O.J.C.G.C. si dupa caz, delegatul organului abilitat in problemele de urbanism si amenajarea teritoriului. Componenta comisiei se aproba prin ordin al prefectului. In comisie se recomanda convocarea unor localnici care cunosc traseul hotarului, fara ca acestia sa fie nominalizati in ordinul prefectului pentru stabilirea componentei comisiei. La stabilirea hotarului administrativ pot fi  invitati,  daca  este cazul, delegati  desemnati  de titularii  cadastrelor de specialitate si proprietari de mari suprafete de teren..

4.2.3. Inaintea inceperii lucrarilor de delimitare cadastrala, delegatul O.J.C.G.C. impreuna cu primarul, procedeaza la convocarea comisiei, care are obligatia sa studieze (inainte de parcurgerea terenului) intreaga documentatie existenta referitoare la ultima delimitare cadastrala.

4.2.4. Consiliul local care doreste sa-si delimiteze teritoriul va comunica in scris (anexa nr.11) cu aviz de confirmare , consiliului local al unitatii administrativ-teritoriale vecine, cu minimum 15 zile inainte, data, ora si locul de intalnire pentru a proceda la operatiunea de delimitare cadastrala. Consiliul local al unitatii administrativ- teritoriale vecine este obligat sa-si delege membrii  comisiei care vor participa la stabilirea hotarului.

4.2.5. Cand o parte din hotarul unitatii administrativ-teritoriale care se delimiteaza se afla la limita de judet, comisia de delimitare cadastrala va fi constituita prin ordin comun al prefectilor judetelor implicate.  Consiliul local care isi delimiteaza teritoriul si O.J.C.G.C., vor informa in scris (anexa nr.12), prefectura judetului vecin, respectiv O.J.C.G.C. din judetul vecin despre operatiunea de delimitare cadastrala, cu minimum 15 zile inainte de data stabilita pentru delimitarea cadastrala. Acestia sunt obligati sa-si trimita delegatii, membri ai comisiei, la data, ora si locul comunicate.

4.2.6. In cazul in care delegatii consiliului local al unitatii administrativ- teritoriale vecine, ai judetului vecin sau ai O.J.C.G.C. vecin, dupa caz, nu se prezinta la termenul stabilit, delimitarea cadastrala a hotarului se va face in lipsa acestora, iar in procesul verbal si in schita de delimitare se vor face mentiuni in legatura cu aceasta.

4.2.7. Operatiunea de delimitare cadastrala pe teren a liniei de hotar incepe, de regula, dintr-un punct de trei sau mai multe hotare, identificandu-se traseul pana la urmatorul punct format din intersectia mai multor hotare. Identificarea pe teren a liniei de hotar se face cu schita din dosarul ultimei delimitari cadastrale. In lipsa schitei mentionate stabilirea liniei de hotar se face de catre membrii comisiei si se evidentiaza, la fata locului, pe hartile si planurile topografice existente. Reprezentantii executantului lucrarilor, convocati prin grija O.J.C.G.C., participa in mod obligatoriu la  operatiunile de stabilire a punctelor  liniilor de hotar si a punctelor care vor fi materializate.

4.2.8. In cazul in care unele segmente si puncte de hotar stabilite anterior (existente pe schita veche de delimitare) au suferit modificari, pe noua schita vor fi facute mentiunile corespunzatoare. Numerotarea punctelor de hotar incepe, cu numarul 101, din punctul de intersectie a trei sau  mai multe  hotare  situat  in partea de nord  sau  nord-vest si continua in sens orar.

4.2.9. In cazul existentei unor delimitari cadastrale facute anterior, se vor inlocui numerele vechi, ale punctelor de hotar, cu numere noi, fara a se dubla numerele. Pe segmentele de hotar comune pentru doua unitati administrativ-teritoriale delimitate, numerele vechi ale punctelor  de hotar din teritoriul unitatii administrativ-teritoriale vecine vor fi scrise in paranteza.

4.2.10. Pentru toate punctele de hotar materializate (vechi sau noi) se vor intocmi schite de reperaj si descrieri topografice (anexa nr.8). Se vor culege date asupra terenurilor traversate  de tronsoanele  liniilor de hotar (categoriile de folosinta, destinatia terenurilor si proprietarii) si se vor consemna in procesul verbal de delimitare cadastrala.

4.2.11. Daca linia de hotar este si linie de frontiera a tarii, coordonatele punctelor de hotar se preiau, in mod obligatoriu, de la  Institutul de Cadastru,  Geodezie, Fotogrammetrie si  Cartografie. Linia  de  frontiera a tarii  se  avizeaza  la Comandamentul National al Granicerilor.

4.2.12. Cu ocazia parcurgerii terenului se va face descrierea  starii marcajelor atat pentru vechile puncte de hotar (care se mentin) cat  si pentru noile puncte care trebuie materializate cu borne.

4.2.13. Punctele care se borneaza sunt:

punctele de intersectie ale liniilor de hotar (puncte de trei sau mai multe hotare);

unele puncte de schimbare a aliniamentelor pe traseul hotarului alese astfel incat sa permita, la nevoie, reconstituirea exacta a traseului hotarului. Pe tronsoanele de hotar, in aliniament, mai lungi de 3 km, bornele se planteaza la distante de aproximativ 2 km;

punctele de intersectie ale hotarului cu ape curgatoare, cai ferate, sosele, se vor borna numai pe o parte a acestor detalii liniare, iar pe partea opusa se vor marca prin stalpi de lemn cu diametrul de 10 cm si lungimea de 70 cm, protejati cu movile de pamant.

4.2.14. In cazurile in care punctele de schimbare a aliniamentelor (de frangere) sau de intersectie a hotarelor care trebuie bornate, se afla in locuri improprii bornarii (balta, mlastina,  cariera, etc.) se  vor planta in apropierea lor  borne  martor  din care se vor determina coordonatele punctelor de hotar.

4.2.15. Daca hotarul traverseaza in linie dreapta, o padure compacta, o pasune, o faneata sau un lac, se vor borna punctele de intersectie ale liniei de hotar cu limita suprafetelor acestor categorii de folosinta (in aceste cazuri, linia de hotar este o dreapta imaginara). Daca linia de hotar care traverseaza padurea este o linie franta sau sinuoasa, se vor materializa si determina coordonate la punctele care definesc respectiva linie. La recunoasterea traseului hotarului care traverseaza paduri si lacuri de acumulare, in comisia de delimitare vor fi invitati, dupa caz si reprezentantii Directiei Silvice Judetene si ai Companiei Nationale Apele Romane-S.A.

4.2.16. Daca hotarul este format de talvegul unei ape curgatoare se vor borna numai punctele de intersectie a liniei de hotar cu traseul apei pe partea dinspre teritoriul care se delimiteaza, indiferent de lungimea tronsonului. Daca firul apei are un traseu sinuos, la lucrarile de delimitare se vor determina coordonate la punctele intermediare care definesc acest traseu. Punctele intermediare se materializeaza la intervale de 200-1000 m, cu stalpi de lemn cu lungimea de 70 cm si diametrul de 20 cm, protejati cu movile de pamant. In cazul apelor curgatoare interioare, hotarul se stabileste pe talvegul firului de curgere a apei, iar in cazul albiilor secate, hotarul se stabileste la jumatatea albiei minore.  Coordonatele  punctelor  intermediare  vor  fi  utilizate la  calculul suprafetei unitatii administrativ-teritoriale.

4.2.17. Daca unitatea administrativ-teritoriala este marginita de drumuri, cai ferate, diguri, canale, linia de hotar se stabileste pe una dintre laturile acestora, astfel incat acestea sa fie cuprinse in intregime in suprafata unei unitati administrativ-teritoriale. In cazul traseelor frante ori sinuoase se vor determina coordonate la puncte intermediare care  definesc  aceste  trasee. Coordonatele  punctelor  intermediare  vor  fi utilizate la calculul suprafetei unitatii administrativ-teritoriale.

4.2.18. Pe raurile de frontiera a tarii si pe fluviul Dunarea, coordonatele punctelor de hotar vor fi cele preluate de la Institutul de Cadastru, Geodezie, Fotogrametrie si  Cartografie. Pe fluviul Dunarea, pe portiunea in care ambele maluri se afla pe teritoriul Romaniei, punctele de hotar, intre doua teritorii, se stabilesc de comun acord de catre consiliile locale ale unitatilor administrativ-teritoriale.Coordonatele punctelor de hotar se determina prin digitizare pe planuri topografice la scara 1:10000 sau 1:5000, actualizate.

4.2.19. La Marea Neagra hotarele se stabilesc pe linia care separa uscatul de apa, la data masuratorilor.

4.2.20. In cazurile in care exista neintelegeri, intre vecini, la stabilirea liniei de hotar si membrii comisiei nu pot rezolva neintelegerile, litigiul se consemneaza in documentele de delimitare cadastala astfel:

a) pe schita generala a hotarului administrativ si pe schita cu portiunea de hotar in litigiu, se consemneaza ambele variante;

b) suprafata in litigiu se va calcula din coordonatele punctelor de pe contur care se vor stabili in prezenta membrilor comisiei de delimitare cadastrala;

c) unele puncte caracteristice de pe conturul suprafetei in litigiu se vor materializa cu stalpi de lemn cu lungimea de 50 cm si diametrul de 10 cm si vor avea o alta numerotare decat restul punctelor de hotar;

d) pana la rezolvarea litigiului, suprafata disputata va fi inclusa in suprafata calculata a teritoriului nominalizat de O.J.C.G.C.;

e) in procesul verbal de delimitare cadastala se vor mentiona argumentele celor doua parti si se vor anexa copii de pe actele detinute, daca acestea exista;

f) dupa solutionarea litigiului, se reface documentatia cadastrala si se vor materializa cu borne punctele de hotar de pe varianta acceptata.

4.2.21. Materializarea punctelor hotarului administrativ se realizeaza prin grija executantului lucrarilor de delimitare cadastrala.

4.2.22. Coordonatele X, Y, Z, ale punctelor de hotar, se calculeaza in sistemul de proiectie Stereografic 1970 si in sistem de referinta Marea Neagra 1975. Precizia de determinare a coordonatelor este similara cu cea a punctelor din retelele geodezice  de ridicare.

4.2.23. Operatiunile de delimitare a intravilanelor constau din:

a) constituirea comisiei de delimitare a intravilanului;

b) parcurgerea pe teren a limitei intravilanului, conform planului urbanistic general aprobat si stabilirea punctelor care se vor materializa;

c) materializarea punctelor;

d) executarea operatiilor de teren si de birou pentru determinarea coordonatelor punctelor;

e) intocmirea procesului verbal de delimitare cadastrala a intravilanului, cu acordul si semnaturile membrilor comisiei (anexa nr.13);

f) intocmirea dosarului de delimitare cadastrala.

4.2.24. Comisia de delimitare a limitelor intravilanelor, numita prin ordin al prefectului, este formata din primarul si secretarul consiliului local, delegatul O.J.C.G.C. si  delegatul organului abilitat in probleme de urbanism si amenajarea teritoriului.

4.2.25. Convocarea membrilor  comisiei se face prin grija secretarului primariei la data si ora stabilite de primar.

4.2.26. Limita intravilanului se materializeaza cu borne standardizate conform SR 3446-1/96 (anexa nr.9). Marcile pentru borne,  se inscriptioneaza conform anexei nr. 10. Punctele materializate vor asigura o densitate de minim 2 puncte/km.

4.2.27. Punctele materializate pe limita intravilanului, precum si cele reprezentate prin detalii stabile se numeroteaza incepand de la 1001, in sens orar, incepand cu un punct din partea de nord-vest. Daca limita intravilanului a fost materializata cu ocazia intocmirii Planului Urbanistic General (aprobat potrivit legii),  vor fi determinate coordonatele punctelor materializate.

4.2.28. Pentru  toate punctele materializate se vor intocmi  schite de reperaj  si descrieri topografice (anexa nr.8).

4.2.29. Pentru toate punctele geodezice utilizate si pentru punctele de hotar si limita de intravilan, materializate, se  vor intocmi procese verbale  de  predare conform modelului prezentat in anexa nr.14.

