Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



ArhitecturaAutoCasa gradinaConstructiiInstalatiiPomiculturaSilvicultura


PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCTIILOR METALICE

Constructii

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
APLICATIE PODURI
AMPLASAREA CONSTRUCTIILOR PE SUPRAFATA PARCELEI
PROIECTAREA PRELIMINARA A CLADIRILOR CU PERETI STRUCTURALI DIN ZIDARIE
PREVEDERI COMUNE TUTUROR CONSTRUCTIILOR
Profile - Z, C, platou, RAL
Fereastra basculanta, oscilobatanta, oscilanta basculanta - Tipuri de ferestre
PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCTIILOR METALICE
PUNEREA IN LUCRARE A BETONULUI - PREGATIREA TURNARII BETONULUI
Lindab FamilyLine
Steel Connection Design

PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCTIILOR METALICE

Generalitati

Domeniul

Acest capitol se refera la proiectarea in zone seismice a cladirilor si a altor constructii cu structura metalica, denumite in continuare constructii metalice.




Prevederile cuprinse in acest capitol se refera la cladiri cu raportul dintre inaltime (H) si latura cea mai mica (B) a acesteia, mai mic sau egal cu 4.

Pentru proiectarea constructiilor metalice la incarcari neseismice se foloseste STAS 10108/0-78. Prevederile date in continuare completeaza prevederile STAS 10108/0-78 pentru cazul proiectarii la actiuni seismice.

Nota: Dupa intrarea in vigoare a codului CR3, in curs de elaborare, in locul STAS 10108/0-78 se va utiliza acest cod.

Pentru cladiri cu structuri compozite metal-beton, se aplica prevederile din capitolul 7.

Codurile complementare prezentului capitol sunt:

STAS 500/1 - 89 Oteluri de uz general pentru constructii.

Conditii tehnice generale de calitate.

STAS 500/2 - 80 Oteluri de uz general pentru constructii. Marci.

SR EN 10025 +A1-94 Produse laminate la cald din oteluri de constructie nealiat.

SR EN 10210 /1-98    Profile cave finisate la cald pentru constructii din oteluri de constructie nealiate si cu granulatie fina.

C150 - 99 Normativ pentru calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole.

C133 - 82 Instructiuni tehnice privind imbinarea elementelor de constructii metalice cu suruburi pretensionate de inalta rezistenta.

GP 016 - 97 Ghid pentru proiectarea imbinarilor prin contact ale stalpilor din otel facand parte din structura cladirilor etajate.

Principii de proiectare

Cladirile rezistente la seism vor fi proiectate in concordanta cu unul din urmatoarele concepte (vezi tabelul 1) privind raspunsul seismic al structurilor:

a) Comportare disipativa a structurii

b) Comportare slab disipativa a structurii

In conceptul (a) se tine cont de capacitatea unor parti ale structurii (zone disipative) de a prelua actiunea seismica printr-o comportare inelastica. Cand se folosesc conditiile de proiectare (spectrul de proiectare) definite in capitolul 3, factorul de comportare q, care depinde de tipul structurii (vezi 3), se ia mai mare de 2,0. Aplicarea conceptului (a) presupune indeplinirea prevederilor date in .

Structurile proiectate dupa conceptul (a) trebuie sa apartina claselor de ductilitate a structurii M sau H. Acestor clase le corespunde o capacitate substantiala a structurii de a disipa energia in mecanisme plastice. Pentru o anumita clasa de ductilitate trebuie satisfacute cerinte specifice in ceea ce priveste tipul structurii, clasa sectiunilor si capacitatea de rotire a zonelor potential plastice.

Tabelul 1: Concepte de proiectare, factori de comportare si clase de ductilitate ale structurii

Conceptul de proiectare

Factor de comportare q

Clasa de ductilitate ceruta

Structuri cu disipare mare

q 4,0

H (mare)

Structuri cu disipare medie

2,0 ≤ q < 4,0

M (medie)

Structuri slab disipative

q = 1,0

L (redusa)

In conceptul (b) efectele actiunilor (eforturile si deplasarile) sunt evaluate pe bazele unui calcul structural in domeniul elastic, q luandu-se egal cu 1,0 (vezi Tabelul 1.). Rezistenta elementelor si a imbinarilor trebuie evaluata in conformitate cu STAS 10108/0-78, fara nici o cerinta suplimentara.

Verificarea sigurantei

La proiectare se tine cont de posibilitatea ca limita de curgere efectiva a otelului sa fie mai mare decat limita de curgere caracteristica (fyd), prin introducerea unui coeficient de amplificare a limitei de curgere .

Conditii pivind materialele

Otelul utilizat trebuie sa respecte prevederile standardelor de la 1.1.(4)

Raportul dintre rezistenta la rupere 'fud' si rezistenta minima de curgere 'fyd' va fi cel putin 1,20, iar alungirea la rupere 'A5' va fi cel putin 20%. Otelurile folosite in elementele structurale cu rol disipativ vor avea un palier de curgere distinct, cu alungire specifica la sfarsitul palierului de curgere, de cel putin 1,5%.

Oteluri cu limita de curgere de proiectare fyd350 N/mm2 se pot folosi numai daca proprietatile plastice ale materialului sunt atestate prin incercari experimentale.

Elementele din tabla de grosimi mai mari de 16 mm, solicitate la tensiuni    de intindere, perpendicular pe planul lor, se vor controla ultrasonic pe toata zona astfel solicitata. Se vor efectua incercari la tractiune pe directia grosimii (conform STAS 11417/86) a pieselor din zona imbinarilor rigide grinda-stalp.

Imbinarile cu suruburi ale structurilor rezistente la seism se vor proiecta cu suruburi de inalta rezistenta grupele 8.8 si 10.9.

In cazul prinderilor grinda - stalp cu placa de capat, se vor folosi suruburi de inalta rezistenta. La montaj se va asigura o pretensionare a acestora cu un efort de 50% din efortul de pretensionare prescris pentru imbinarile care lucreaza prin frecare.

Suruburile de ancoraj ale stalpilor in fundatii vor fi realizate din oteluri din grupele de calitate 4.6, 5.6, 5.8 si 8. In cazul solicitarilor foarte mari, care ar conduce la rezolvari constructive complicate ale bazelor stalpilor, se accepta utilizarea suruburilor cu caracteristici fizico-mecanice ale grupei de calitate 8.8. (din otel slab aliat cu tratament termic de normalizare).

