Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





ArhitecturaAutoCasa gradinaConstructiiInstalatiiPomiculturaSilvicultura


NOTIUNI GENERALE DESPRE FUNDATII

Constructii

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
CERINTE PENTRU INVELITORI SI INCHIDERI DIN TABLA CUTATA
SECTIUNE VERTICALÃ PRIN ACOPERISUL CU SARPANTÃ
Lucrari din gips-carton
FISA TEHNICA SAVANA - Vopsea decorativa structurata pentru exterior
Proiectarea unei fundatii pe piloti
NOTIUNI GENERALE DESPRE FUNDATII
ACTIUNEA TRAFICULUI ASUPRA CAII - DRUMURI
Calculul coeficientului global de izolare termica G
Betonul armat cu fibre
CERINTE PENTRU LUCRARI DE ARHITECTURA

NOTIUNI GENERALE DESPRE FUNDATII

Fundatia este elementul de constructie care se afla in contact direct cu terenul bun de fundare si prin intermediul caruia se transmit acestuia toate incarcarile care actioneaza constructia. Incarcarile trebuie astfel repartizate pe talpa fundatiilor incat sa nu fie depasita capacitatea portanta a terenului, iar tasarile care rezulta sa fie cit mai uniforme si sa poata fi suportate de constructie fara repercusiuni.



1 Clasificarea Fundatiilor

Fundatiile se pot clasifica dupa mai multe criterii.

Dupa adancimea de fundare (adancimea la care se gaseste terenul bun de fundare) sunt: ¾ fundatii de suprafata (de mica adancime) sau fundatii directe; ¾ fundatii de adancime sau fundatii indirecte (fundatii pe piloti, chesoane, puturi, coloane etc.).

Dupa modul de executie fata de nivelul apelor subterane sunt: ¾ fundatii executate deasupra nivelului apei freatice (fundatii executate in uscat); ¾ fundatii executate sub nivelul apei freatice (fundatii executate sub apa).

Dupa materialele folosite, fundatiile sunt: ¾ fundatii rigide (din piatra naturala, caramida, beton simplu sau ciclopian); ¾ fundatii elastice (din beton armat).

Dupa forma lor in plan se deosebesc: ¾ fundatii izolate;

¾ fundatii continue sub ziduri sau sub stalpi (talpi continue);
¾ fundatii cu retele de grinzi (talpi incrucisate);
¾ fundatii radier general - placa continua.

Dupa tehnologia de executie pot fi:

¾ fundatii executate la fata locului, direct in groapa de fundatie;

¾ fundatii prefabricate.

2. Alegerea Sistemului De Fundare

Elementele mai importante pe baza carora se alege sistemul cel mai corespunzator de fundare sunt:

¾ conditiile de seismicitate ale zonei;

¾ natura terenului de fundare si caracteristicile acestuia (adancime, stratificatie, caracteristici fizice ale pamantului, presiune admisibila etc.);

¾ conditiile hidrologice ale terenului, apele subterane si de suprafata, posibilitatea patrunderii acestora la fundatii;

¾ marimea si natura incarcarilor care actioneaza constructia;

¾ caracteristicile structurii de rezistenta a constructiei; capacitatea acesteia de a prelua eventualele tasari inegale ale terenului de fundare;

¾ unele particularitati functionale ale constructiei, ca de exemplu existenta unor subsoluri, pivnite etc. Pentru a-si indeplini rolul in constructii, fundatiile trebuie sa satisfaca o serie de conditii

fundamentale, printre care:

¾ sistemul de fundare trebuie astfel ales incat sa prezinte siguranta in exploatare, deoarece la fundatii nu se pot executa reparatii decat cu multa greutate si cheltuieli ridicate;

¾ dimensiunile fundatiei trebuie sa corespunda incarcarilor ce o actioneaza; orice rezolvare gresita a solutiei de fundare necesita consolidari care sunt lucrari costisitoare si greu .de executat;

¾ solutiile de fundare nu trebuie sa conduca la tasari diferentiate, iar in cazul cand nu se poate obtine acest lucru, se prevad rosturi de tasare;

¾ incarcarile care actioneaza asupra fundatiei sa fie centrice, astfel incat repartizarea presiunilor pe talpa fundatiei sa fie cit mai uniforma;

¾ materialul folosit la executarea fundatiei trebuie sa fie rezistent la actiunile agresive ale apelor subterane sau ale terenului de fundatie;

¾ fundatiile trebuie sa fie economice, sa necesite manopera cat mai redusa si sa foloseasca pe cat posibil materialele locale;

¾ sa permita industrializarea si mecanizarea lucrarilor;

¾ trebuie evitata fundarea cladirilor in terenuri cu apa subterana sau prevederea unor subsoluri acolo unde apa este aproape de suprafata terenului.

3. Materiale Utilizate La Executarea Fundatiilor

La executarea fundatiilor se folosesc urmatoarele materiale: zidaria de caramida; zidaria de piatra naturala bruta; betonul ciclopian; betonul simplu; betonul armat (monolit sau prefabricat).


a. Zidaria de caramida.