  4.3. Documentatii tehnice

4.3.1. La terminarea lucrarilor de delimitare cadastrala a unitatii administrativ- teritoriale se intocmeste,  in vederea realizarii receptiei, ?dosarul de delimitare?, care trebuie sa cuprinda urmatoarele piese:

memoriul tehnic;

schita generala a hotarului unitatii administrativ- teritoriale;

schitele segmentelor de hotar cuprinse intre doua puncte de trei sau mai multe hotare cu  

      acordul si semnaturile membrilor comisiei de delimitare;

dosarul de verificare a lucrarilor de delimitare, intocmit potrivit regulamentelor aprobate de O.N.C.G.C.;

schitele de reperaj ale tuturor punctelor materializate;

descrierile topografice ale tuturor punctelor materializate (anexa nr.8);

inventarul de coordonate pentru toate punctele de hotar (materializate si nematerializate);

inventar de coordonate pentru toate punctele materializate, pe suport magnetic (fisier ASCII conform modelului prezentat in anexa nr.15).

date rezultate din masuratorile de teren si prelucrarile acestora, pe suport magnetic- fisier ASCII - ( denumire / numarul punctului de statie, denumire / numerele punctelor vizate, directii masurate, distante masurate, calcule, tolerante, erori );

schema masuratorilor efectuate (schita vizelor);

suprafata teritoriului calculata din coordonatele tuturor punctelor de hotar;

procesul verbal de delimitare cadastrala cu descrierea tronsoanelor de hotar corespunzatoare fiecarei unitati administrativ- teritoriale vecine, cu semnaturile membrilor comisiei de delimitare (anexa nr.13);

copii de pe scrisorile de convocare trimise consiliilor locale ale unitatilor administrativ- teritoriale vecine si dupa caz prefecturilor si O.J.C.G.C. vecine;                                                 

4.3.2. Schita generala a hotarului administrativ insotita de o descriere a traseului hotarului, se intocmeste pe copii extrase de pe hartile topografice, la scarile 1:25 000 sau 1:50 000, astfel ca, in functie de marimea teritoriului, schita sa fie pe o singura plansa. Schita generala contine reprezentarea urmatoarelor detalii:

reteaua hidrografica formata din apele curgatoare si statatoare, canalele si digurile principale;

perimetrele intravilanelor si denumirile acestora;

pozitia si numerotarea punctelor materializate si a punctelor de trei sau mai multe hotare;

traseul liniei de hotar marcat prin semne conventionale;

denumirea teritoriilor vecine;

4.3.3. Pentru segmentele care constituie si hotar de judet este necesar acordul prefecturilor si al O.J.C.G.C. din cele doua judete limitrofe si respectiv parafa prefecturii, semnatura  prefectului, semnatura si parafa presedintelui consiliului judetean,  aplicate pe schita in dreptul portiunii de hotar.

4.3.4. Dosarul de delimitare cadastrala  se intocmeste in trei exemplare: un exemplar se depune la O.J.C.G.C., un exemplar la consiliul local si un exemplar la consiliul judetean. Pentru portiunile de hotar cu unitati administrativ- teritoriale vecine, se intocmesc dosare cu schita tronsonului de hotar, cu pozitia si numerotarea punctelor de hotar. La fiecare consiliu local al unitatilor administrativ- teritoriale vecine se transmite, prin grija O.J.C.G.C., un dosar cuprinzand schita portiunii comune de hotar si inventarul de coordonate al punctelor de hotar pe tronsonul respectiv.

4.3.5. Pentru fiecare intravilan se intocmeste un dosar de delimitare cadastrala  care contine:

- schita generala a limitei intravilanului, la o scara convenabila (1:5 000, 1:10 000,

  1:15 000), cu numerotarea punctelor, denumirea intravilanului, reteaua generala de     

  drumuri/strazi, hidrografia. Pentru cazurile deosebite se pot prezenta si detalii la scari mai   

   mari;

- schite cu segmentele de pe limita intravilanului la scara 1:2 000 cu numerotarea tuturor  

  punctelor;

- memoriu tehnic;

- dosarul de verificare a lucrarilor de delimitare a intravilanului, intocmit potrivit  

   regulamentelor aprobate de O.N.C.G.C.;

- schite de reperaj si descrierile topografice ale punctelor materializate;

- procesul verbal de delimitare cu acordul si semnaturile membrilor comisiei judetene si         

  O.J.C.G.C. din cele doua judete;

- inventar de coordonate pentru toate punctele de pe limita intravilanului (materializate si   

   nematerializate);

- inventar de coordonate pentru toate punctele materializate, pe suport magnetic (fisier  

   ASCII conform modelului prezentat in anexa nr. 15);

- schema masuratorilor efectuate;

- copii de pe scrisorile de incunostintare trimise delegatului organului abilitat in probleme de urbanism si amenajarea teritoriului din cadrul consiliilor locale si, dupa   caz, al comisiilor judetene sau prefecturilor;

- suprafata intravilanului calculata din coordonatele punctelor de pe limita intravilanului.

4.3.6. Dosarul de delimitare cadastrala al intravilanului se intocmeste in trei exemplare: un exemplar  se  preda  la consiliul local al unitatii administrativ- teritoriale, un exemplar la  O.J.C.G.C. si un  exemplar la organul abilitat in probleme de urbanism si amenajarea teritoriului.

5. LUCRARI DE INTRODUCERE A CADASTRULUI GENERAL

5.1. Proiectul tehnic de ansamblu

5.1.1. Scopul proiectului tehnic de ansamblu, intocmit de executantul lucrarii, este de a furniza datele principale necesare pentru  elaborarea proiectelor tehnice de executie, stabilirea solutiilor tehnice si pentru estimarea cantitatilor si valorilor pe categorii de lucrari.

5.1.2  In cazul unor lucrari de actualizare de mica complexitate la care nu sunt necesare analize ale lucrarilor vechi, iar executia noilor lucrari nu implica studierea mai multor solutii, se  poate trece  direct la  proiectul tehnic de executie, cu aprobarea O.J.C.G.C. sau, dupa caz, a O.N.C.G.C..

5.1.3. Intocmirea proiectului tehnic de ansamblu este obligatorie pentru lucrarile care se executa pe unitati administrativ- teritoriale intregi sau pe portiuni de cel putin jumatate din suprafata  acestora.

5.1.4. Proiectul tehnic de ansamblu cuprinde urmatoarele parti principale:

a) constatarile si concluziile in urma analizarii documentatiilor existente, din punct de vedere cantitativ, calitativ si al gradului de actualitate;

b) prezentarea solutiilor tehnice de baza pentru executarea lucrarilor de introducere sau intretinere a cadastrului general;

c) calcule estimative pentru volumul de lucrari, forta de munca necesara pentru executarea lucrarilor la termenele programate pe etape, necesarul de fonduri, mijloace tehnice si materiale;

d) memoriul justificativ.

5.1.5. Pentru urmarirea realizarii lucrarilor se  intocmeste graficul programarii calendaristice a desfasurarii pe etape de executie a acestora.

5.1.6. Proiectul tehnic de ansamblu se avizeaza de Comisia de avizare a O.J.C.G.C., numita prin decizia directorului general. Prevederile  proiectului tehnic de ansamblu sunt obligatorii la intocmirea proiectului tehnic de executie.

5.2. Proiectul tehnic de executie

5.2.1.Proiectul tehnic de executie constituie documentatia care sta la baza justificarii solutiilor tehnice alese si a cuantificarii volumelor de lucrari pe etape si tipuri precum si estimarea fondurilor necesare. La elaborarea proiectului executantul va respecta prevederile prezentelor norme tehnice, precum si precizarile de ordin tehnic si financiar din proiectul tehnic de ansamblu si din caietul de sarcini.

5.2.2.Proiectul tehnic de executie cuprinde urmatoarele parti principale:

a)  prevederile din proiectul tehnic de ansamblu referitoare la lucrarile care trebuie sa faca obiectul proiectului tehnic de executie;

b) concluziile in urma recunoasterii facuta la teren;

c) studiul asupra posibilitatilor de utilizare a documentatiilor si produselor cartografice si cadastrale existente in zona;

d) posibilitatile de recuperare, integrare si utilizare a datelor si documentelor provenite in urma aplicarii legilor proprietatii si a receptiei lucrarilor;

e) solutiile proiectate prezentate pe scheme grafice pentru ansamblul teritoriului sau pentru unitatiile administrativ- teritoriale si pentru fiecare intravilan, cuprinzand:

punctele retelei de sprijin;

determinarea coordonatelor punctelor pe hotarul unitatii administrativ- teritoriale si pe limita intravilanelor;

punctele sau traseele retelelor de intretinere si ridicare pentru extravilan si intravilan;

delimitarea zonelor pe categorii de planuri cadastrale sau topografice existente (dupa anii de intocmire sau ultima actualizare, dupa scara, dupa felul materialului suport pe care este facuta imprimarea si dupa metoda de intocmire);

f) devizul estimativ pentru fiecare categorie de lucrari (retele geodezice, conversia planurilor in format digital, masuratori de detaliu pentru actualizarea sau realizarea hartilor si planurilor, intocmirea registrelor cadastrale, etc.);

g) memoriul tehnic.

5.3. Lucrari de cadastru general prin utilizarea de planuri si harti vechi

5.3.1. Inainte de inceperea lucrarilor de introducere a cadastrului general O.J.C.G.C. are obligatia sa  analizeze  si  sa pregateasca  intreaga documentatie topografica si cadastrala existenta pe unitatea administrativ- teritoriala.

5.3.2. Criteriile de baza pentru analizarea continutului planurilor si hartilor existente mentionate mai sus, in vederea utilizarii lor la introducerea si intretinerea  cadastrului general intr-o unitate administrativ-teritoriala, sunt:

procentul de modificari ale continutului cadastral, raportat la continutul general pe unitatea de suprafata (kmp);

calitatea suportului planurilor si hartilor;

lizibilitatea planurilor si hartilor si gradul de uzura si degradare a acestora;

5.3.3. Procentul de modificari al continutului planurilor si hartilor constituie criteriul de baza fata de celelalte  criterii mentionate mai sus.  Procentul de modificari se stabileste prin confruntarea planurilor si hartilor cu situatia din teren.

5.3.4. Concluziile rezultate in urma analizei vor fi mentionate in caietul de sarcini referitor la lucrarile de introducere a cadastrului general. Rezultatele analizei facute asupra continutului planurilor si hartilor precum si documentatia topografica si cadastrala existenta vor fi puse la dispozitie executantului lucrarilor.

5.3.5. Confruntarea din teren a planurilor cadastrale sau topografice existente, se face pe diferite zone din unitatea administrativ-teritoriala pentru cel putin 75% din suprafata acestora.

5.3.6 .In cadrul operatiunii de confruntare cu situatia din teren se verifica existenta si  starea punctelor geodezice din reteaua de referinta, din extravilan si din intravilanele componente ale unitatii administrativ-teritoriale. Pe copiile planurilor si hartilor existente, alese pentru confruntare, se vor nota zonele cu modificari constatate ?din vedere? asupra imobilelor, categoriilor de folosinta si detaliilor liniare si se vor estima in procente, in functie de suprafata afectata.

5.3.7  Dupa determinarea procentului mediu de modificari in continutul planurilor si hartilor se va stabili solutia care trebuie adoptata pentru asigurarea bazei cartografice necesare  la  lucrarile de  introducere si intretinere  a cadastrului  general:  actualizarea planurilor si hartilor existente sau a planurilor si hartilor noi.

5.3.8. O.J.C.G.C. va pune la dispozitie executantului lucrarilor documentele cadastrale existente in zona de lucru, fie sub forma analogica (pe suport hartie, material plastic transparent, baza tare), fie sub forma digitala, daca exista plan digital.

5.3.9. La incheierea lucrarii executantul este obligat sa predea la O.J.C.G.C., documentele primite. Inainte de operarea modificarilor pentru actualizarea planurilor cadastrale existente, acestea se transforma, de catre executantul lucrarilor, in forma digitala, prin digitizare sau scanare/vectorizare.

       Parametrii de scanare si structura datelor  predate vor fi mentionate in caietul de sarcini referitor la lucrarile de introducere a cadastrului general.

 Modificarile constatate in urma lucrarilor de actualizare vor fi facute direct pe planul digital obtinut. Planurile cadastrale noi se realizeaza in forma digitala si constituie baza de date grafice; datele si informatiile referitoare la imobile si proprietari constituie baza de date textuale. Structura bazei de date grafice si a bazei de date textuale si legaturile dintre acestea se stabilesc prin instructiuni specifice.

5.3.10. La introducerea lucrarilor de cadastru general, recuperarea, integrarea sau utilizarea datelor si documentelor rezultate in urma aplicarii legilor proprietatii, se va realiza de executantul lucrarii, numai daca acestea corespund din punct de vedere al calitatii si respecta prevederile din prezentele norme tehnice.

5.3.11. Datele si informatiile continute in documentatiile tehnice intocmite pentru atribuirea numerelor cadastrale provizorii, vor fi preluate si vor face parte din lucrarea de introducere a cadastrului general.