Pentru zonele si barele disipative, valoarea limitei de curgere fy,max care nu poate fi depasita de materialul folosit efectiv la realizarea structurii, trebuie specificata si notata in planurile de executie.

Limita de curgere fy,max nu va fi mai mare ca limita de curgere care defineste marca otelului amplificata cu 1,1γov ().

Nota: Pentru otelul OL37 (cu fyd = 230 N/mm2) rezulta fy,max = 323 N/mm2.

Energia de rupere KV a otelului si a imbinarilor sudate va fi cel putin 27 J la temperatura minima de exploatare considerata in gruparea de incarcari care include actiunea seismica. Aceste valori vor fi inscrise in planurile de executie.

Alegerea clasei de calitate a otelului functie de conditiile de lucru, temperatura de exploatare si grosime se face conform Tabelului 2

Tabelul 2 Alegerea clasei de calitate a otelului

Grosimea maxima pentru elementele structurale din otel

Marca otelului si clasa de calitate cf. STAS 500/1-89 si STAS 500/2-80

Grosime maxima (mm)

pentru cea mai joasa temperatura de lucru

0sC

- 10sC

- 20sC

S1

S2

S1

S2

S1

S2

OL 37.2

OL 37.3

OL 37.4

OL 44.2

OL 44.3

OL 44.4

OL 52.2

OL 52.3

OL 52.4

OL 52.4kf

Conditii de lucru :

- S1 : ● Elemente nesudate, indiferent de solicitare

● Elemente sudate, comprimate

- S2 : ● Elemente sudate, intinse

Tipuri de structuri si factori de comportare

Tipuri de structuri

Constructiile metalice vor fi incadrate in unul din urmatoarele tipuri structurale in functie de comportarea structurii de rezistenta sub actiunea seismica (vezi tabel 3):

a)    Cadre necontravantuite. Fortele orizontale sunt preluate in principal prin incovoiere. La aceste structuri, zonele disipative sunt situate la capetele grinzilor in vecinatatea imbinarii grinda-stalp, iar energia este disipata prin incovoiere ciclica.

Zonele disipative pot fi situate si in stalpi :

la baza stalpilor;

la partea superioara a stalpilor de la ultimul etaj al cladirilor multietajate;

la partea superioara si la baza stalpilor la cladirile cu un singur nivel la care NSd in stalpi satisface conditia NSd/NRd < 0,3. (NSd efortul axial de proiectare in gruparea seismica de incarcari; NRd - rezistenta la compresiune centrica).

b)   Cadrele contravantuite centric. Fortele orizontale sunt, in principal, preluate de elemente supuse la forte axiale. In aceste structuri, zonele disipative sunt, de regula, situate in diagonalele intinse. Contravantuirile pot fi proiectate in una din urmatoarele doua solutii:

Contravantuiri cu diagonale intinse active, la care fortele orizontale sunt preluate numai de diagonalele intinse, neglijand diagonalele comprimate.

Contravantuiri cu diagonale in V, la care fortele orizontale sunt preluate atat de diagonalele intinse cat si cele comprimate. Punctul de intersectare al acestor diagonale este situat pe grinda, care trebuie sa fie continua.

Contravantuirile in K, la care intersectia diagonalelor este situata pe stalpi (vezi     fig. 1) nu sunt permise.

Figura 1 : Cadru cu contravantuiri in K

c)    Cadre contravantuite excentric. La aceste cadre fortele orizontale sunt, preluate, in principal, de elementele incarcate axial. Prinderea excentrica a diagonalelor pe grinda duce la aparitia unor bare disipative care disipeaza energia prin incovoiere ciclica si/sau prin forfecare ciclica. Trebuie utilizate configuratiile din Tabelul 3.,care asigura ca toate barele disipative pot fi active.

d)   Structuri de tip pendul inversat. La aceste structuri, cel putin 50% din masa este amplasata in treimea superioara a inaltimii constructiei (de exemplu structurile cu un singur stalp cu sectiune plina sau cu zabrele). Structurile de tip cadre parter necontravantuite pe ambele directii, la care fortele axiale din stalpi indeplinesc conditia NSd<0,3Npl,R, nu fac parte din aceasta categorie.

e)    Structuri metalice asociate cu nuclee sau pereti de beton armat. La aceste structuri fortele orizontale sunt preluate, in principal, de nucleele sau peretii din beton armat amplasati, de regula, in centrul cladirii, situatie in care nu asigura o rigiditate suficienta la torsiune, in timp ce structura metalica preia numai fortele gravitationale.

f)     Structuri duale (cadre necontravantuite asociate cu cadre contravantuite). La aceste structuri fortele orizontale sunt preluate de ambele tipuri de cadre proportional cu rigiditatea acestora.

Factori de comportare

Factorul de comportare q, exprima capacitatea structurii de disipare a energiei. Coeficientul q poate fi luat din Tabelul 3, cu conditia satisfacerii cerintelor de regularitate a structurii din cap. 4 si a conditiilor de la 4 11.

Daca cladirea este neregulata in elevatie (vezi 4.4.3.3.), valorile lui q mentionate in Tabelul 3 trebuie reduse cu 20%.

Cand nu sunt efectuate calcule pentru evaluarea multiplicatorului αu1 pot fi utilizate valorile aproximative ale raportului αu1 prezentate in Tabelul 3. Parametrii αu si α1 sunt definiti dupa cum urmeaza:

coeficient de multiplicare al fortei seismice orizontale de proiectare care corespunde aparitie primei articulatii plastice.

αu coeficient de multiplicare al fortei seismice orizontale de proiectare, care corespunde aparitiei unui numar de articulatii plastice suficient de mare pentru a aduce structura in vecinatatea de mecanism cinematic. Coeficientul αu poate fi obtinut printr-un calcul structural static neliniar (pushover).

Valorile raportului αu1 obtinute prin calcul pot rezulta mai mari decat cele date in Tabelul 3. Valoarea adoptata in calcul se limiteaza la: αu1 = 1,

Structura va fi conformata astfel incat sa aiba capacitatea de deformare in domeniul inelastic cat mai apropiata pe ambele directii. Factorul de comportare q se va considera pe fiecare directie cu valoarea data in Tabelul 3.

Calculul structurii

Proiectarea planseelor ca diafragme orizontale, trebuie sa satisfaca 4.4.1.

Calculul structurii se realizeaza in ipoteza ca toate elementele structurilor sunt active, cu exceptia structurilor in cadre contravantuite centric, cu diagonale in X sau alternante, la care, daca nu se efectuaza un calcul neliniar, diagonala comprimata nu participa la preluarea actiunii seismice.