Se foloseste pentru terenuri uscate in care agentii agresivi pot degrada fundatiile executate din alte materiale (beton, piatra). Se utilizeaza numai caramizi pline de buna calitate, bine arse, fara concretiuni de var, cu marca minima M 100 si mortar de ciment, cu marca minima M 25. Zidaria de caramida nu se fo1oseste la fundatii executate in terenuri cu tasari inegale.


b. Zidaria de piatra naturala bruta (fig. 11.6).

Se foloseste in fundatii, atunci cand piatra se gaseste in cantitati suficiente si se poate procura in mod economic, precum si pentru constructii cu regim de inaltime pana la P + 2 etaje. Piatra folosita trebuie sa fie cit mai putin poroasa, negeliva si sa aiba rezistente la compresiune de circa 400 daN/cm2. Fundatiile din piatra bruta se executa cu mortar de ciment, ciment-var sau de var hidraulic, cu marca minima M 25 . In cazul apelor subterane cu actiune agresiva, se utilizeaza mortar cu adaos de tras. Fundatiile din piatra se pot executa si uscat, fara mortar, si se folosesc la constructii provizorii sau la constructii usoare (din lemn). Astfel de fundatii se numesc si arocamente.

c. Betonul ciclopian.

Se obtine prin inglobarea in beton in proportie de pana la 30% a bolovanilor de rau, pietrei brute sau sparturilor din fundatii. Blocurile de piatra sau bolovanii nu trebuie sa vina in contact direct, spatiile intre ei fiind umplute cu beton (fig. 11.7). Folosirea betoanelor ciclopiene conduce la reducerea consumului de ciment, deci la un pret de cost redus. Betoanele ciclopiene nu se pot folosi in terenurile care prezinta pericol de tasari mari sau inegale.

d. Betonul simplu.

Este materialul de constructie curent folosit pentru executarea fundatiilor, de marci: B50 (C 2,8/3,5),
B75 (C4/5), B100 (C6/7,5).
La constructiile provizorii, blocul de fundatie si soclul se executa din beton B50 (C 2,8/3,5). Pentru
constructii1e definitive se uti1izeaza beton B50 in blocul de fundatie, iar pentru socluri beton
B75(C4/5) (cand soclurile sint tencuite) si beton B100 (C6/7,5) (cand soclurile raman netencuite).
La executarea betoanelor obisnuite in fundatii se foloseste ciment P400 sau M400, care este rezistent la
actiunea apelor agresive.

piatra bruta: din beton ciclopian: a -simpla; b -cu trepte; 1 -perete; 2 -fundatie; 3 -teren natural. 1-perete; 2 -fundatie; 3 -izolatie hidrofuga;

4 -teren natural.

La fundatiile care raman in permanenta in mediu umed se foloseste ciment cu tras. Dozajul de ciment este de 280 350 kg ciment/m3 beton.


e. Betonul armat.

Se foloseste in special la fundatiile cladirilor avand structura de rezistenta cu schelet din beton armat si metalic, precum si la fundatiile cladirilor amplasate in terenuri neomogene, care prezinta pericol accentuat de tasari inegale sau mari. Se utilizeaza curent betoane de marca B100 (C6/7,5) si B150 (C8/10). Pentru armatura se utilizeaza, ca armatura constructiva si 0B37, ca armatura de rezistenta. Mai rar se utilizeaza otel - beton PC52 sau PC6O.

4. Stabilirea Cotei De Fundare

Una din problemele de baza ale proiectarii fundatiilor este stabilirea cotei de fundare. Aceasta se alege tinandu-se seama de: cota minima de inghet, cota fundatiilor vecine, cota minima constructiva de fundare, cota apelor freatice, caracteristicile geotehnice, etc.



a. Cota minima de inghet H.

Adancimea de inghet este in functie de zona climatica si are valori cuprinse intre 6070 cm (minime) si 1,101,15 m (maxime). Cota minima de fundare pentru talpa fundatiei se stabileste totdeauna cu 1020 cm sub adancimea minima de inghet pentru ca fundatia sa rezeme pe un strat de teren nedeformabil.


b. Cota fundatiilor vecine.

La stabilirea cotei de fundare se face o corelare intre cota noii fundatii si cotele eventualelor fundatii vecine, rezolvandu-se in acelasi timp si problema denivelarii fundatiilor atunci cand este necesar.

c. Cota apelor freatice.

Se urmareste ca aceasta sa ramana sub cota de fundare, deoarece executia fundatiei sub cota apelor freatice este dificila si necesita cheltuieli ridicate. Cand cota apelor freatice este aproape de suprafata terenului, nu se recomanda executia de subsoluri la cladiri.

d. Caracteristicile geotehnice.

Cercetarile geotehnice furnizeaza elemente cu privire la terenul de fundare si determina solutiile ce trebuie adoptate; acestea se refera la: caracteristicile geotehnice, presiuni admisibile (sau presiuni normate) tasari etc.









Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2818
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site