5.3.12. Pentru actualizarea planului cadastral existent, se parcurge obligatoriu fiecare  imobil din intravilan si din extravilan, realizandu-se operatiile de teren si birou pentru determinarea elementelor necesare actualizarii acestuia astfel:

a) in extravilan:

- masuratori pentru determinarea coordonatelor punctelor care definesc sectoarele cadastrale sau ale grupurilor de parcele izolate;

- masuratori pentru determinarea coordonatelor punctelor de pe contururile parcelelor/corpurilor de proprietate;

- intocmirea schitelor de teren pentru sectoarele cadastrale sau grupele de parcele izolate

 b) in intravilan:

- masuratori pentru determinarea coordonatelor punctelor de pe contururile corpurilor de proprietate;

- masuratori expeditive pentru delimitarea parcelelor din interiorul corpurilor de proprietate;

- masuratori pentru pozitionarea constructiilor cu caracter permanent, nou aparute;

- intocmirea schitei pentru fiecare corp de proprietate.

5.3.13. In interiorul corpurilor de proprietate se vor reprezenta numai parcelele care au categoriile de folosinta in suprafata mai mare de 50 mp in intravilan si mai mare de 300 mp in extravilan, si numai constructiile cu caracter permanent. Parcelele cu suprafete mai mici decat cele de mai sus vor fi incluse in parcelele adiacente ale aceluiasi proprietar.

5.3.14. Latimea strazilor, drumurilor comunale si ulitelor se stabileste intre limitele corpurilor de proprietate. Pe planul cadastral nu se reprezinta partea carosabila, trotuarele, santurile, acostamentele, zonele de parcare si refugiu, zonele verzi, etc.). Detaliile liniare (drumuri,  strazi,  ulite,  cai ferate, diguri,  ape,  etc.) constituie corpuri de proprietate independente  si se inregistreaza ca atare.

5.3.15. Concomitent cu efectuarea operatiilor de actualizare sau de realizare a planului cadastral,  pentru fiecare parcela/ corp de proprietate, se culeg si datele de identificare a proprietarului sau detinatorului legal, categoriile de folosinta a parcelelor si modul de detinere (exclusiv sau in indiviziune).

5.3.16. La nivelul fiecarui corp de proprietate din intravilan  se vor intocmi:

a) schita cadastrala a corpului de proprietate. Pe schita se figureaza perimetrul,  parcelele din interior, categoriile de folosinta a parcelelor si cladirile cu caracter permanent. Pe schita se scriu, de asemenea, numele si prenumele proprietarului (cu initiala tatalui), adresa corpului de proprietate, adresa de domiciliu a proprietarului (in cazul in care proprietarul are alt domiciliu), vecinii si cu o sageata se indica directia nord. Schitele cadastrale vor fi grupate pe sectoare cadastrale;

b) fisa corpului de proprietate, care constituie documentul de baza in care se inscriu datele cadastrale care se introduc in baza de date a cadastrului general.

      Dupa incheierea lucrarilor la nivelul intravilanului, fiecare fisa a corpului de proprietate

 ( anexa nr.1) se completeaza cu numarul cadastral definitiv,  cu suprafetele calculate ale parcelelor si suprafata corpului de proprietate.

5.3.17. Documentele care se intocmesc in extravilan sunt :

a) schita cadastrala, pe grupe de parcele, in cazul terenurilor agricole si silvice, pe trupuri de padure sau pe corpuri de proprietate ale marilor detinatori ( ferme, exploatatii agricole, triaje si depouri, aeroporturi, lacuri, exploatari miniere, cariere, etc.);

b) fisa corpului de proprietate (anexa nr.1);

5.3.18. Conditiile de precizie pentru determinarea coordonatelor punctelor de detaliu sunt urmatoarele:

in intravilan: ± 10 cm pentru punctele de pe conturul  sectoarelor cadastrale, al corpurilor de proprietate si al proiectiilor la sol al constructiilor cu caracter permanent si ±20 cm pentru punctele de contur ale parcelelor din interiorul corpurilor de proprietate  ;

in extravilan: ± 20 cm in zonele de ses, ± 30 cm in zonele colinare si ± 50 cm in zonele de munte, pentru punctele de contur ale sectoarelor cadastrale, parcelelor sau corpurilor de proprietate.

5.3.19. Limitele parcelelor din interiorul corpurilor de proprietate  se vor determina prin masuratori expeditive. Suprafetele rezultate se vor constrange pe suprafata corpului de proprietate calculata din coordonate.

Detaliile liniare si elementele punctuale reprezentand reteaua de cai de comunicatii, hidrografia si constructiile speciale se vor determina in aceleasi conditii de precizie ca si pentru corpurile de proprietate.

5.4.     Lucrari de cadastru general pe baza ortofotoplanurilor

5.4.1.     Noile tehnologii permit  executarea lucrarilor de cadastru prin utilizarea ortofotoplanurilor. Datorita caracteristicilor si ca1itatilor ortofotoplanului, lucrarile de cadastru general trebuie abordate conform unui nou concept: planul cadastral index.

5.4.2.     Scopul implementarii planului cadastral index, realizat pe baza ortofotoplanurilor, este de a furniza solutii de cost  eficiente bazate pe utilizarea cat mai larga a datelor cadastrale existente.

5.4.3. Planul cadastral index (anexa nr.16) contine reprezentarea grafica in format digital a urmatoarelor elemente:

-     limitele corpurilor de proprietate

-     constructiile permanente

-     elemente de infrastructurä (cai ferate, drumuri, ape, canale si elementele de toponimie aferente)

-     identificatori cadastrali georeferentiati

5.4.4. Planul cadastral index se obtine prin vectorizarea corectä a limitelor de pe ortofotoplanurile digitale si necesitä atat o identificare pe teren a acestora, cat si evaluarea semnificatiei lor.

5.4.5. Conturarea obiectelor se va face pe copiile ortofotoplanurilor, obtinandu-se o schita de identificare. Se vor identifica in primul rand elementele vizibile pe ortofotoplanuri. Pentru elementele ce sunt neclare pentru vectorizare se vor efectua schite ajutatoare.

5.4.6. Pozitiile punctelor topografice, pentru detalii care sunt in zone umbrite sau acoperite de vegetatie, se pot determina prin ridicari topografice simple (metoda coordonatelor rectagulare, metoda aliniamentului sau metoda intersectiei liniare, radiere etc). Pentru detaliile topografice ridicate prin aceste metode se vor intocmi schite de detaliu.

5.4.7. Preciziile care trebuie asigurate pentru pozitia planimetrica relativa a punctelor topografice care pot fi identificate pe ortofotoplan sunt de ± 10 cm in intravilan si ± 20 cm in extravilan pentru terenurile plane, + 30 cm pentru zonele de deal si ± 50 cm pentru zonele de munte.

5.4.8. Pentru corpurile de proprietate pentru care nu se dispune de una din urmatoarele surse de informatii:

-     documentatii tehnice intocmite pentru atribuirea numerelor cadastrale provizorii;

-     plan parcelar si titluri de proprietate eliberate conform legilor proprietatii;

-     documentatii executate conform Hotararii Guvernului  nr. 834/1991 privind stabilirea si evaluarea unor terenuri detinute de societatile comerciale cu capital de stat, cu modificarile ulterioare, si avizate tehnic,

-     datele de identificare a proprietarului se vor culege pe teren.

5.4.9. Prin vectorizare,  de pe ortofotoplanuri, se vor extrage urmatoarele elemente:

-     limitele corpurilor de  proprietate;

-     elementele de  infrastructura: cai  ferate, drumuri, ape, canale. Vectorizarea se va face tinandu-se seama de elementele culese pe teren in schitele de identificare si schite1e detaliilor determinate prin masurätori clasice.

5.4.10. Pentru includerea in planul cadastral index, a documentatiilor tehnice intocmite pentru atribuirea numerelor cadastrale provizorii executate in Sistemul de  proiectie Stereografic 1970, se vor utiliza coordonatele punctelor de contur. In cazul in care punctele de contur au coordonate intr-un sistem de referinta local (ales arbitrar), se  va efectua o pozitionare relativa pe baza unor elemente comune cu suportul pus la dispozitie de beneficiar. Unde nu este posibila aceasta pozitionare pe planul cadastral index se va amplasa doar identificatorul cadastral corespunzator corpului de proprietate respectiv (cu ajutorul planului de incadrare in zona). Forma si dimensiunile corpului de proprietate se vor regasi in arhiva digitala (realizata prin scanarea documentatiei) cu ajutorul identificatorului cadastral.

5.4.11. Conturul constructiilor permanente se va vectoriza de pe imaginea raster a planului de amplasament si delimitare a corpului de proprietate si se va integra in corpul de proprietate corespunzator din planul cadastral index.

5.4.12. Pentru integrarea in planul cadastral index a datelor si informatiilor rezultate in urma aplicarii legilor proprietatii, se va proceda astfel: pe imaginile raster furnizate de ortofotoplanuri, se va identifica amplasamentul planului parcelar si se va determina prin vectorizare suprafata tarlalei. Executantul trebuie sa efectueze un plan parcelar vectorizat bazat pe planul parcelar existent, pastrand forma, configuratia si suprafata parcelelor inscrise in titlul de proprietate. Cu ajutorul elementelor fixe de pe imaginea raster acest nou plan parcelar va fi inserat pe planul index (printr-o transformare conforma), avandu-se grija ca sa se realizeze o cat mai buna pozitionare a proprietatilor. In memoriul tehnic va fi prezentat un tabel (prezentat mai jos), cuprinzand fiecare plan parcelar si cele doua suprafete: suprafata vectorizata si suprafata din titlul de proprietate. Vor fi inscrise si diferentele dintre cele doua suprafete. Planul parcelar se va regasi in arhiva digitala, cu ajutorul identificatorului cadastral, obtinuta prin scanarea planurilor parcelare.

Nr.

crt.

Codul planului parcelar

Supraf.

vectorizata

-m2-

Supraf.din Legea nr. 18/1991

republicata

-m2-

Diferente

-m2-

Diferente

-%-

1

T47

100.000

9000

1000

10

5.4.13. Pentru integarea in planul cadastral index a documentatiilor intocmite conform Hotararii Guvernului nr. 834/1991, cu mopdificarile ulterioare, se va introduce conturul incintei din inventarul de coordonate si se va verifica suprafata rezultata cu suprafata din titlu (rezultatul va fi consemnat in memoriul tehnic sub forma de tabel). Conturul constructiilor permanente se va introduce din inventarul de coordonate (daca exista) sau se va vectoriza de pe imaginea raster a planului de situatie si se va integra in corpul de proprietate corespunzator. Daca planurile sunt in format digital, se vor prelua din ele elementele necesare planului cadastral index. Conversia in format digital a materialului cartografic de pe suport analogic se va face cu o precizie corespunzatoare preciziei grafice a scarii documentatiei cartografice puse la dispozitie, calculata pentru eroarea grafica de +/- 0,2mm.

5.4.14. Identificatorii cadastrali sunt definiti ca puncte cu atribut intr-un fisier specific. Atributul punctului este un cod numeric de identificare unic, care face legatura cu baza de date textuale. Toate imobilele, inclusiv elementele de infrastructura (drumuri, cai ferate, etc.), vor primi un identificator cadastral al carui atribut va fi un numar natural (de la 1 la n) unic pe intreaga unitate administrativ-teritoriala. Amplasarea identificatorilor cadastrali se va face obligatoriu in interiorul corpurilor de proprietate si pe cat posibil in centrul de greutate al acestora.

5.4.15. Se vor atribui identificatori cadastrali si pentru elementele de infrastructura, iar acestea se vor amplasa, pe cat posibil, in centrul de greutate al limitelor ce definesc elementul de infrastructura respectiv.

5.4.16. Identificatorii cadastrali nu reprezinta numerele cadastrale provizorii atribuite de O.J.C.G.C., acestea regasindu-se in baza de date textuale.

5.5.     Baza de date grafice

5.5.1. Baza de date grafice se va realiza in format digital, cu obligativitatea inregistrarii tuturor entitatilor definite in prezentele norme tehnice.

5.6.     Baza de date textuale          

5.6.1. Pentru realizarea bazei de date textuale vor fi folosite informatiile extrase din:

          (i) documentatiile  tehnice intocmite pentru atribuirea numerelor cadastrale provizorii;

(ii)     titlurile de proprietate eliberate conform legilor proprietatii;

(iii)     documentatiile executate conform Hotararii Guvernului  nr. 834/1991, cu modificarile ulterioare, si avizate tehnic;

(iv) datele culese pe teren si inscrise in fisa corpului de proprietate.

5.6.2.  Atributele care se vor atasa entitatilor grafice se vor incarca intr-o baza de date care trebuie sa asigure continutul registrelor cadastrale.

5.6.3. Datele se stocheaza la nivelul unitatii administrativ-teritoriale.

6. CONTINUTUL PLANULUI CADASTRAL

6.1. Prevederi generale

6.1.1. Conceptul de baza la realizarea planului cadastral, este forma digitala. Planurile cadastrale de ansamblu si planurile cadastrale  de baza se obtin prin extragerea  datelor din bazele de date grafice si textuale si prin desenarea la plotter.