Tabelul 3.    Factorii de comportare maximi q



Tipuri de structuri

Clasa de ductilitate

H

M

a)       Cadre necontravantuite

- Structuri parter   

   

 

 

- Structuri etajate

- Zone disipative in grinzi si la baza stalpilor

b)       Cadre contravantuite centric

Contravantuiri cu diagonale intinse

Zonele disipative - numai diagonalele intinse

Contravantuiri cu diagonale in V

- Zone disipative diagonale intinse si comprimate

c) Cadre contravantuite excentric   

- Zone disipative in barele disipative incovoiate sau forfecate

Tabelul 3 (continuare) Factorii de comportare maximi q

Tipuri de structuri

Clasa de ductilitate

H

M

d) Pendul inversat

 

 

Zone disipative in stalpi

- Zone disipative la baza stalpilor NSd / Npl Rd < 0,3

e) Structuri cu nuclee sau pereti de beton

vezi cap. 5

f) Cadre duale (cadre necontravantuite asociate cu cadre contravantuite in X si alternante)   

Zone disipative in cadrele necontravantuite si in diagonalele intinse

Cadre duale (cadre necontavantuite asociate cu cadre contavantuite excentric)   

- Zone disipative in cadrele necontravantuite si in barele disipative

Reguli pentru comportarea disipativa a structurilor

Generalitati

Criteriile de proiectare date la 5.2. se aplica zonelor sau barelor structurilor proiectate conform conceptului comportarii disipative la actiunea seismica.

Criteriile de proiectare date la 5.2 se considera satisfacute daca sunt respectate regulile date la 5.3. 5.5.

Criterii de proiectare pentru structuri disipative

Structurile cu zone disipative trebuie proiectate astfel incat plastificarea sectiunilor, pierderea stabilitatii locale sau alte fenomene datorate comportarii histeretice sa nu conduca la pierderea stabilitatii generale a structurii.

Elementele componente ale sectiunii zonelor disipative trebuie sa indeplineasca conditiile de ductilitate si rezistenta.

Zonele disipative vor fi situate numai in barele structurii, evitandu-se aparitia articulatiilor plastice in imbinari.

Zonele nedisipative, elementele nedisipative si imbinarile zonelor disipative cu restul structurii trebuie sa aiba o rezerva de rezistenta suficienta pentru a permite dezvoltarea plastificarilor ciclice numai in zonele potential plastice (disipative).

Reguli de proiectare pentru elemente disipative supuse la compresiune si/sau incovoiere

Elementelor care disipeaza energia lucrand la compresiune si/sau incovoiere, trebuie sa li se asigure o ductilitate suficienta prin limitarea supletii peretilor sectiunii, conform claselor de sectiuni transversale definite in Anexa F.

Corelarea dintre capacitatea globala a structurii de a disipa energia (clasa de ductilitate), exprimata prin factorul de comportare q si ductilitatea locala a elementelor, exprimata prin clase de sectiuni (vezi anexa F) este indicata in Tabelul 4.

Tabelul 4. Relatia dintre clasa de sectiune si factorul de comportare q al structurii.

Clasa de ductilitate

Factorul de comportare q

Clasa de sectiune

H

q > 4,0

clasa 1

M

2,0 < q 4,0

clasa 2 sau 1

L

q = 1,0

clasa 3, 2 sau 1

Reguli de proiectare pentru elemente intinse

Pentru elemente intinse trebuie respectate conditiile din STAS 10108/0-78.

Reguli de proiectare pentru imbinari in zone disipative

Alcatuirea constructiva a elementelor cu zone potential disipative trebuie sa limiteze aparitia tensiunile reziduale mari, defectele de executie si sa dirijeze dezvoltarea deformatiilor plastice in zonele special conformate in acest scop.

Imbinarile elementelor disipative realizate cu sudura in adancime cu patrundere completa (nivel de acceptare B conform normativ C150-99) trebuie proiectate astfel incat sa lucreze in domeniul elastic pe toata durata de actiune a seismului. Eforturile la care se verifica imbinarea (Npl,Rd, Mpl,Rd, Vpl,Rd ale elementelor disipative) se amplifica cu 1,20.

Pentru imbinarile cu suduri in relief sau cu suruburi trebuie satisfacuta urmatoarea relatie :

(1)

unde,

Rd rezistenta imbinarii (corespunzatoare modului de solicitare la care este supusa) calculata cu relatiile din STAS 10108/0-78

Rfy rezistenta plastica a elementului disipativ care se imbina (corespunzatoare modului de solicitare la care acesta este supus), conform prevederilor din 2., 7.3. si 8.2. utilizand limita de curgere de proiectare a otelului

γov conform 1.3(1)

Pentru imbinarile solicitate in planul lor se vor folosit suruburi din categoriile A si B, iar pentru imbinarile solicitate perpendicular pe planul acestora se vor utiliza suruburi din categoria B si C. Suprafetele imbinarilor care transmit eforturile prin frecarea dintre suprafete trebuie sa fie prelucrate in conformitate cu prevederile Normativului C133-82 si protejate prin metalizare.

La imbinarile cu suruburi solicitate in planul lor, rezistenta la forfecare a suruburilor trebuie sa depaseasca cu cel putin 20% rezistenta la presiune pe peretii gaurii.

Atunci cand exista incertitudini asupra comportarii unor elemente structurale se va recurge si la testarea acestora prin incercari experimentale. In aceste situatii, rezistenta si ductilitatea elementelor si a imbinarilor vor fi stabilite prin incercari la incarcari ciclice, pentru a satisface cerintele specifice definite la 6 9 pentru fiecare tip de structura si clasa de ductilitate structurala.

Se pot folosi rezultatele experimentale obtinute pe elemente similare.

Rezistenta de calcul la forfecare sau presiune pe peretii gaurii a imbinarilor cu suruburi de inalta rezistenta, se admite sa se calculeze ca cea pentru imbinari cu suruburi obisnuite. Rezistenta imbinarilor supuse la forfecare si/sau intindere si forfecare, va fi determinata in concordanta cu STAS 10108/0-78. Rezistenta la presiune pe peretii gaurii va fi mai mica decat .

Intr-o imbinare cu suruburi nu se vor folosi, pentru preluarea eforturilor, si cordoanele de sudura.

Se accepta folosirea gaurilor ovalizate la imbinari solicitate in planul lor, cu conditia ca ovalizarea sa fie perpendiculara pe directia de solicitare.

