ALCATUIREA SI NOMENCLATURA SPECIFICA PODURILOR DE LEMN

ALCATUIREA SI NOMENCLATURA SPECIFICA PODURILOR DE LEMN

Podurile din lemn se pot executa:

in intregime din lemn (cu suprastructura si infrastructura din lemn)

in combinatii:

o       numai cu suprastructura din lemn si infrastructura din beton, zidarie etc;

o       cu suprastructura alcatuita cu grinzi metalice de inventar solidarizate transversal cu juguri din lemn (suprastructura alcatuita partial din lemn) si infrastructura numai din lemn, numai din beton sau combinat, cu infrastructura alcatuita cu o parte din lemn si o parte din beton etc.

Nomenclatura suprastructurilor din lemn la poduri (Fig. 5.1, 5.2)

Grinzile podurilor din lemn acopera deschideri relativ mici si ele se executa din elemente din lemn numite ursi (1) cu sectiune dreptunghiulara (ecarisata) sau cu sectiune cu doua fete plane (sectiune semiecarisata). Deoarece sectiunile trunchiurilor sunt limitate dimensional, pentru cresterea capacitatii sectionale la incovoiere se utilizeaza pachete de ursi realizate prin suprapunerea cu interspatii de 35 cm (pentru aerisire) a 2 sau 3 ursi, solidarizati in lung cu pene (2) pentru blocarea partiala a lunecarilor care apar la incovoierea pachetelor si prin strangerea grinzilor pachetului cu buloane metalice (3). Penele de solidarizare pot fi din lemn sau metalice si sunt distribuite la distante proportionale cu variatia infasuratorii de forte taietoare.

Solidarizarea transversala a pachetelor de ursi pentru conlucrarea spatiala a lor se realizeaza cu ajutorul unor juguri din lemn dispuse la 2.0.3.0 m in lungul podului. Jugurile sunt formate din elemente orizontale transversale podului dispuse la partea superioara si inferioara a pachetelor de ursi numite traversele jugului (4 si 5), din elemente verticale amplasate pe fetele verticale ale pachetelor de ursi denumite montantii jugului (6) si din contravantuirile transversale (7) fixate la capete de montantii jugului. Traversele jugului la partea superioara a pachetelor din ursi pot fi si traversele care sustin calea.

Calea pe pod se realizeaza diferit dupa destinatia circulatiei, rutiera sau feroviara.

La podurile rutiere platelajul se realizeaza din elemente de rezistenta numite traverse (8) asezate direct pe ursi la distante intre 0.5.1.0 m (in functie de distantele dintre ursi), peste traverse se aseaza podina de rezistenta (9), alcatuita din grinzi cu sectiune mai mica decat traversele sau cu dulapi cu grosime corespunzatoare si podina de uzura (10), din dulapi de stejar dispusi la 45 fata de grinzile podinei de rezistenta, pentru atenuarea socurilor la trecerea peste rosturile dintre dulapi. La distante de 1.5.2.0 m traversele curente sunt inlocuite cu traverse scoase in consola, denumite traverse de trotuar (11), care sustin atat calea cat si elementele de trotuar .

La podurile de cale ferata sinele sunt sustinute de traversele (8) si (11) asezate pe ursi la distante de maxim 0.6 m (in functie de tipul sinei). In plus, pe pod se mai monteaza contrasinile (antideraiere) si intre contrasini se fixeaza pe traverse tabla striata pentru circulatia personalului de intretinere.

Trotuarele sunt amplasate lateral si sunt alcatuite din longrinele de trotuar (12), podina de trotuar (13), lisa de trotuar (14) si parapet.

Longrinele de trotuar (12), reazema pe traversele de trotuar si sustin podina trotuarului iar la podurile rutiere longrina interioara indeplineste si rolul de bordura (limiteaza partea carosabila).

Podina de trotuar (13) se realizeaza din dulapi din lemn de stejar asezati transversal pe longrine.