6.2. Planul cadastral de ansamblu

6.2.1. Planul cadastral de ansamblu al unitatii administrativ-teritoriale, se obtine prin generalizarea planului cadastral de baza si contine  reprezentarea grafica a intregii suprafete a unitatii administrativ-teritoriale.

6.2.2. Planul cadastral de ansamblu, sau, dupa caz , harta cadastrala de ansamblu, sub forma analogica, se intocmeste, in functie de marimea unitatii administrativ-teritoriale si de forma sa , la o scara standard convenabila. De regula este una din scarile 1:10000, 1:25000, 1:50000.

6.2.3. Elementele de continut, obligatorii pentru planul cadastral de ansamblu sunt:

denumirea unitatii administrativ-teritoriale;

padurile si terenurile cu vegetatie forestiera;

reteaua de sosele, drumuri, strazi, ulite si cai ferate;

reteaua hidrografica si constructiile hidrotehnice importante (ape curgatoare, statatoare, canale deschise, baraje, diguri);

punctele care marcheaza hotarele unitatii administrativ-teritoriale;

limitele si denumirea intravilanelor;

elemente de toponimie;

punctele din reteaua geodezica ;

nordul geografic;

scara planului.

 Pe fiecare foaie a planului cadastral de ansamblu se intocmeste (in extracadru, in partea din stanga-jos) schema cu dispunerea foilor componente.

6.3.  Planul cadastral de baza

6.3.1. Planul cadastral de baza se intocmeste in scopul reprezentarii in plan a datelor rezultate la introducerea sau intretinerea cadastrului general pentru o anumita unitate administrativ-teritoriala si cuprinde elementele de cadastru general in detaliu.

6.3.2. Scara uzuala la care se reprezinta planul cadastral de baza, in forma analogica, este:

1:5 000, in zonele de ses pentru extravilan si 1:2 000, 1:1 000 sau 1:500, in functie de densitatea detaliilor, pentru intravilane;

1:2 000, in zonele de deal pentru extravilan si 1:2 000, 1:1 000 sau 1:500, in functie de densitatea detaliilor, pentru intravilane;

1:5 000 si 1:10 000 sau, dupa caz, scari mai mari in zonele montane;

1:2 000, 1:1 000, 1:500, in functie de densitatea detaliilor, in zonele din

Delta Dunarii.

6.3.3. Planurile cadastrale de baza redactate sub forma analogica, la scarile mentionate anterior, se intocmesc pe trapeze cu nomenclatura oficiala in Romania. Reprezentarea analogica se face in Sistem de proiectie Stereografic 1970.

6.3.4. Planul cadastral de baza va contine urmatoarele elemente:

punctele retelei geodezice de sprijin, de indesire si de ridicare;

limitele si punctele de hotar, cu numarul de ordine, pentru hotarul unitatii administrativ-teritoriale si pentru intravilanele componente;

limitele si numerele cadastrale ale corpurilor de proprietate/imobilelor, limitele , numerele cadastrale  si categoriile de folosinta ale parcelelor, limitele si numerele cadastrale ale constructiilor cu caracter permanent;

reteaua de drumuri;

caile ferate;

apele curgatoare cu sensul lor de curgere;

apele statatoare;

constructiile hidrotehnice;

denumirile localitatilor, apelor, principalelor forme de relief, padurilor, drumurilor si strazilor, ale obiectivelor industriale, social-culturale, etc., care sunt prevazute in nomenclatoarele si atlasele oficiale in vigoare;

numerele postale ale imobilelor din intravilane;

codul SIRSUP al unitatii administrativ-teritoriale ;

scara de reprezentare, sistemul de proiectie, anul de intocmire, schema de dispunere si incadrare a foilor componente la nivelul trapezelor din nomenclatura Sistemului de proiectie stereografic 1970.

6.3.5. Semnele conventionale, regulile de scriere si corpurile de litera stabilite pentru elementele de toponimie care trebuie reprezentate pe planurile cadastrale de baza si de ansamblu, sunt cele prevazute in ?Atlasul de semne conventionale pentru planurile topografice  la  scarile  1:5000,  1:2000, 1:1000 si  1: 500? , editia  1978,  pana  la elaborarea si avizarea si/sau aprobarea unui nou atlas de semne conventionale.

7. CRITERIILE DE IMPARTIRE A TERENURILOR DUPA DESTINATII

 7.1. Prevederi generale

7.1.1. Terenurile de orice fel, care apartin persoanelor fizice si juridice, indiferent de titlurile pe baza carora sunt detinute, se impart pe destinatii conform prevederilor legale.

7.1.2. Prin detinatori de terenuri se intelege titularii dreptului de proprietate, persoane fizice sau juridice, ai altor drepturi reale asupra terenurilor sau cei care, potrivit legii civile, au calitatea de posesori ori detinatori precari.

7.1.3. Domeniul public poate fi de interes national, caz in care proprietatea asupra sa in regim de drept public apartine statului, sau de interes local, caz in care proprietatea (de asemenea in regim public) apartine comunelor, oraselor, municipiilor sau judetelor.

 7.2. Terenurile cu destinatie agricola

7.2.1. Din categoria terenurilor cu destinatie agricola fac parte: terenurile arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantatiile de hamei si duzi, pasunile, fanetele, serele, solariile, rasadnitele, terenurile cu vegetatie forestiera, daca nu fac parte din amenajamente silvice, pasunile impadurite, cele ocupate cu constructii agrozootehnice si de imbunatatiri funciare, amenajarile piscicole, drumurile tehnologice si de depozitare.

 7.3. Terenurile cu destinatie forestiera

7.3.1. Din categoria terenurilor cu destinatie forestiera fac parte: terenurile impadurite sau cele care servesc nevoilor de cultura, productie ori administratie silvica, terenurile destinate impaduririlor si cele neproductive -stancarii, abrupturi, bolovanisuri, rape, ravene, torenti.

 7.4. Terenurile aflate permanent sub ape

7.4.1. Din aceasta categorie fac parte albiile minore ale cursurilor de apa, cuvetele lacurilor naturale si artificiale la nivelul maxim de retentie, bratele si canalele din Delta Dunarii, fundul apelor maritime interioare si al marii teritoriale si contigue.

 7.5. Terenurile din intravilan

7.5.1. In aceasta categorie se includ toate terenurile, indiferent de categoria de folosinta, situate in perimetrul localitatilor urbane si rurale, ca urmare a stabilirii limitei de hotar a intravilanului, conform legislatiei in vigoare.

 7.6. Terenurile cu destinatie speciala

7.6.1. Din categoria terenurilor cu destinatie speciala fac parte cele folosite pentru transporturile rutiere, feroviare, aeriene si navale, cele pe care se afla obiective si instalatii hidrotehnice, termice, de transport al energiei electrice si gazelor naturale, terenurile cu exploatari miniere, petroliere, cele pentru nevoile de aparare a tarii, precum si rezervatiile si monumentele naturii, monumentele, ansamblurile si  siturile  arheologice si istorice  si altele asemenea.

8. CRITERIILE DE CLASIFICARE SI IDENTIFICARE A CATEGORIILOR DE FOLOSINTA A TERENURILOR SI A CONSTRUCTIILOR

 8.1. Prevederi generale

8.1.1. Categoria de folosinta a terenului, individualizata printr-un cod, este unul dintre atributele parcelei. Evidentierea la partea tehnica a cadastrului general a categoriei de folosinta alaturi de celelalte atribute este necesara atat pentru intocmirea cartii funciare, cat si pentru  stabilirea  sarcinilor  fiscale care greveaza imobilele. In cadastrul general nu se inregistreaza subcategorii de folosinta.

8.1.2. Fiecare dintre cele cinci destinatii ale terenurilor, poate avea categorii de folosinta predominante, care ocupa suprafata majoritara, si categorii de folosinta care ocupa un procent mai mic. De exemplu, in grupa terenurilor cu destinatie agricola  categoriile de folosinta predominante sunt: arabilul, viile, livezile, fanetele si pasunile, dar un procent mai mic il ocupa si constructiile, apele etc. Tot astfel, in intravilane, in afara de categoria de folosinta curti-constructii, care este predominanta  in cadrul  destinatiei, se includ si alte  categorii de  folosinta care ocupa suprafete mai mici, cum ar fi: arabil, livezi, ape, etc.

 8.2. Criteriile de identificare a categoriilor de folosinta a terenurilor

8.1. Terenuri arabile (A). In aceasta categorie se incadreaza acele terenuri care se ara in fiecare an sau la mai multi ani (2-6 ani) si sunt cultivate cu plante anuale sau perene cum ar fi: cereale, leguminoase pentru boabe, plante tehnice si industriale, plante medicinale si aromate, plante furajere, legume etc. In categoria de folosinta arabil se includ: arabil propriu-zis, pajisti cultivate, gradini de legume, orezarii, sere, solarii si rasadnite, capsunarii, alte culturi perene. Se inregistreaza ca terenuri arabile:

a) terenurile destinate culturilor furajere perene (trifoisti, sparcetiere, lucerniere sau alte terenuri insamantate cu diferite amestecuri de plante leguminoase si graminee perene), care se ara o data la cel mult 6 ani;

b) terenurile ramase temporar neinsamantate datorita inundatiilor, colmatarilor, degradarilor sau altor cauze;

c) terenurile cu sere si rasadnite sistematizate, cu mentiunea ?sere? sau ?rasadnite?.

Terenurilor arabile amenajate sau ameliorate prin lucrari de desecare, terasare, irigare etc. se vor delimita si inscrie la arabil cu intreaga lor suprafata, incluzand si  suprafetele ocupate  de canale, diguri, taluzuri, debusee, benzi inierbate, etc. care au latimi mai mici de doi metri, cu exceptia celor din proprietatea Societatii Nationale ?Imbunatatiri Funciare?-S.A. si Companiei Nationale ?Apele Romane?-S.A., care se vor inregistra la categoria de folosinta curti - constructii.

8.2.2. Pasuni (P). Pasunile sunt terenuri inierbate sau intelenite in mod natural sau artificial, prin insamantari la maximum 15-20 de ani si care se folosesc pentru pasunatul animalelor. In cadrul acestei categorii de folosinta se inregistreaza:

a) pasuni curate -  pasunile acoperite numai cu vegetatie ierboasa;

b) pasuni cu pomi -  pasunile plantate cu pomi fructiferi, in scopul combaterii eroziunii sau a alunecarilor de teren, precum si pasunile care provin din livezi paraginite. La incadrarea acestora se va tine seama de faptul ca productia principala este masa verde care se pasuneaza, iar fructele pomilor reprezinta un produs secundar;

c) pasuni impadurite -  pasunile care in afara de vegetatie ierboasa sunt acoperite si cu vegetatie forestiera, cu diferite grade de consistenta;

d) pasuni cu tufarisuri si maracinisuri.

8.2.3. Fanete (F). La categoria fanete se incadreaza terenurile inierbate sau intelenite in mod natural sau artificial prin insamantari la maximum 15-20 de ani, iar iarba se coseste pentru fan. Se inregistreaza la fanete:  fanete curate, fanete  cu pomi, fanete impadurite, fanete cu tufarisuri si maracinisuri.

8.2.4. Vii (V). In aceasta categorie se incadreaza terenurile plantate cu vita de vie:

a) vii altoite si indigene:

viile altoite au la baza lor un portaltoi;

viile indigene sunt nealtoite, dezvoltandu-se pe radacini proprii.

      Impreuna mai sunt denumite si vii nobile;

b) vii hibride - sunt cele care poarta si denumirea de producatori directi;

c) hamei - deoarece au o agrotehnica asemanatoare cu a vitei de vie, plantatiile de hamei se includ in aceasta categorie de folosinta;

d) pepiniere viticole -terenuri pentru producerea materialului saditor viticol: plantatiile portaltoi si pepinierele propriu-zise sau scolile de vite.

8.2.5. Livezi (L). Livezile sunt terenuri plantate cu pomi si arbusti fructiferi. Se inregistreaza ca livezi:

a) livezi clasice - terenurile plantate cu pomi fructiferi in diferite sisteme de cultura traditionale, si anume: livezi cu culturi intercalate, livezi inierbate, livezi in sistem agro-pomicol, livezi pure etc.;

b) livezi intensive si superintensive - livezi amenajate avand o mare densitate de pomi pe hectar, cu conducerea dirijata a coroanelor si mecanizarea lucrarilor de intretinere si recoltare;

c) plantatii de arbusti fructiferi - terenuri plantate cu zmeura, agrise, coacaze, trandafiri de dulceata etc.;

d) pepiniere pomicole - terenurile destinate pentru producerea materialului saditor pomicol;

e) plantatii de duzi.