Reguli de proiectare pentru suruburile de ancoraj

Suruburile de ancoraj vor fi proiectate la efortul maxim de intindere rezultat din combinatia de incarcari care include actiunea seismica. Efectele actiunii EFd (eforturile de la baza stalpului) se determina cu relatia (4.23):

(4.23)

Semnificatiile termenilor EF,G, γRd, EF,E sunt cele de la 4.2.4.

Raportul Ω se calculeaza functie de tipul structurii cu relatiile de la 3 pentru cadre necontravantuite, cu relatiile de la 7.4 pentru cadre contravantuite centric si cu relatiile de la 8.3 pentru cadre contravantuite excentric.

In cazul unui calcul simplificat se pot adopta valorile din Anexa F.

Pentru evitarea ruperii fragile, se recomanda ca detaliul de prindere a stalpilor in infrastructura sa asigure o zona de deformatie libera a suruburilor de ancoraj de minim 5d, unde d este diametrul tijei surubului.

Se recomanda ca transmiterea fortelor orizontale de la infrastructura la suprastructura sa nu se realizeze prin intermediul suruburilor de ancoraj. Pentru aceasta, se poate aplica una din urmatoarele conditii constructive:

a)     inglobarea bazei stalpului intr-o suprabetonare armata are inaltimea egala cu cel putin 40 cm sau 0,5 din inaltimea sectiunii stalpului;

b)     prevederea unor elemente sudate sub placa de baza a stalpului, care vor fi inglobate in goluri special executate in fundatii, odata cu subbetonarea bazei. Aceste elemente vor fi dimensionate astfel incat sa poata transmite forta taietoare de la baza stalpului la fundatie.

c)     inglobarea stalpului in infrastructura pe o inaltime care sa ii asigure ancorarea directa, fara a fi necesare suruburi de ancoraj.

Cadre necontravantuite

Criterii de proiectare

Cadrele necontravantuite trebuie proiectate astfel incat articulatiile plastice sa se formeze in grinzi, conform 4.2.3. Se accepta formarea articulatiilor plastice si in stalpi conform 3.1.(1)a.

Zonele nedisipative si imbinarile zonelor disipative de restul structurii vor respecta 5.2.(4)

Formarea articulatiilor plastice in zonele special conformate in structura poate fi obtinuta respectand 4.2.3, 2 si 3.

Grinzi

Grinzile vor fi conformate si verificate la stabilitate generala conform STAS 10108/0-78 in ipoteza ca numai la unul din capete s-a format o articulatie plastica.

In zonele potential plastice (clasa de sectiune 1) trebuie indeplinite urmatoarele conditii :



(2)

(3)

(4)

unde :

VEd=VEd,G+ VEd,M (5)

NEd, MEd, VEd sunt eforturile de proiectare, respectiv forta axiala, moment incovoietor si forta taietoare de proiectare din gruparea de incarcari care include actiunea seismica

Npl, Rd, Mpl,Rd, Vpl, Rd sunt eforturile (capabile) plastice de proiectare ale sectiunii

Npl,Rd = Afyd

Mpl,Rd = Wplfyd

Vpl,Rd = pentru sectiuni dublu T laminate

Vpl,Rd = pentru sectiuni dublu T sudate

A aria neta a sectiunii

d, tf, tw, hw conform figurii

VEd,G forta taietoare din actiunile neseismice

VEd,M forta taietoare rezultata din aplicarea momentelor capabile Mpl,Rd,A si Mpl,Rd,B cu semne opuse la cele doua capete A si B ale grinzii.

VEd,M= (Mpl,Rd,A+Mpl,Rd,B) / L; L = deschiderea grinzii

Pentru sectiuni apartinand clasei de sectiuni 3, in relatiile (2)(5) se vor inlocui Npl, Rd, Mpl,Rd, Vpl, Rd cu Nel, Rd, Mel,Rd, Vel, Rd.

Nota Coeficientul γs este coeficientul γm din STAS 10108/0-78 pana la intrarea in vigoare a codului CR3, in curs de elaborare.

Ambele talpi ale grinzilor vor fi rezemate lateral, direct sau indirect. Suplimentar, reazeme laterale vor fi amplasate in zonele unde se aplica fortele concentrate, in dreptul schimbarii sectiunii transversale si in alte locuri unde calculul structurii indica posibilitatea aparitiei unei articulatii plastice.

Reazemele laterale adiacente zonelor potential plastice trebuie sa preia o forta laterala egala cu 0,06γov fyd tf b. Celelalte reazeme laterale vor fi calculate pentru o forta egala cu 0,02γov fyd tf b.

Pentru dirijarea articulatiilor plastice in grinda, in vecinatatea imbinarii grinda-stalp (vezi anexa F), se poate reduce latimea talpilor (prin racordari cu panta de 1:3 1:5) cu pana la 35% pe lungimea de 1,5 hw (hw fiind inaltimea inimii grinzii). Zona de sectiune redusa va fi marginita de rigidizari tranversale amplasate pe ambele fete ale inimii. Sectiunea redusa se va verifica in domeniul elestic la starea limita ultima la eforturile rezultate din gruparile de incarcari (3.21) si (3.22).

Pentru zonele disipative ale grinzii se vor folosi sectiuni din clasa 1 (vezi anexa F).

Stalpi

Stalpii trebuie verificati considerand cea mai defavorabila combinatie de forta axiala si moment incovoietor. In verificari, eforturile NEd, MEd, VEd, trebuie calculate cu relatiile :

NEd= NEd,G+ 1,1γov NEd,E

MEd= MEd,G+ 1,1 γov MEd,E (6)

VEd= VEd,G+ 1,1 γov VEd,E

in care:

NEd,G, MEd,G, VEd,G efortul axial, momentul incovoietor si forta taietoare in stalp din actiunile neseismice continute in gruparea de incarcari care include actiunea seismica.

NEd,E, MEd,E, VEd,E efortul axial, momentul incovoietor si forta taietoare in stalp din actiunile seismice de proiectare (vezi 3.4).

valoarea minima a lui = Mpl,Rd,i / MEd,i calculata pentru toate grinzile in care sunt zone potential plastice; MEd,i reprezinta momentul incovoietor in grinda 'i' din gruparea de incarcari care include actiunea seismica, Mpl,Rd,i rezistenta plastica de proiectare in grinda 'i'. se calculeaza numai pentru grinzile dimensionate din combinatia de incarcari care include actiunea seismica. Pentru o directie de actiune a seismului, ΩM este unic pe intreaga structura.