Fig. 5.1 Alcatuirea in sectiune a suprastructurii unui pod rutier din lemn

Fig. 5.2 Vederea laterala a suprastructurii unui pod rutier din lemn

Lisa de trotuar (14) are o sectiune mai mica decat sectiunea longrinelor si are rolul de a impiedica alunecarea pietonilor in exteriorul trotuarului si asigura o fixare suplimentara a dulapilor podinei de trotuar.

Parapetul din lemn (Fig. 5.2) este format din: stalpii de parapet (15) fixati la consolele traverselor de trotuar, mana curenta (16) pentru preluarea impingerilor produse de pietoni si umplutura (17), pentru reducerea golului dintre mana curenta si lisa trotuarului.

Fig. 5.3 Vederea laterala a unui parapet cu umplutura "crucea Sf. Andrei"

Umplutura se realizeaza curent cu o piesa orizontala cu sectiune patrata rotita la 45 (pentru scurgerea apelor) dispusa la jumatatea distantei dintre lisa si mana curenta (Fig.5.2) sau din doua piese dispuse incrucisat (Fig.5.3) parapetul fiind denumit in acest caz "cu diagonale crucea Sf. Andrei ".

Nomenclatura infrastructurilor din lemn la poduri

Infrastructurile din lemn la poduri sunt alcatuite din pile (palei) si din culei din lemn. Pilele si culeile din lemn sunt realizate din structuri elementare (definite in plan transversal podului) denumite palei. O palee simpla (Fig. 5.4) se compune din pilotii de rezistenta (1) si pilotii de stabilitate (2) alcatuiti din trunchiuri corespunzatoare din rasinoase, grinda de rezemare de la partea superioara a pilotilor denumita baba (3), sistemul de contravantuiri format din moazele transversale superioare (4), moazele transversale inferioare (5) si diagonalele de contravantuire transversala (6) toate executate din lemn, cu sectiune semirotunda si contrafisele de stabilitate (7).

Imbinarile elementelor componente ale unei palei se realizeaza prin executarea in prealabil a unor prelucrari locale pe zona de contact, denumite chertari si prin strangerea cu buloane metalice sau fixare cu scoabe.

Pilele si culeile se pot alcatui dintr-o singura palee in cazul unor suprastructuri cu deschideri mici. Pentru deschideri mai mari, reactiunile suprastructurii cresc si se impune marirea numarului de piloti si pilele (sau culeile) se vor executa cu doua palei sau cu trei palei (pile cu palee dubla, respectiv pila cu palee tripla). In Fig. 5.5 este prezentata o pila de pod cu o palee dubla. Fata de elementele unei palei simple din Fig. 5.4 la paleea dubla din Fig. 5.5 apar in plus elementele rezistenta si de solidarizare pe directia longitudinala podului: pilotii de franare (8) , contrafisele de franare (9) moazele longitudinale superioare (10), moazele longitudinale inferioare (11) si diagonalele contravantuirii longitudinale (12) precum si elementele de repartitie a incarcarilor (reactiunilor) de la suprastructura la piloti: babele de rezemare a suprastructurii (13), grinzile de repartitie longitudinale (14) care vor rezema pe babele (3) situate in capatul pilotilor.

Fig. 5.4 Alcatuirea unei palei simple

Fig. 5.5 Alcatuirea unei pile (palee dubla)

Fig. 5.6 Alcatuirea unei culei (cu palee dubla)

In Fig. 5.6 este prezentata o culee din lemn cu palee dubla in care apar elementele de rezistenta si de solidarizare pe directia longitudinala podului: pilotii de franare (8) numai in fata culeii, contrafisele de franare (9) moazele longitudinale superioare (10), moazele longitudinale inferioare (11) si diagonalele contravantuirii longitudinale (12) precum si elementele de repartitie a incarcarilor (reactiunilor) de la suprastructura la piloti: babele de rezemare a suprastructurii (13), grinzile de repartitie longitudinale (14) care vor rezema pe babele (3) situate in capatul pilotilor. In plus, in spatele culeii se realizeaza un perete din dulapi numit captuseala (15) pntru sustinerea terasamentului si drenul (16) pentru colectarea si evacuarea apelor din terasament.