8.2.6. Paduri si alte terenuri forestiere. In aceasta categorie de folosinta intra toate terenurile care sunt cuprinse in amenajamentele silvice si in afara acestora, indiferent de proprietar. Se inregistreaza la aceasta categorie de folosinta:

a) paduri  -  terenuri  acoperite  cu  vegetatie  forestiera,  cu  o  suprafata  mai  mare de 0,25 ha;

b) terenuri destinate impaduririi - terenuri in curs de regenerare, terenuri degradate si poieni prevazute a fi impadurite prin amenajamente silvice;

c) terenuri care servesc nevoilor de cultura, productie si administratie silvica - terenuri ocupate de pepiniere, solarii, plantatii, culturi de rachita, arbusti ornamentali si fructiferi, cele destinate hranei vanatului si animalelor din unitatile silvice, cele date in folosinta temporara personalului silvic;

d) perdele de protectie - benzi ordonate din plantatii silvice si uneori silvopomicole, care au diferite roluri de protectie, ca: perdele pentru protectia culturilor agricole, perdele pentru protectia cailor de comunicatie, pentru protectia asezarilor umane, perdele pentru protectia digurilor, perdele pentru combaterea eroziunii etc.;

e) tufarisuri si maracinisuri - terenuri acoperite masiv cu vegetatie arborescenta de mica inaltime, catinisuri, ienuparisuri, salcami, maracinisuri etc.

8.2.7. Terenuri cu ape si ape cu stuf. In aceasta categorie intra terenurile acoperite permanent cu apa, precum si cele acoperite temporar, care dupa retragerea apelor nu pot avea alta folosinta. Se inregistreaza la aceasta categorie:

a) ape curgatoare (HR): fluviul Dunarea, bratele si canalele din Delta Dunarii, cursurile de apa, paraurile, garlele, si alte surse de ape cu denumiri locale (izvoare, privaluri etc.). La apele curgatoare se va inregistra suprafata ocupata de intreaga albie minora a cursului de apa, din mal in mal, chiar daca aceasta nu este in intregime si permanent sub apa. De obicei apele curgatoare formeaza de o parte si de alta a luciului apei prundisuri care numai la viituri mari sunt acoperite pentru scurt timp cu apa. Albia minora a unui curs de apa include toate zonele joase ale cursului, insulele si prundisurile. Toate aceste terenuri din albia minora nu se inscriu la neproductiv, ci la terenuri cu ape;

b) ape statatoare (HB). Limita acestor ape variaza in functie de anotimp si de regimul de precipitatii. La delimitarea acestor ape se va lua in considerare limita lor la nivelul mediu al apelor. In aceasta categorie se incadreaza si apele amenajate in mod special pentru cresterea dirijata a pestelui precum si suprafetele cu ape statatoare de mica adancime unde cresc trestisuri si papurisuri si alte tipuri de vegetatie specifica in regim amenajat sau neamenajat;

c) marea teritoriala si marea interioara. Suprafata marii teritoriale este cuprinsa intre liniile de baza ale celui mai mare reflux de-a lungul tarmului inclusiv ale tarmului dinspre larg al insulelor, ale locurilor de acostare, amenajamentelor hidrotehnice si ale altor instalatii portuare permanente si linia din larg care are fiecare punct situat la o distanta de 12 mile marine (22 224 m), masurata de la punctul cel mai apropiat de la liniile de baza. Suprafata marii interioare este cuprinsa intre tarmul marii si liniile de baza, asa cum au fost definite mai sus.

8.2.8. Limita terenurilor reprezentand albiile minore ale cursurilor de apa, cuvetele lacurilor naturale si artificiale, ale baltilor, ale tarmului si plajei de nisip ale Marii Negre, este stabilita prin norme specifice elaborate de ministerele interesate si avizate de  O.N.C.G.C.

8.2.9. Caile de comunicatii rutiere (DR) si caile ferate (CF). Din punct de vedere functional si al administrarii, caile de comunicatii rutiere se impart, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, dupa cum urmeaza:

a) drumuri de interes national: autostrazi, drumuri expres, drumuri nationale europene, drumuri nationale principale, drumuri nationale secundare;

b) drumuri de interes judetean: drumurile care fac legatura intre resedintele de judet si resedintele de municipiu si orase, statiuni balneoclimaterice, porturi, aeroporturi si alte obiective importante;

c) drumuri de interes local: drumurile comunale si drumurile vicinale;

d) strazile din localitatile urbane;

e) strazile din localitatile rurale: strazi principale si strazi secundare;

f) cai ferate simple, duble si inguste, triaje.

      Drumurile de exploatare din extravilan care nu au un caracter permanent, nu se inregistreaza ca detalii si se atribuie in proportie egala parcelelor din imediata vecinatate.

8.2.10. Terenurile ocupate cu constructii si curti (CC). Aceasta categorie cuprinde terenurile cu diverse utilizari si destinatii de exemplu: cladiri, curti, fabrici, uzine, silozuri, gari, hidrocentrale, cariere, exploatari miniere si petroliere, cabane, schituri, terenuri de sport, aerodromuri, diguri, taluzuri pietruite, terase, debusee, gradini botanice si zoologice, parcuri, cimitire, piete, rampe de incarcare, fasia de frontiera, locuri de depozitare, precum si alte terenuri care nu se incadreaza in nici una din categoriile de folosinta prevazute in articolele anterioare.

8.2.11. Terenuri degradate si neproductive (N). Aceasta categorie cuprinde terenurile degradate si cu procese excesive de degradare, care sunt lipsite practic de vegetatie. Din aceasta categorie fac parte:

a) nisipuri zburatoare - nisipuri mobile nefixate de vegetatie si pe care vantul le poate deplasa dintr-un loc in altul;

b) stancarii, bolovanisuri, pietrisuri - terenuri acoperite cu blocuri de stanci masive, ingramadiri de bolovani si pietrisuri care nu sunt acoperite de vegetatie;

c) rape, ravene, torenti - alunecari active de teren care sunt neproductive cand nu sunt impadurite;

d) saraturi cu crusta - terenuri puternic saraturate, care formeaza la suprafata lor o crusta albicioasa friabila.

e) mocirle si smarcuri - terenuri cu alternante frecvente de exces de apa si uscaciune, pe care nu se instaleaza vegetatie. Terenurile cu mlastini cu stuf nu se inregistreaza la categoria terenurilor neproductive, ci la categoria terenuri cu ape si stuf;

f) gropile de imprumut si cariere - terenuri devenite neproductive prin scoaterea stratului de sol si roca pentru diverse nevoi de constructii;

g) halde - terenuri  pe  care  s-a  depozitat  material  steril  rezultat in urma unor activitati industriale si exploatari miniere.

8.3. Criteriile de identificare si inregistrare a constructiilor

8.3.1. La constructiile cu caracter permanent se inregistreaza datele privind:

situatia juridica;

domeniul public sau privat;

destinatia. Dupa destinatie, constructiile se clasifica in: constructii de locuinte, constructii administrative si social-culturale, constructii industriale si edilitare, constructii anexe.

9. CULEGEREA IN TEREN A DATELOR CADASTRALE

9.1. Prevederi generale

9.1.1. Lucrarile de culegere in teren a datelor cadastrale constau in:

identificarea amplasamentului si limitelor corpurilor de proprietate si categoriilor de folosinta ale acestora;

identificarea constructiilor cu caracter permanent;

identificarea proprietarilor, a titularilor altor drepturi reale asupra imobilelor;

identificarea actului sau faptului juridic in temeiul caruia este folosit imobilul .

9.1.2. Culegerea datelor cadastrale se poate realiza ca o lucrare separata organizata in acest scop sau concomitent cu executarea lucrarilor de  teren  in cadrul actualizarii  sau realizarii planurilor cadastrale.

9.2. Identificarea proprietarilor si a situatiei juridice a imobilelor

9.2.1. Operatiunea de identificare a proprietarului consta in inregistrarea persoanei / persoanelor fizice sau juridice care detin un titlu de proprietate asupra imobilului.

9.2.2. Proprietarii vor fi identificati din evidentele consiliul local. Datele vor fi extrase din Registrul permanent al populatiei, listele cu numele si prenumele, codul numeric personal si adresa  tuturor proprietarilor  din unitatea administrativ-teritoriala, conform evidentelor  de la politie.

9.2.3. Datele referitoare la proprietar se inscriu in fisa corpului de proprietate (anexa nr.1). Datele cu privire la identitatea proprietarului se preiau din buletinul/cartea de identitate al/a proprietarului. In situatiile in care proprietarul refuza prezentarea acestor acte, in fisa se mentioneaza refuzul si pentru rezolvare se solicita sprijinul consiliului local si al politiei. In cazul in care nici cu ajutorul evidentelor existente la consiliul local si politie nu poate fi identificat proprietarul imobilului, in fisa se face mentiunea ?Proprietar neidentificat?. In fisa corpului de proprietate se inscriu:

     a) numele, prenumele proprietarului si codul numeric personal. Aceste date se compara cu cele din listele extrase din Registrul permanent al populatiei, in cazul cand acestea au fost obtinute. Pentru femeile casatorite sau vaduve, se vor inscrie numele de familie dobandit dupa casatorie urmat de numele de familie avut inainte de casatorie (  de ex.: Ionescu Ortansa, nascuta Raducanu) si codul numeric personal. La inscrierea adresei de domiciliu a proprietarului se vor preciza toate datele necesare expedierii corespondentei postale, mai ales pentru proprietarii domiciliati in alte localitati decat cele cuprinse in raza unitatii administrativ-teritoriale respective;

      b)  situatia juridica a imobilelor: denumirea actului de proprietate cu numarul si data eliberarii, cota din coproprietate unde este cazul, suprafata inscrisa in acte pentru fiecare parcela, corp de proprietate si constructie, dupa caz. Inscrierea datelor privitoare la situatia juridica a imobilelor aflate in proprietatea persoanelor juridice se face potrivit specificatiilor din actele normative sau din alte acte in temeiul carora au dobandit dreptul real supus inscrierii. In cazul in care nu exista titlu de proprietate inscrierea se  va face pe baza posesiei exercitate sub nume de proprietar, la data identificarii cadastrale precum si a unei declaratii pe propria raspundere a persoanei detinatoare a imobilului. In situatia in care un imobil este intr-un  litigiu in curs de judecata, pe fisa datelor cadastrale se face mentiunea ?imobil in litigiu? si se nominalizeaza partile si obiectul litigiului.

9.2.4. In cazul imobilelor dobandite prin mostenire, se vor inregistra numele mostenitorului, felul mostenirii si actele care dovedesc  calitatea de mostenitor.

9.2.5. La identificarea proprietarilor persoane juridice se inscriu urmatoarele date: denumirea persoanei juridice, codul SIRUES si adresa postala a sediului.

9.2.6. Daca nu face obiectul proprietatii pe etaje sau apartamente, in fisa corpului de proprietate se vor inscrie proprietarii respectivi, aratandu-se pentru fiecare (sub forma fractionara sau in procente), numarul de parti din intreg care ii revine, indiferent daca  acesta locuieste sau nu locuieste la adresa imobilului.

9.2.7. In cazul cladirilor cu mai multe apartamente, se intocmeste pentru fiecare cladire lista proprietarilor si a titularilor altor drepturi reale asupra imobilelor, ca anexa la fisa corpului de proprietate. In aceasta lista se inscriu toti proprietarii, grupati pe intrari astfel: numarul cadastral al corpului de proprietate, numarul blocului, numarul etajului, numarul apartamentului, numele, prenumele proprietarului si codul numeric personal sau, dupa caz, denumirea persoanei juridice si codul SIRUES, suprafata totala ocupata, in proprietate exclusiva sau in proprietate comuna, denumirea actului de proprietate si data emiterii acestuia.In situatia in care in cladirea respectiva sunt si apartamente aflate in proprietatea privata a statului sau a unitatii administrativ- teritoriale , se vor inscrie denumirea persoanei juridice care administreaza fondul locativ de stat, codul SIRUES si datele de identificare ale locatarilor.Lista proprietarilor se ataseaza la fisa corpului de proprietate.

 9.2.8. La stabilirea dreptului de proprietate asupra corpurilor de proprietate care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public se vor respecta prevederile Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, cu modificarile ulterioare.

9.2.9. La stabilirea limitelor imobilelor apartinand titularilor de cadastre de specialitate se va tine seama de prevederile legale privind delimitarea acestora, specifice fiecarui domeniu de activitate.

9.3. Identificarea categoriilor de folosinta

9.3.1. Identificarea categoriilor de folosinta se realizeaza concomitent cu executia lucrarilor de cadastru general, respectiv cu executarea masuratorilor de teren pentru actualizarea planurilor  cadastrale sau a culegerii datelor de identificare a proprietarilor si a celor referitoare la actele de proprietate, in cazul utilizarii ortofotogramelor.