Nota Pentru fiecare grinda a structurii, se calculeaza un singur raport , la capatul grinzii unde momentul are valoarea maxima. Valorile maxime si minime ale raportului (pe intreaga structura) nu vor diferi cu mai mult de 25%.

Verificarea de rezistenta si stabilitate a stalpilor trebuie facuta in conformitate cu STAS 10108/0-78.

Forta taietoare din stalp, VEd, rezultata din calculul structurii trebuie sa satisfaca conditia :

(7)

Transferul eforturilor de la grinzi la stalpi se face in ipoteza de imbinare grinda-stalp rigida.

Figura 2. imbinare grinda stalp. Panoul de inima

Panourile de inima ale stalpilor din zona imbinarilor grinda-stalp (vezi fig. 2) trebuie sa satisfaca urmatoarea conditie:

(8)

in care:

Vwp,Ed - valoarea fortei taietoare in panou calculata functie de rezistenta plastica a zonelor disipative ale grinzilor adiacente

Vwp,Rd - efortul capabil de forfecare a panoului de inima determinat astfel:

Vwp,Rd = 0,6fydds twp daca (9)

Vwp,Rd= 0,6fyddstwp daca (10)

in care:

twp grosimea inimii panoului (grosimea inimii stalpului si a placilor de dublare daca sunt folosite, vezi fig. 3)

ds inaltimea totala a sectiunii stalpului (inima + talpi)

bs latimea talpii stalpului

tf grosimea talpii stalpului

d inaltimea totala a sectiunii grinzii (inima + talpi)

hw inaltimea inimii grinzii

fyd limita minima de curgere a otelului din panoul de inima

Grosimile inimilor stalpilor si ale placilor de dublare (fig.3), atunci cand acestea sunt necesare, vor satisface urmatoarea conditie:

twp (dp + hws) / 90 (11)

unde:

twp grosimea inimii stalpului sau placii de dublare;

dp inaltimea panoului de inima masurata intre rigidizarile de continuitate

a talpilor grinzilor;

hws inaltimea inimii stalpului;

Figura 3. Panou de inima incadrat de placi de dublare

Cand imbinarea grinda-stalp se realizeaza prin sudarea directa de talpile stalpului a talpilor grinzilor sau a ecliselor prevazute pe talpile grinzilor, se vor prevedea rigidizari de continuitate pentru a transmite eforturile din talpile grinzii la inima sau inimile stalpului. Aceste rigidizari vor avea grosimea cel putin egala cu grosimea talpii grinzii sau a eclisei de pe talpa grinzii.

Prinderea rigidizarilor de continuitate de talpile stalpului se va face fie cu sudura in adancime cu patrunderea completa, fie cu sudura in adancime cu patrundere incompleta combinata cu suduri de completare in relief sau cu suduri in relief pe ambele fete. Imbinarile sudate vor avea capacitatea de rezistenta egala cu minimul dintre:

- capacitatea de rezistenta a rigidizarilor de continuitate;

- efortul maxim din talpile grinzii.

Prinderile rigidizarilor de continuitate de inima stalpului vor avea capacitatea portanta cel putin egala cu:

- suma capacitatilor de rezistenta a prinderilor placilor de continuitate de talpile stalpului;

- capacitatea de rezistenta a rigidizarilor de continuitate;

- efortul efectiv care este transmis de rigidizare.

In zona imbinarii grinda-stalp, talpile stalpului vor fi legate lateral la nivelul talpii superioare a grinzilor. Fiecare rezemare laterala va fi proiectata la o forta egala cu 0,02 fyd tf b (tf, b dimensiunile talpii grinzii).

In planul cadrelor in care grinzile pot forma articulatii plastice, zveltetea stalpului se limiteaza la:

(12)

In planul in care nu se pot forma articulatii plastice in grinzi, zveltetea stalpului se limiteaza la:

(13)

Verificarea la compresiune si incovoiere pe una sau doua directii, in domeniul elastic, se realizeaza cu relatiile din STAS 10108/0-78, in care se va considera    cy = cz = 1,0.

La stalpi se va utiliza clasa de sectiuni 1, in zonele potential plastice, si clasa 2 in celelalte zone.

Imbinarile grinda-stalp

Daca structura este proiectata sa disipeze energia in grinzi, imbinarile grinzilor cu stalpii trebuie sa fie proiectate astfel incat sa lucreze in domeniul elastic pe toata durata de actiune a seismului, functie de momentul capabil Mpl,Rd si de forta taietoare (VEd,G + VEd,M) evaluate conform 2.

Zona potential plastica, adiacenta imbinarii grinda-stalp trebuie proiectata astfel incat capacitatea de rotire plastica θp in articulatia plastica sa nu fie mai mica de     0,035 rad, pentru structurile din clasa de ductilitate H si de 0,025 rad pentru cele din clasa M.

θp este definit ca:

Figura 4. Sageta la mijlocul grinzii

(14)

unde: δ si L sunt sageata grinzii la mijlocul deschiderii si, respectiv, deschiderea grinzii (vezi fig. 4.)

Imbinarile de continuitate ale stalpilor

Imbinarile de continuitate ale stalpilor se vor amplasa la aproximativ 1/3 din inaltimea de etaj a stalpului si se vor calcula in conformitate cu prevederile din GP 016-97.

Cadre contravantuite centric

Criterii de proiectare

Cadrele contravantuite centric trebuie proiectate astfel incat curgerea diagonalelor intinse sa se produca inainte de formarea articulatiilor plastice sau de pierderea stabilitatii generale in grinzi si stalpi. Imbinarile vor fi verificate la γovNpl,Rd in care Npl,Rd este rezistenta plastica a diagonalei intinse (γov conf. 1.3).

Diagonalele contravantuirilor trebuie amplasate astfel incat structura sa aiba deplasari laterale relative cu valori apropiate, la fiecare nivel si pe orice directie contravantuita.

In acest scop, la fiecare etaj trebuie respectate urmatoarele reguli:   

(15)

in care :

A+ si A- sunt ariile proiectiilor orizontale ale sectiunilor transversale ale diagonalelor intinse, cand actiunea seismica orizontala are sensuri diferite (vezi fig. 5).

Prinderile grinda-stalp ale cadrelor contravantuite centric si ale cadrelor necontravantuite situate pe directia contravantuita a cladirii vor fi de tip rigid.