9.3.2. Identificarea si consemnarea categoriei de folosinta se fac pentru fiecare parcela de teren (in extravilan si intravilan), iar datele se inscriu in fisa corpului de proprietate avandu-se in vedere semnificatiile simbolurilor (codurilor) categoriilor  de folosinta. Codurile categoriilor de folosinta se scriu si pe schitele intocmite pentru fiecare corp de proprietate.

10. NUMEROTAREA CADASTRALA A UNEI  

UNITATI ADMINISTRATIV-TERITORIALE

 10.1. Prevederi generale

10.1.1. Fiecare unitate administrativ-teritoriala se identifica prin codul SIRSUP extras din 'Registrul permanent al unitatilor administrativ-teritoriale' publicat de  Comisia Nationala pentru Statistica.

10.1.2.Fiecare corp de proprietate se individualizeaza prin numarul cadastral, care asigura legatura intre planul cadastral, registrele cadastrale si inregistrarile din cartea funciara. Numarul cadastral al corpului de proprietate este unul din identificatorii de legatura logica intre baza de date grafice si baza de date alfanumerice in sistemul informatic al cadastrului.

10.2. Numerotarea cadastrala

10.2.1. Numerotarea cadastrala intr-o unitate administrativ-teritoriala se face la nivel de parcela sau corp de proprietate. In cadrul teritoriului unei unitati administrativ-teritoriale, numerotarea cadastrala a corpurilor de proprietate se face separat pentru intravilan si extravilan. Codul de identificare in baza de date este '1' pentru extravilan si '2' pentru intravilan. In situatia in care, teritoriul cuprinde mai multe intravilane (de exemplu, o comuna cu mai multe sate), acestea  vor primi coduri de identificare '3' ,'4', etc.  Pentru a usura numerotarea corpurilor de proprietate acestea vor fi, dupa caz, grupate pe sectoare cadastrale (tarlale sau cvartale).

10.2.2. Corpurile de proprietate se numeroteaza cu cifre arabe de la 1 la n incepand de la NV spre SE unitatii administrativ-teritoriale, separat pentru intravilan si extravilan . In cadrul fiecarui corp de proprietate, parcelele componente se numeroteaza cu cifre arabe de la 1 la n, urmate de simbolul categoriei de folosinta, incepand cu  categoria de  folosinta  curti constructii.

 10.2.3. Imobilele care reprezinta detalii liniare ca: ape curgatoare, canale, diguri, cai ferate, drumuri clasate, se numeroteaza separat in cadrul fiecarui intravilan, respectiv extravilan. Detaliile liniare primesc un singur numar cadastral pe toata lungimea lor (cu exceptia subtraversarilor), in cadrul fiecarui intravilan si un singur numar cadastral in extravilan si pe tronsoane create prin intersectia cu alte detalii liniare, (separat in intravilan si extravilan) respectandu-se urmatoarea ierarhie:

caile ferate intretaiate de ape;

drumurile nationale intretaiate de cai ferate si ape;

drumurile judetene intretaiate de ape, cai ferate si drumuri nationale;

drumurile comunale intretaiate de ape, cai ferate, drumuri nationale si drumuri judetene;

drumurile de exploatare (comune) intretaiate de ape, cai ferate, drumuri nationale, drumuri judetene sau comunale.

 10.2.4. Daca la incheierea numerotarii se constata omiterea unor imobile, acestea vor primi numere in continuarea numerotarii in intravilanul unitatii administrativ-teritoriale respective.

10.2.5. In cazul proprietatilor izolate care nu au fost incluse la delimitare in suprafata intravilanelor, corpurile de proprietate se numeroteaza in cadrul extravilanului. In acelasi fel se procedeaza in cazurile speciale in care nu s-a efectuat o delimitare clara intre intravilan si extravilan (in unele zone de munte).

10.2.6. Parcelele componente ale corpurilor de proprietate care au suprafete mai mici de 50  mp in intravilan si 300 mp in extravilan nu se numeroteaza. Suprafata acestora se incadreaza in suprafetele si respectiv in categoriile de folosinta a parcelelor alaturate, ale aceluiasi corp de proprietate.

10.2.7. In cazurile in care un corp de proprietate sau parti dintr-un corp de proprietate isi schimba proprietarul, fiecare parte va fi numerotata cu un numar cadastral nou, in continuarea ultimului numar atribuit la ultima numerotare cadastrala. Un numar cadastral vechi nu se va atribui altui corp de proprietate ci va ramane inregistrat in baza de date a cadastrului, la istoricul corpului de proprietate respectiv. Numerele cadastrale  din vechile carti  funciare vor fi inregistrate, in baza de date, la istoricul corpului de proprietate.

10.2.8. In cazul in care se modifica configuratia unui corp de proprietate prin comasare, dezmembrare, divizare, alipire, numerele cadastrale ale noilor corpuri de proprietate se modifica astfel:

Numerele cadastrale vechi dispar si se acorda numere cadastrale noi in continuarea ultimului numar cadastral acordat pe suprafata unitatii administrativ-teritoriale.

10.2.9. Numarul cadastral al corpului de proprietate si cele ale parcelelor componente ale acestuia nu vor contine codul de identificare si codul SIRUTA, acestea fiind atribute ale fiecarei unitati administrativ-teritoriale.

Un exemplu de numerotare cadastrala in intravilan:

2349 Corp de proprietate: Ionescu N.C. Ion -     total:   3450 mp     din care:

      1   Curti -constructii                                                        750 mp

      2   Livada                                                                        240 mp

      3   Vie                                                                            1300 mp

      4   Arabil                                                                        1160 mp

2350 Corp de proprietate: Vasilescu I. Petre-     total:     5400 mp     din care:

                   1 Curti -constructii                                             1400 mp

                   2 Arabil                                                               1500 mp

                   3 Vii                                                                     2500 mp

10.2.10. Suprafetelor de teren ocupate de proiectiile la sol ale constructiilor permanente din cadrul parcelelor cu categoria de folosinta curti - constructii apartinatoare unui corp de proprietate, li se va atribui litera ?C? urmata de un indice de la 1 la n (ex.: C1, C2, C3,..).

11. CALCULUL SUPRAFETELOR

11.1. Prevederi generale

11.1.1. In cadastrul general calculul suprafetelor se face analitic, din coordonatele punctelor de contur ale unitatii administrativ-teritoriale (perimetrul extravilan si intravilan  subdivizat in sectoare cadastrale) ale corpurilor de proprietate si ale parcelelor rezultate in urma prelucrarii operatiunilor de teren si de birou.

11.1.2. Valorile suprafetelor calculate inscrise in documentele cadastrului general  se exprima in metri patrati.

11.1.3. Suprafetele calculate inregistrate in cadastrul general  pot fi diferite de suprafetele inscrise in actele de proprietate (titlu de proprietate, acte de vanzare-cumparare si altele). Eventualele diferente dintre aceste suprafete sunt aduse la cunostinta proprietarilor si pot fi contestate de  acestia, conform prevederilor legale, cu respectarea regulamentelor elaborate si aprobate de O.N.C.G.C..

11.2. Calculul suprafetelor in extravilan si intravilan

11.2.1. Calculul analitic al suprafetelor se face pentru : unitatea administrativ-teritoriala, extravilan - intravilan, sectoarele cadastrale, corpurile de proprietate, parcele.

11.2.2. Pentru controlul calculelor suprafetelor ( in cazul in care nu au fost determinate analitic toate elementele) se au in vedere urmatoarele :

suma suprafetelor parcelelor componente ale unui corp de proprietate este egala cu suprafata calculata a corpului de proprietate  cu constrangere pe aceasta;

suma suprafetelor corpurilor de proprietate este egala cu suprafata calculata a sectoarelor cadastrale - cu constrangere pe acestea;

suma suprafetelor sectoarelor cadastrale este egala cu suprafata calculata a extravilanului si a intravilanului - cu constrangere pe acestea.  

12. REGISTRELE CADASTRALE

12.1. Prevederi generale

12.1.1. Documentele tehnice principale ale cadastrului general, care se intocmesc dupa introducerea lucrarilor de cadastru general la nivelul unei unitati administrativ-teritoriale sunt:

registrul cadastral al parcelelor;

indexul alfabetic al proprietarilor si domiciliul acestora;

registrul cadastral al proprietarilor;

registrul corpurilor de proprietate;

fisa centralizatoare, partida cadastrala pe proprietari si pe categorii de folosinta;

planul cadastral.

12.1.2. Fisele corpurilor de proprietate sunt documentele care contin datele de intrare in baza de date a cadastrului general. Documentele tehnice ale cadastrului general se obtin prin prelucrarea datelor din baza de date.

12.1.3. Orice informatii grafice sau alfanumerice referitoare la un corp de proprietate se pot obtine prin interogarea bazei de date a cadastrului general.

12.1.4. Documentele cadastrale se intocmesc o singura data pe suport de hartie, la incheierea tuturor lucrarilor de cadastru general intr-o unitate administrativ-teritoriala. De regula, registrele cadastrale se intocmesc in trei exemplare, dintre care unul se depune la consiliul local si doua la O.J.C.G.C.( un exemplar pentru arhiva proprie si un exemplar pentru biroul de carte funciara).

12.2. Registrul cadastral al parcelelor

12.2.1. Registrul cadastral al parcelelor contine situatia tuturor parcelelor componente ale corpului de proprietate din cuprinsul unei unitati administrativ-teritoriale si se intocmeste separat pentru intravilan si pentru extravilan. Continutul registrului cadastral al parcelelor este prezentat in anexa nr.2.

12.3. Indexul alfabetic al proprietarilor si domiciliul acestora

12.3.1. Scopul principal al indexului alfabetic al proprietarilor este acela de a permite identificarea partidei cadastrale a fiecarui proprietar in registrul cadastral al proprietarilor.  Acesta este documentul care face legatura intre registrul cadastral al parcelelor si registrul cadastral al proprietarilor. Continutul acestui registru este prezentat in anexa nr.3.

12.3.2. Numerele de ordine date proprietarilor in indexul alfabetic, coincid cu numerele partidelor cadastrale ale acestora din registrul cadastral al proprietarilor.

12.4. Registrul cadastral al proprietarilor

12.4.1. Registrul cadastral al proprietarilor contine partidele cadastrale ale fiecarui proprietar, in care sunt inscrise toate suprafetele de teren ale parcelelor componente ale corpurilor de proprietate, atat in intravilan cat si in extravilan. Continutul registrului este prezentat in anexa nr.4.

12.5. Registrul corpurilor de proprietate

12.5.1. Corpul de proprietate este format  din una sau mai multe parcele alipite, care apartin aceluiasi proprietar. Registrul se intocmeste conform modelului prezentat in anexa nr.5.

12.6. Fisa centralizatoare a partidelor cadastrale

 pe proprietari si pe categorii de folosinta

12.6.1. Fisele centralizatoare ale partidelor cadastrale constituie documentele sursa pentru intocmirea situatiilor statistice de sinteza privind terenurile si constructiile care se pun la dispozitia autoritatilor publice.

12.6.2. In fisa centralizatoare se inscrie suprafata totala pe fiecare categorie de folosinta si suprafata totala generala pe fiecare grupa de destinatie a terenului, detinuta intr-o unitate administrativ-teritoriala. Fisa se intocmeste pe tipuri de proprietate si grupe de proprietari ai corpurilor de proprietate. Modelul fisei centralizatoare a partidelor cadastrale pe proprietari si pe categorii de folosinta este prezentat in anexa nr 6.

13. EXECUTIA PLANURILOR DE AMPLASAMENT SI DELIMITARE A CORPURILOR DE PROPRIETATE

13.1. Scopul intocmirii planurilor

13.1.1. Planurile de amplasament si delimitare a corpurilor de proprietate se executa in urmatoarele scopuri:

inscrierea cu caracter nedefinitiv in cartea funciara a actelor si faptelor juridice privind terenurile si constructiile situate pe o unitate administrativ-teritoriala pentru care nu s-au definitivat documentele cadastrului general; pentru acestea sunt elaborate instructiuni de intocmire a documentatiei;

solutionarea contestatiilor cu privire la corectitudinea si exactitatea datelor referitoare la un corp de proprietate;

dupa finalizarea lucrarilor de introducere a cadastrului  general intr-o unitate administrativ-teritoriala, pentru elaborarea documentatiilor topo - cadastrale necesare realizarii solicitate de administratia publica locala pentru emiterea avizelor, certificatelor si autorizatiilor legale, precum si pentru solutionarea aspectelor legate de constituirea sau reconstituirea proprietatilor.

13.2. Continutul documentatiei

13.2.1. Documentatia privind intocmirea planurilor cadastrale de amplasament si delimitarea a corpurilor de proprietate cuprinde:

memoriul tehnic justificativ;

planul de incadrare in zona, intocmit la o scara convenabila, de regula 1: 2 000 - 1:10000;

planul de amplasament propriu-zis;

inventarul cu punctele folosite la ridicarea topografica a imobilului in sistem de coordonate Stereografic 1970 sau local;

inventarul de coordonate al punctelor de pe conturul imobilului / corpului de proprietate si a patru puncte de detaliu stabilite (borne, picheti de fier, colturi de cladiri, camine de vizitare, puncte de frangere ale imprejmuirilor in intravilan si stalpi, tarusi de lemn si borne, in extravilan), care pot servi la reconstituirea sistemului de coordonate utilizat la determinarea limitelor de proprietate;

descrierile topografice ale punctelor stabile.

13.2.2. Conditiile de executie a planurilor cadastrale de amplasament si delimitare a corpurilor de proprietate sunt:

masuratorile topografice se vor executa, de regula, in Sistem de proiectie Stereografic 1970. In cazurile in care punctele din reteaua geodezica sunt amplasate la o distanta mai mare de 3 km de zona de lucru, suprafata este mai mica de 10 ha si nu exista conditii de vizibilitate pentru masuratori, prin metodele retrointersectiei, intersectiei inainte, intersectiei combinate, se poate lucra in sistem local;

in situatia in care coordonatele punctelor se calculeaza in sistem local, se vor lua masurile necesare pentru materializarea si conservarea a minimum patru puncte stabile cu coordonate in sistem local, care vor folosi la integrarea ulterioara in Sistemul de proiectie Stereografic 1970.

13.2.3. Preciziile de determinare, modalitatile de materializare, continutul si modul de realizare a planurilor de amplasament si delimitare a corpurilor de proprietate vor fi cele specificate in prezentele norme tehnice, cu exceptia numerotarii cadastrale.

La receptia planurilor de amplasament si delimitare, pentru fiecare unitate administrativ-teritoriala se vor atribui , in ordinea cronologica a solicitarilor , numere cadastrale provizorii (in cazul teritoriilor in care nu s-a introdus cadastrul general) sau in continuarea ultimului numar cadastral pentru teritoriile in care s-a introdus cadastrul general.

13.2.4. Planurile se intocmesc pe suport analogic format A4, A3 la o scara convenabila (1:500, 1:1 000, 1:2 000), si in forma digitala.

13.2.5. Pe plan, in completarea partii grafice, se inscriu: numele, prenumele si adresa celui care a solicitat planul, adresa imobilului, inventarul cu numerele si coordonatele punctelor de contur, suprafata corpului de proprietate si a parcelelor componente - pe categorii de folosinta, numere cadastrale provizorii, sistemul de proiectie, scara, directia nord, numele, semnatura si stampila executantului ,conform anexei nr.7  Planurile de amplasament si delimitare vor fi insotite de ?Fisa corpului de proprietate? (anexa nr.1) completata corespunzator.

13.2.6. Punctele de pe conturul imobilului se marcheaza cu tarusi de lemn sau picheti metalici, daca imobilul nu este imprejmuit.

14. CONTROLUL, AVIZAREA, RECEPTIA LUCRARILOR SI APROBAREA PENTRU INTRODUCEREA CADASTRULUI GENERAL LA NIVELUL UNITATII ADMINISTRATIV-TERITORIALE

14.1. Controlul lucrarilor

14.1.1. Controlul pe parcursul executarii lucrarilor de teren si de birou se face de catre personalul de specialitate al O.J.C.G.C., potrivit programelor intocmite in acest scop, sau la solicitarea executantilor. Rolul controlului pe parcursul executarii lucrarilor il constituie  analiza si confirmarea stadiilor de realizare a etapelor prevazute in graficele convenite prin contracte.

14.1.2. In cazurile in care la controalele facute din initiativa O.J.C.G.C. se constata deficiente de ordin tehnic sau de organizare a lucrarilor, care anticipeaza o calitate scazuta sau neincadrarea in termenul din contract, se intocmeste procesul- verbal de constatare in care se specifica masuri si termene pentru remedieri.

14.1.3. Daca la al doilea control situatiile deficitare constatate la controlul anterior nu au fost rezolvate si nu se anticipeaza remedierea lor, organul de control va inainta conducerii O.J.C.G.C. sau,  dupa  caz,  O.N.C.G.C.,  in  termen  de 3 zile, raportul de constatare si propuneri, mergandu-se pana la rezilierea contractului si luarea  masurilor de recuperare  a cheltuielilor care nu pot fi justificate, conform prevederilor legale.

14.2. Avizarea solutiilor din proiectele tehnice de ansamblu si de executie

14.2.1. In conformitate cu normele legale privitoare la metodologia de avizare a documentatiilor tehnico-economice, in cadrul O.J.C.G.C. se va constitui, prin decizie a directorului general, comisia de avizare. Procesele-verbale cuprinzand hotararile comisiilor de avizare se aduc la cunostinta executantilor lucrarilor, in scris, cu confirmare de primire,  in termen de 3 zile de la adoptare.

14.2.2. Obiectul principal al activitatii de avizare il constituie analizarea eficientei solutiilor tehnice si economice propuse in proiectul tehnic de ansamblu si proiectul tehnic de executie a lucrarilor destinate introducerii si intretinerii cadastrului general.

14.2.3. Avizarea solutiilor tehnice si economice propuse pentru lucrari se face dupa adjudecarea prin licitatie a acestora si inainte de contractarea executiei lucrarilor.

14.2.4. Analizarea solutiilor tehnice in sedintele de avizare se face, dupa caz, in prezenta executantilor lucrarilor si in functie de marimea si complexitatea lucrarilor, la avizare fiind invitati si reprezentanti din partea O.N.C.G.C., personalitati din domeniu.

14.3. Receptia lucrarilor

14.3.1. Receptia se va efectua pe baza dosarului de verificare intocmit de persoane fizice sau juridice autorizate, altele decat cele ale executantului. Receptia are drept scop confirmarea indeplinirii clauzelor din contracte la terminarea lucrarilor sau a etapelor de lucrari, potrivit conditiilor tehnice prevazute in prezentele norme tehnice si in caietele de sarcini.

14.3.2. Din punct de vedere contractual, prin operatiunea de receptie se constata si se recunoaste oficial ca lucrarea s-a incheiat si poate fi utilizata potrivit normelor stabilite de O.N.C.G.C.. Prin receptionarea lucrarii executantul se elibereaza de obligatiile contractuale, iar O.J.C.G.C. in calitate de beneficiar al lucrarii, preia raspunderile in privinta utilizarii, valorificarii si intretinerii ei.

14.3.3. Potrivit prevederilor contractuale se pot efectua receptii partiale, dar numai pe faze de lucrari incheiate prevazute in contract.

14.3.4. Receptia finala a lucrarilor de introducere si intretinere a cadastrului general - partea tehnica - se considera incheiata dupa afisarea, timp de 60 de zile, a rezultatelor masuratorilor si rezolvarea contestatiilor cu privire la exactitatea masuratorilor .

14.3.5. In cazurile in care se constata ca lucrarile necesita remedieri de continut, de calitate sau de prezentare grafica, ce conduc la hotararea amanarii receptiei, atunci in locul procesului-verbal de receptie se intocmeste o nota de constatare in care se nominalizeaza deficientele constatate si completarile necesare, precum si termenele in care se vor efectua remedierile. Procesul-verbal de receptie sau nota de constatare se semneaza de catre imputernicitii O.N.C.G.C. si de executantul lucrarii.

14.3.6. Receptia finala a lucrarilor de cadastru general se va realiza in termen de 30 de zile de la data expirarii celor 60 de zile prevazute de lege pentru depunerea contestatiilor, timp in care se vor rezolva de catre executantul lucrarii problemele legate de refaceri sau corectii ale datelor. Se vor respecta urmatoarele conditii:

a) afisarea la sediul consiliului local, conform prevederilor legale, a datelor rezultate in urma masuratorilor cadastrale : amplasamentele, proprietarii, suprafetele parcelelor, corpurilor de proprietate si partidelor cadastrale. Proprietarii care au domiciliul in alte localitati decat cele in care s-au executat lucrarile vor fi instiintati, prin grija consiliului local, in mod obligatoriu, prin adresa scrisa, expediata prin posta, cu confirmare de primire;

b) rezolvarea contestatiilor care se refera la exactitatea masuratorilor in conformitate cu regulamentele si instructiunile elaborate de O.N.C.G.C.. In cazurile in care in urma rezolvarii contestatiilor persoanele nemultumite apeleaza la actiuni judecatoresti, receptia finala se va face cu mentionarea situatiilor litigioase care vor fi solutionate in instanta.

14.3.7. Solutiile de compensare a unor suprafete gasite in plus sau in minus la introducerea cadastrului general fata de inscrisurile din titlurile de proprietate obtinute prin reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate conform legilor proprietatii si din alte documente legale, se vor stabili prin grija consiliilor locale, ca o actiune separata ce intra in responsabilitatea acestora.

Deciziile luate in cadrul consiliilor locale, dupa ce sunt aduse la cunostinta persoanelor implicate si devin definitive, vor fi puse in aplicare de persoane fizice si juridice autorizate de O.N.C.G.C. sau de O.J.C.G.C..

14.3.8. Datele cadastrale modificate in conformitate cu hotararile judecatoresti definitive si irevocabile vor fi aduse la cunostinta O.J.C.G.C. de  persoanele beneficiare care au obligatia sa prezinte in termen de 60 de zile o documentatie tehnica intocmita de persoane fizice sau juridice autorizate, care va contine modificarile rezultate din hotarare. Documentatia modificatoare,  intocmita conform prevederilor regulamentului de receptie, se preia cu caracter nedefinitiv in cartea funciara, urmand a fi recuperata si integrata in cadastrul general la introducerea sau intretinerea acestuia.

14.3.9. Procesul-verbal de receptie finala se intocmeste in doua exemplare si se semneaza de membrii comisiei de receptie, se consemneaza luarea la cunostinta de catre primar si se aproba de catre directorul general al O.J.C.G.C.. Data definitivarii lucrarilor de cadastru coincide cu data intocmirii proceselor-verbale de receptie finala.

14.4. Aprobarea pentru introducerea cadastrului general

 la nivelul unitatii administrativ-teritoriale

14.4.1. In termen de 3 zile de la data receptiei finale conducerea O.J.C.G.C. transmite O.N.C.G.C. un exemplar al procesului-verbal de receptie finala, un exemplar al ?Fisei centralizatoare a partidelor cadastrale pe proprietari si pe categorii de folosinta? si o nota justificativa asupra categoriilor de lucrari realizate. O.N.C.G.C. va analiza felul in care au fost aplicate prevederile legale de ordin tehnic si economic si va emite ordinul de validare a cadastrului general. Data emiterii ordinului reprezinta data oficiala a introducerii cadastrului general.

14.4.2. Dupa primirea ordinului de la O.N.C.G.C.: O.J.C.G.C. va transmite in termen de 30 zile biroului de carte funciara al  judecatoriei in raza careia se afla unitatea administrativ-teritoriala respectiva registrele si copia de pe planurile cadastrale de baza. Transmiterea documentelor mentionate catre judecatoria teritoriala se va face cu adresa scrisa in care se vor mentiona data receptiei si numarul ordinului de aprobare al O.N.C.G.C..

14.4.3. La consiliul local al unitatii administrativ-teritoriale, se vor transmite urmatoarele documente:

dosarul de delimitare cadastrala a hotarului administrativ si a intravilanelor;

copie de pe procesul-verbal de receptie finala si de pe ordinul O.N.C.G.C.;

registrele si copiile de pe planurile cadastrale.

15. LISTA DE CODURI

                                                                                                                  Cod

Tipul de proprietate

- proprietatea privata a persoanelor fizice                                             PF

- proprietatea privata a persoanelor juridice                                          PJ

- domeniul public al statului                                                                      DS

- domeniul public al unitatilor administrativ-teritoriale                           DAT

- domeniul privat al statului                                                                       DPS

- domeniul privat al unitatilor administrativ-teritoriale                            DAT



Destinatii ale terenurilor

- terenuri cu destinatie agricola                                                               TDA

- terenuri cu destinatie forestiera                                                             TDF

- terenuri aflate permanent sub ape                                                        TDH

- terenuri aflate in intravilane                                                                    TDI

- terenuri cu destinatii speciale                                                               TDS

Categorii de folosinta ale terenurilor

- arabil                                                                                                        A

- vii                                                                                                              V

- livezi                                                                                                          L

- pasuni                                                                                                       P

- fanete                                                                                                        F

- paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera                                       PD

- ape curgatoare                                                                                        HR

- ape statatoare                                                                                         HB

- cai de comunicatii rutiere                                                                       DR

- cai ferate                                                                                                  CF

- curti si curti cu constructii                                                                       CC

- constructii                                                                                                C

- terenuri neproductive si degradate                                                       N

Destinatii ale constructiilor

- locuinte                                                                                                     CL

- constructii administrative si social-culturale                                        CAS

-  constructii industriale si edilitare                                                          CIE

- constructii-anexa                                                                                     CA

16. GLOSAR DE TERMENI

Birou de carte funciara - compartiment auxiliar al judecatoriei, care are ca obiect  de activitate inscrierea in cartea funciara a actelor si faptelor juridice referitoare la imobile.