Cadrele necontravantuite, situate pe directia contravantuita a cladirii, vor fi astfel proiectate incat sa poata prelua cel putin 25% din actiunea seimica de calcul, in ipoteza in care cadrele contravantuite au iesit din lucru. Cadrele contravantuite vor fi proiectate la eforturile rezultate din calculul static in cea mai defavorabila combinatie de incarcari.

Particularitati de calcul

Incarcarile gravitationale, se considera preluate numai de grinzi si stalpi, fara a se tine cont de elementele de contravantuire.

Sub actiunea seismica, intr-un calcul static liniar se considera ca :

la cadre cu contravantuiri in X sau alternante (la care diagonalele intinse si cele comprimate nu se intersecteaza, vezi fig.4), se iau in considerare numai diagonalele intinse;

la cadre cu contravantuiri in V, se iau in considerare atat diagonalele intinse cat si cele comprimate.

Figura 5. Exemple de aplicare a 7.1.(2)

(3) Luarea in considerare a ambelor tipuri de diagonale, intinse si comprimate, in calculul oricaror tipuri de contravantuiri centrice este permisa, daca sunt satisfacute urmatoarele conditii:

a)      se face un calcul static neliniar sau un calcul dinamic neliniar;

b)      modelarea diagonalelor se face cu elemente finite care sa simuleze flambajul diagonalelor comprimate;

Calculul diagonalelor

La cadrele cu contravantuiri cu diagonale in X, coeficientul de zveltete trebuie sa ia valori in intervalul: . Limita de 1,3 este stabilita pentru a evita supraincarcarea stalpilor in stadiul premergator atingerii fortei critice de flambaj (cand atat diagonalele comprimate cat si cele intinse sunt active). - forta critica de flambaj, Lcr lungimea de flambaj.

La cadrele contravantuite cu diagonale care lucreaza la intindere dar nu sunt dispuse in X (tabel 4), coeficientul de zveltete trebuie limitat la:

La cadrele cu contravantuiri in V, coeficientul de zveltete trebuie limitat la

Efortul plastic capabil Npl,Rd al sectiunii transversale a diagonalelor trebuie sa fie astfel ca: .

La cadrele cu contravantuiri in V, diagonalele comprimate trebuie dimensionate la compresiune conform STAS 10108/0-78.

Imbinarile diagonalelor cu celelalte elemente ale structurii trebuie sa satisfaca prevederile de la 5.5.

Valorile maxima si minima ale raportului (definit la 7.4.(1))pentru toate diagonalele sistemului nu vor diferi cu mai mult de 25%.

Diagonalele vor avea sectiuni din clasa 2 de sectiuni; supletea cornierelor va fi mai mica decat (vezi anexa F, fyd in N/mm2).

Calculul grinzilor si stalpilor

Stalpii si grinzile care au forte axiale vor fi calculate in domeniul elastic la cea mai defavorabila combinatie de incarcari.

In verificari, eforturile NEd si MEd se vor calcula cu relatiile:

(16)

unde:

NEd,G, MEd,G efortul axial, respectiv momentul incovoietor, din stalp sau grinda produse de actiunile neseismice, incluse in gruparea de incarcari care include actiunea seismica;

NEd,E, MEd,E efortul axial, respectiv moment incovoietor in grinda sau stalp, produse de actiunile seismice de proiectare;

este valoarea minima a raportului calculata pentru diagonalele intinse ale sistemului de contravantuire al cadrului. se calculeaza numai pentru diagonalele dimensionate din combinatia de incarcari care include actiunea seismica. Pentru o directie de actiune a seismului, ΩN este unic pe intreaga structura;

Npl,Rd,i este efortul axial plastic al diagonalei i;

NEd,i este efortul axial de proiectare in aceeasi diagonala 'i', in gruparea de incarcari care include actiunea seismica.

La cadre cu contravantuiri in V, grinzile trebuie proiectate sa preia:

toate actiunile neseismice, fara a se lua in considerare reazemul format de diagonale, numai in cazul contravantuirilor in V inversat;

efortul neechilibrat aplicat grinzii de catre contravantuiri dupa flambajul diagonalei comprimate. Aceast efort este calculat considerand Npl,Rd pentru diagonala intinsa si 0,3Npl,Rd pentru diagonala comprimata.

In sectiunea de intersectie cu diagonalele, grinda va fi prevazuta, atat la talpa superioara cat si la talpa inferioara, cu legaturi laterale capabile sa preia fiecare o forta laterala egala cu 0,02btf fyd.

Zveltetea stalpilor in planul contravantuit, se limiteaza la .

Imbinarile de continuitate ale stalpilor se vor face la aproximativ 1/3 din inaltimea de etaj a stalpului si se vor calcula in conformitate cu prevederile din GP 016-97.

Cadre contravantuite excentric

Criterii de proiectare

Cadrele contravantuite excentric trebuie proiectate in asa fel incat barele disipative, elemente special amplasate in structura, sa fie capabile sa disipeze energia prin formarea de mecanisme plastice de incovoiere si/sau de forfecare.

Structura va fi astfel proiectata incat sa se obtina o comportare de ansamblu omogena, prin realizarea unor bare disipative cu caracteristici cat mai apropiate.

Regulile date in continuare sunt menite sa asigure ca formarea articulatiilor plastice (inclusiv efectele rezultate din autoconsolidarea otelului in articulatiile plastice) va avea loc in barele disipative, inainte de pierderea stabilitatii generale sau aparitia articulatiilor plastice in alte elemente structurale (stalpi, contravantuiri, grinzi adiacente barelor disipative).

Barele disipative pot fi orizontale sau verticale (vezi structurile din tabelul 3.).

Prinderile grinda-stalp ale cadrelor contravantuite excentric si ale cadrelor necontravantuite situate pe directia contravantuita a cladirii vor fi de tip rigid.

Cadrele necontravantuite, situate pe directia contravantuita a cladirii, vor fi astfel proiectate incat sa poata prelua cel putin 25% din actiunea seimica de calcul, in ipoteza in care cadrele contravantuite au iesit din lucru. Cadrele contravantuite vor fi proiectate la eforturile rezultate din calculul static in cea mai defavorabila combinatie de incarcari.

Calculul barelor disipative

Inima unei bare disipative trebuie sa fie realizata dintr-un singur element (fara placi de dublare) fara gauri.

Barele disipative sunt clasificate in 3 categorii functie de tipul mecanismului plastic dezvoltat :

bare disipative scurte, care disipeaza energia prin plastificarea barei din forta taietoare (eforturi principale);

bare disipative lungi, care disipeaza energia prin plastificarea sectiunii din moment incovoietor;

bare disipative intermediare, la care plastificarea sectiunii este produsa de moment incovoietor si forta taietoare;

Pentru sectiunile dublu T, sunt folositi urmatorii parametri pentru a defini eforturile capabile plastice (fig. 6):

(17)

(18)



Figura Notatii pentru bara disipativa cu sectiune dublu T

Daca la ambele capete ale barei disipative vor fi satisfacute conditiile :

(19)

(20)

unde:

NEd, MEd, VEd sunt eforturile de proiectare, forta axiala, momentul incovoietor si forta taietoare, la ambele capete ale barei disipative.

Daca NEd /NRd > 0,15, in relatiile (19), (20) trebuie folosite urmatoarele valori reduse Vpl,link,r si Mpl,link,r :

Vpl,link,r = Vpl,link (21)

Mpl,link,r = 1,18Mpl,link (22)

Daca NEd /NRd0,15 lungimea barei disipative 'e', va satisface relatia (23) daca R < 0,3 si relatia (24) daca R ≥ 0,3:

e ≤ 1,6 Mpl,link. / Vpl,link (23)

e ≤ (1,15 - 0,5R)1,6 Mpl,link. / Vpl,link   

coeficientul R avand expresia:

(24)

in care: A este aria bruta

Valorile maxime si minime ale raportului Ωi in elementele disipative ale structurii (definite la (8.3.(1)) nu vor diferi cu mai mult de 25% pentru a realiza o comportare disipativa omogena pe ansamblul structurii.

Lungimile e care definesc tipul barei disipative cu sectiune dublu T simetrice se stabilesc dupa cum urmeaza (fig. 7.a):

daca e < 1,6 Mpl,link / Vpl,link - bara disipativa este scurta (25)

daca e > 3,0 Mpl,link / Vpl,link - bara disipativa este lunga (26)

daca 1,6 Mpl,link / Vpl,link ≤ e ≤ 3,0 Mpl,link / Vpl,link - bara disipativa este intermediara (27)

Cand se formeaza o singura articulatie plastica la unul din capetele barei disipative (vezi Fig. b), lungimile e care definesc tipurile de bare disipative cu sectiune dublu T sunt:

e < 0,8 (1 + ) Mpl,link / Vpl,link - bare disipative scurte (28)

e > 1,5 (1 + ) Mpl,link / Vpl,link - bare disipative lungi (29)

0,8 (1 + ) Mpl,link / Vpl,link ≤ e ≤ 1,5 (1 + ) Mpl,link / Vpl,link - bare disipative

intermediare (30)

in care: , iar sunt momentele incovoietoare la capetele barei disipative produse de actiunea seismica

a) b)

Figura 7 : a) momente egale la capetele barei disipative;

b)     momente inegale la capetele barei disipative

Unghiul de rotire inelastica al barei disipative θp (definit in fig. 7), format intre bara disipativa si elementul din afara acesteia, rezultat in urma unui calcul neliniar, se va limita la:

θp ≤ 0,08 radiani pentru barele disipative scurte;

θp ≤ 0,02 radiani pentru barele disipative lungi;

θp va avea o valoare determinata prin interpolare liniara intre valorile de mai sus, pentru barele disipative intermediare.

La capetele barei disipative, in dreptul diagonalelor contravantuirii, se vor prevedea rigidizari pe toata inaltimea inimii pe ambele fete ale acesteia. Rigidizarile trebuie sa aiba o latime insumata de cel putin (b 2tw), iar grosimea tst ≥ 0,75 tw si tst ≥ 10 mm.

Barele disipative trebuie prevazute cu rigidizari ale inimii, dupa cum urmeaza (vezi anexa F.3):

a)     Distanta 'a' dintre rigidizari trebuie sa respecte conditiile:

a ≤ (30 tw hw/5) pentru = 0,08 rad

a ≤ (52 tw hw/5) pentru ≤ 0,02 rad

Pentru 0,02 rad < < 0,08 rad 'a' se determina prin interpolare liniara.

b)     Barele disipative lungi trebuie sa fie prevazute cu rigidizari pe ambele fete ale inimii, amplasate la distanta de 1,5b de fiecare capat al barei disipative (rigidizari ce delimiteaza zonele potential plastice).

c)     Barele disipative intermediare, trebuie sa fie prevazute cu rigidizari ale inimii care sa intruneasca cerintele de la a) si b) de mai sus.

d)     Nu sunt necesare rigidizari la barele disipative cu o lungime mai mare de 5Mpl,link / Vpl,link.

e)     Rigidizarile inimii trebuie sa se prevada pe toata inaltimea acesteia. La barele disipative cu o inaltime mai mica de 600 mm, rigidizarile se pot prevedea numai pe o singura parte a inimii alternativ.

Grosimea tst a rigidizarii va fi tst ≥ tw si tst ≥ 10 mm, iar latimea rigidizarii    bst ≥ b/2 tw.

Sudurile in relief ale rigidizarilor de inima barei disipative trebuie sa aiba rezistenta mai mare sau egala cu γovfydAst, unde Ast = tstbst este aria sectiunii rigidizarii. Rezistenta sudurilor in relief dintre rigidizare si talpi trebuie sa fie mai mare sau egala cu γovfydAst/4.

La capetele barei disipative, atat la talpa superioara cat si la talpa inferioara, trebuie prevazute legaturi laterale, avand o rezistenta la compresiune mai mare sau egala cu 0,06fydbtf (b, tf dimensiunile sectiunii talpii barei disipative).

Inimile grinzilor adiacente barei disipative se vor verifica la pierderea stabilitatii locale conform STAS 10108/0-78.

Barele disipative vor avea clasa 1 de sectiune.

Intersectia dintre axa diagonalei si axa grinzii se va gasi in dreptul rigidizarii de la capatul barei disipative sau in interiorul lungimii barei disipative. Nici o parte a prinderii nu se va extinde pe lungimea barei disipative(vezi Anexa F).

Elemente structurale care nu contin bare disipative

Elementele care nu contin bare disipative stalpii, diagonalele contravantuirilor si grinzile (cand se folosesc bare disipative verticale - tabel 3 caz c), trebuie verificate in domeniul elastic, luand in considerare cea mai defavorabila combinatie de eforturi.

Pentru verificari, eforturile NEd, MEd, VEd se vor calcula cu relatiile:

(31)

unde,

NEd, MEd, VEd eforturi de proiectare

NEd,G, MEd,G, VEd,G sunt eforturile (efort axial, moment incovoietor si forta taietoare) din stalp sau in diagonala contravantuirii din incarcarile neseismice incluse in gruparea care include actiunea seismica;

NEd,E, MEd,E, VEd,E sunt eforturile (efort axial, moment incovoietor si forta taietoare) din stalp sau in diagonala contravantuirii din incarcari seismice.

- pentru bare disipative scurte are valoarea minima calculata pentru toate barele disipative dimensionate din combinatia de incarcari care include actiunea seismica. Pentru o directie de actiune a seismului, este unic pe intreaga structura.

- pentru bare disipative intermediare si lungi are valoarea minima calculata pentru toate barele disipative dimensionate din combinatia de incarcari care include actiunea seismica. Pentru o directie de actiune a seismului, este unic pe intreaga structura.

VEd,i, MEd,i sunt eforturile de proiectare ale fortei taietoare si momentului incovoietor in bara disipativa 'i', in gruparea de incarcari care include actiunea seismica;

Vpl,link,i, Mpl,link,i sunt eforturile plastice, forta taietoare si moment incovoietor, in bara disipativa 'i' conform 8.2 (3).

La stalpi se va utiliza clasa de sectiuni 1 in zonele potential plastice si clasa 2 in celelalte zone.

Grinzile adiacente barelor disipative si diagonalele vor avea clasa de sectiuni 2.

Zveltetea stalpilor, in planul contravantui, se limiteaza la .

Imbinarile de continuitate ale stalpilor se vor face la aproximativ 1/3 din inaltimea de etaj a stalpului si se vor calcula in conformitate cu prevederile din GP 016-97.

Imbinarile barelor disipative

Imbinarile barelor disipative sau ale elementelor care contin bare disipative trebuie proiectate luand in considerare rezerva de rezistenta a sectiunii Ω (vezi 8.3) si sporul probabil al limitei de curgere a materialului exprimat prin γov (vezi 5.4).

Reguli de proiectare pentru structuri de tip pendul inversat

La structurile de tip pendul inversat (definite la 3.1.(d)), stalpii vor fi verificati la compresiune si incovoiere, luand in considerare cea mai defavorabila combinatie de eforturi axiale si momente incovoietoare in gruparea fundamentala si gruparea care include actiunea seismica.

La verificari se vor folosi eforturile NEd, MEd,VEd calculate conform 3.

Coeficientul de zveltete al stalpilor trebuie limitat la ;

Coeficientul de sensibilitate la deplasarea relativa de nivel θ definit la 4.2.(2) trebuie limitat la θ0,20.

Reguli de proiectare pentru structurile metalice cu nuclee sau pereti din beton armat si pentru structuri duale

Structuri cu nuclee sau pereti din beton armat

Elementele metalice trebuie verificate conform prezentului capitol si STAS 10108/0-78. Elementele de beton vor fi proiectate conform capitolului 5.

Elementele la care exista o interactiune intre metal si beton, trebuie verificate conform capitolului 7.

Structuri duale (cadre necontravantuite plus cadre contravante)

Structurile duale cu cadre necontravantuite si cadre contravantuite lucrand in aceeasi directie, trebuie proiectate folosind un singur factor q. Fortele orizontale trebuie distribuite intre diferitele cadre proportional cu rigiditatea lor elastica.

Cadrele necontravantuite vor fi dimensionate pentru a prelua cel putin 25% din actiunea seismica.

Cadrele necontravantuite si cadrele contravantuite vor respecta prevederile 6, 7 si 8.

Controlul executiei

Controlul executiei trebuie sa asigure ca structura reala corespunde celei proiectate.

In acest scop, pe langa prevederile din C150-99, trebuie satisfacute urmatoarele cerinte:

a)     Desenele elaborate pentru executie si montaj trebuie sa indice detaliile imbinarilor, marimea si calitatea suruburilor si sudurilor precum si marca otelului. Pe desene va fi notata limita de curgere maxima admisa a otelului fy,max ce poate sa fie utilizata de fabricant in zonele disipative;

b)     Trebuie controlata respectarea prevederilor din 2.(1)2.(5);

c)     Controlul strangerii suruburilor si calitatea sudurilor trebuie sa se realizeze in conformitate cu prevederile normelor de la 1.1.(4);

d)     In timpul executiei, se va verifica daca limita de curgere a otelului, folosit in barele si zonele disipative, este cea indicata in proiect. In mod exceptional se accepta o depasire de maxim 10% a valorii fy,max inscrisa pe desene.

Atunci cand una din conditiile de mai sus nu este satisfacuta, trebuie elaborate solutii de remediere a deficientelor pentru incadrare constructiei in gradul de asigurare in gruparea fundamentala si speciala de incarcari.

PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCTIILOR METALICE

1. Generalitati

1.1. Domeniul

1.2. Principii de proiectare

1.3. Verificarea sigurantei

2. Conditii pivind materialele   

3. Tipuri de structuri si factori de comportare

3.1. Tipuri de structuri

3.2. Factori de comportare

4. Calculul structurii

5. Reguli pentru comportarea disipativa a structurilor

5.1. Generalitati

5.2. Criterii de proiectare pentru structuri disipative

5.3. Reguli de proiectare pentru elemente disipative supuse la compresiune si/sau incovoiere

5.4. Reguli de proiectare pentru elemente intinse

5.5. Reguli de proiectare pentru imbinari in zone disipative

5. Reguli de proiectare pentru suruburile de ancoraj

Cadre necontravantuite

1. Criterii de proiectare

2. Grinzi

3. Stalpi

4. Imbinarile grinda-stalp   

5. Imbinarile de continuitate ale stalpilor

7. Cadre contravantuite centric   

7.1. Criterii de proiectare

7.2. Particularitati de calcul

7.3. Calculul diagonalelor

7.4. Calculul grinzilor si stalpilor

8. Cadre contravantuite excentric   

8.1. Criterii de proiectare

8.2. Calculul barelor disipative   

8.3. Elemente structurale care nu contin bare disipative

8.4. Imbinarile barelor disipative

Reguli de proiectare pentru structuri de tip pendul inversat

10. Reguli de proiectare pentru structurile metalice cu nuclee sau pereti din beton armat si pentru structuri duale   

10.1. Structuri cu nuclee sau pereti din beton armat

10.2. Structuri duale (cadre necontravantuite plus cadre contravante)

Controlul executiei



loading...







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1869
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site