Cadastru general - sistemul unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica prin care se realizeaza identificarea, inregistrarea, reprezentarea pe planuri cadastrale a tuturor corpurilor de proprietate, indiferent de destinatie si de proprietar, de pe intreg teritori al tarii.

Carte funciara -sistem de publiciate imobiliara intemeiat pe identificarea cadastrala a imobilelor.

Cadastre de specialitate - subsisteme de evidenta si inventariere sistematica din punct de vedere tehnic si economic a bunurilor imobile, specifice unor domenii de activitate, cu scopul administrarii lor rationale. Dintre acestea se disting:

cadastrul agricol - evidenta si inventarierea sistematica a terenurilor agricole pe categorii si subcategorii de folosinta, specificand natura solului, panta, pretabilitatea la anumite culturi, clasa de calitate, venitul net, etc.;

cadastrul forestier - evidenta si inventarierea sistematica a fondului forestier national si a amenajamentelor silvice, specificand suprafata, esenta lemnoasa, varsta, consistenta masei lemnoase, etc., precum si informatii referitoare la sol, relief si clima;

cadastrul cailor ferate - evidenta si inventarierea terenurilor, constructiilor, instalatiilor si starii retelei feroviare;

cadastrul drumurilor - evidenta si inventarierea terenurilor, constructiilor, instalatiilor si starii retelei de drumuri;

cadastrul porturilor -evidenta si inventarierea sistematica a terenurilor, constructiilor, instalatiilor, cailor de transport, retelelor subterane si supraterane, platformelor tehnologice etc., care deservesc unitatile portuare;

cadastrul aeroporturilor - evidenta si inventarierea sistematica a terenurilor, constructiilor, instalatiilor, cailor de transport, retelelor subterane si supraterane, etc., care deservesc  aeroporturile;

cadastrul apelor - evidenta si inventarierea apelor, a terenurilor acoperite de ape si stuf precum si a instalatiilor care le deservesc, organizate pe bazine hidrografice, specificand suprafata, calitatea, folosinta, instalatiile de transport si exploatare, de protectie si ameliorare a calitatii, precum si conditiile de relief si clima;

cadastrul fondului imobiliar - evidenta si inventarierea corpurilor de proprietate din localitati, specificand, pentru constructii, folosinta, materialele de constructie, structura, regimul de inaltime, fundatia, suprafata, dotarile, starea;

cadastrul retelelor edilitare (apa, canalizare, termoficare, gaz, electrice, telefonice) - evidenta si inventarierea retelelor edilitare si a instalatiilor care le deservesc, specificand amplasamentele, traseele, dimensiunile, materialele de constructie, parametrii tehnici, starea.

Codificare cadastrala - operatiunea prin care se atribuie numere identificatoare (coduri) de recunoastere unica a corpurilor de proprietate in raport cu proprietarul. De exemplu.: codul pentru proprietatea de stat de interes public sau proprietatea de stat de interes privat; codul pentru terenurile detinute de persoanele fizice private; codul pentru terenurile cu destinatie forestiera; codul pentru terenurile ocupate cu ape, etc.

Corp de cladire -parte componenta a unei cladiri, delimitata dupa urmatoarele criterii:

sistemul arhitectonic si constructiv determinat de fatade si materialele de constructie a peretilor exteriori;

intrarea separata in cladire;

independenta si regimul diferit de inaltime fata de alte cladiri alaturate;

Categorie de folosinta a terenului - caracterizare codificata din punct de vedere  al destinatiei terenului in functie de scopul pentru care este utilizat (agricol, silvic, constructii, cai de comunicatii, exploatare miniera, etc.)

Constructie - o proprietate sau o parte dintr-o proprietate construita cu o  utilizare distincta pentru proprietar, care apartine unei persoane sau mai multor persoane, in indiviziune. Aceasta poate fi o cladire intreaga sau parti dintr-o cladire, cu una sau mai multe intrari. Fiecare intrare are o adresa. Adresa este identica cu cea a intrarii.

Corp de proprietate - una sau mai multe parcele alipite, apartinand aceluiasi proprietar.

Delimitarea cadastrala a unitatii administrativ-teritoriale- lucrare distincta la introducerea  cadastrului la nivelul unitatii administrativ-teritoriale , constand in: constituirea conform legii a comisiei, parcurgerea intregului traseu al hotarului unitatii administrativ- teritoriale, stabilirea punctelor de hotar caracteristice pe linia de hotar sau pe limita intravilanului si marcarea lor cu borne, determinarea coordonatelor acestora, intocmirea actelor si documentatiei tehnice de delimitare.

Drept real - dreptul absolut, adica opozabil tuturor, pe care titularul il exercita direct asupra bunului, fara a fi necesara interventia altor persoane.

Drept de proprietate privata - drept apartinand numai persoanelor fizice care isi pot exercita, asupra imobilelor din proprietatea privata, toate prerogativele dreptului de proprietate, adica posesia, folosinta si dispozitia din putere proprie si in interesul satisfacerii nevoilor personale.

Drepturile reale imobiliare principale - drepturi care au o existenta de sine statatoare in raport cu alte drepturi reale  sau de creanta.

Drepturi reale imobiliare accesorii -drepturi reale imobiliare care servesc ca o garantie reala a unor drepturi de creanta si au o existenta juridica subordonata drepturilor reale imobiliare principale. Din acestea fac parte: ipoteca, amanetul si unele privilegii imobiliare.

Detinatori de terenuri - titularii dreptului de proprietate, ai altor drepturi reale asupra acestora sau cei care potrivit legii civile au calitatea de posesori ori detinatori precari.

Entitati de baza ale sistemului de evidenta a cadastrului general - parcela, constructia si proprietarul.

Extravilanul unitatii administrativ-teritoriale - partea din unitatea administrativ-teritoriala cuprinsa in afara intravilanelui, delimitata cadastral potrivit legii.

Fond funciar - totalitatea  terenurilor de orice fel, indiferent de destinatie, de titlurile pe baza carora sunt detinute sau de domeniul public ori privat din care fac parte (fondul funciar al unui judet, al Romaniei, etc.).

Imobil - parcela de teren cu sau fara constructii.

Intravilanul unitatii administrativ-teritoriale - partea din unitatea administrativ-teritoriala, legal delimitata, destinata construirii si habitatiei.

Numerotare cadastrala - operatiunea prin care se atribuie, dupa anumite reguli, numere de ordine (numere cadastrale) corpurilor de proprietate si parcelelor din cadrul unei unitati administrativ-teritoriale.

Numerotare topografica  (in cadastru) - operatia prin care se atribuie numere de ordine punctelor caracteristice ale contururilor.

Parcela - suprafata de teren situata intr-o unitate administrativ-teritoriala pe un amplasament bine stabilit , avand o singura categorie de folosinta si apartinand unui proprietar sau mai multor proprietari, in indiviziune. Din punct de vedere economic, o parcela poate avea mai multe subdiviziuni fiscale. O subdiviziune fiscala este o portiune a parcelei avand aceeasi clasificare calitativa.

Publicitate imobiliara - sistem de inscriere in documente publice a corpurilor de proprietate impreuna cu drepturile imobiliare pe care le au proprietarii si posesorii asupra lor. Publicitatea imobiliara se realizeaza prin cartea funciara.

Partida cadastrala - suma corpurilor de proprietate care apartin aceluiasi proprietar in cuprinsul unei unitati administrativ-teritoriale (comuna, oras sau municipiu).

Plan topografic - reprezentare conventionala, in plan, analogica sau digitala, a unei suprafete de teren, intr-o proiectie cartografica si intr-un sistem de referinta. In Romania planul topografic se intocmeste in Sistemul de proiectie Stereografic 1970 si in Sistemul de referinta Marea Neagra 1975.

Plan cadastral de baza - plan tematic intocmit pentru nevoile cadastrului general, pe care sunt redate detaliat, pozitia si numerele cadastrale ale corpurilor de proprietate si parcelelor, categoriile de folosinta a terenurilor si constructiile permanente.

Plan cadastral de ansamblu - produs derivat obtinut prin generalizarea continutului planului cadastral de baza. Se intocmeste, de regula, pentru o unitate administrativ-teritoriale si contine reprezentarea hotarului, a limitelor intravilanelor si denumirile acestora, principalele detalii liniare, elemente de toponimie, denumirile teritoriilor administrative vecine.

Proprietar - persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in  indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.

Posesor - persoana fizica sau juridica care detine numai posesiunea si folosinta din dezmembramintele dreptului de proprietate.

Punctul geodezic (PG) -   elementul din reteaua geodezica materializat in teren, pozitionat prin coordonate in sistemele de referinta oficiale, inventariat dupa numar/denumire si cu fisa de descriere.

Registru cadastral - documentul principal al cadastrului general, prin care se sistematizeaza datele cadastrale pentru evidentierea distincta in cadrul unitatii administrativ-teritoriale a situatiei corpurilor de proprietate si proprietarilor, precum si a situatiilor centralizatoare pe destinatii ale terenurilor, grupelor de proprietari, intravilan - extravilan, etc.

Retea geodezica (RG) - totalitatea punctelor determinate intr-un sistem unitar de referinta, cuprinzand reteaua de triangulatie- trilateratie (RTT), pentru pozitionarea in plan si reteaua de nivelment si gravimetrie (RNG) pentru pozitionarea altimetrica.

Reteaua de triangulatie- trilateratie (RTT)  este formata din puncte situate pe o anumita suprafata , incadrate in retele geometrice compacte in care s-au efectuat determinari astronomice si /sau directii azimutale, distante zenitale si lungimi de laturi, pe baza carora     s-au calculat coordonatele punctelor in sistem unitar de referinta.

Sector cadastral - diviziune tehnica cadastrala a unitatii administrativ-teritoriale, delimitata de detalii liniare ( cai de comunicatie, ape, diguri, etc.), care nu sufera modificari curente si care cuprinde mai multe bunuri imobile alipite.

Sistemul informational al cadastrului - organizarea de baze de date grafice si alfanumerice de evidenta tehnica, economica si juridica referitoare la corpurile de proprietate si la proprietarii acestora.

Schita corpului de proprietate - documentul grafic ce se intocmeste odata cu completarea fisei corpului de proprietate, la o scara convenabila, pe care se inscriu datele de localizare si de identificare a corpului de proprietate, categoriile de folosinta a parcelelor, constructiile, precum si vecinatatile acestora.

17. LISTA ABREVIERILOR

O.N.C.G.C.     - Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie

O.J.C.G.C.      - Oficiul Judetean de Cadastru, Geodezie si Cartografie

I.G.F.C.C.        - Institutul de Geodezie, Fotogrammetrie, Cartografie si Cadastru

BCF                - Biroul  Cartii Funciare

SR                   - standard roman emis de Institutul Roman de Standardizare

STAS               - standard roman



ANEXE

Anexa 1     - Macheta pentru fisa corpului de proprietate

Anexa 2     - Macheta registrului cadastral al parcelelor

Anexa 3     - Macheta indexului alfabetic al proprietarilor si domiciliul acestora

Anexa 4     - Macheta registrului cadastral al proprietarilor

Anexa 5     - Macheta registrului corpurilor de proprietate

Anexa 6     - Macheta pentru ?Fisa centralizatoare a partidelor cadastrale pe proprietari si pe categorii de folosinta?

Anexa 7     - Plan de amplasament si delimitare a corpului de proprietate

Anexa 8     - Descrierea topografica a punctului geodezic

Anexa 9     - Schita bornei de beton

Anexa 10     - Marca pentru borna de suprafata

Anexa 11     - Scrisoare de incunostintare pentru desemnarea delegatilor consiliului local al unitatii administrativ-teritoriale vecine

Anexa 12     - Scrisoare de incunostintare pentru desemnarea delegatilor prefecturii

  vecine

Anexa 13     - Proces-verbal de delimitare a unitatii administrativ-teritoriale ( comuna/orasul)

Anexa 14     - Proces-verbal de predare -primire a punctelor geodezice si de hotar

Anexa 15     - Inventar de coordonate - fisier ASCII

Anexa 16     - Exemplu de plan cadastral index

  @2004 INTELTOPO S.R.L. ALL RIGHTS RESERVED DEVELOPED BY Adrian TRAISTARU

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 447
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved