PROIECT EXECUTAREA UNUI TRONSON DE RETEA EXTERIOARA DIN TUBURI DE BETON ARMAT PRECOPRIMAT CU DIMENSIUNEA DE 600 MM, LUNGIMEA 500 MM PENTRU APA POTABILA

PROIECT PENTRU EXAMEN DE CERTIFICARE

A COMPETENTELOR PROFESIONALE

- NIVEL 2 -

EXECUTAREA UNUI TRONSON DE RETEA EXTERIOARA DIN TUBURI DE BETON ARMAT PRECOPRIMAT

CU DIMENSIUNEA DE 600 MM,    LUNGIMEA 500 MM PENTRU APA POTABILA

CUPRINS

1. TEMA LUCRARII

2. ARGUMENT

3. SCHEMA GENERALA A INSTALATIEI

4. MATERIALE PENTRU EXECUTAREA INSTALATIEI

5. SDV-URI PENTRU EXECUTAREA INSTALATIEI

6. ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA

7. NORME SPECIFICE DE PROTECTIE A MUNCII

8. NORME DE PROTECTIA MEDIULUI

9. TEHNOLOGIA DE EXECUTARE A INSTALATIEI

9.1. REGULI DE MONTARE / EXECUTIE

9.2. SUCCESIUNEA OPERATIILOR

10. DETALII DE EXECUTIE - DESENE

11.BIBLIOGRAFIE

ARGUMENT

Lucrarea de fata cuprinde o parte componenta a unei instalatii exterioare din tuburi de azbociment cu dimensiunea 600 mm, L = 500 mm, pentru apa potabila.

Instalatii de alimentare cu apa potabila sunt lucrari complexe executate de catre muncitori calificati pe baza unei documentatii tehnice cu materiale calificate. Am ales ca lucrarea sa fie executata din tuburi de azbociment pentru ca prezinta urmatoarele avantaje:

1. Are o durata de viata lunga

2. Rezista la socuri mecanice

3. Nu se depune calcar din apa pe peretele din interior al conductei

4. Se prelucreaza usor

5. Sunt usoare

6. Nu necesita protectia impotriva coroziunii

7. La executarea instalatiei se va tine cont de toate regulile de prelucrare, imbinarea materialelor componente instalatiei de asemenea se va respecta cu strictete succesiunea operatiilor de montare a instalatiei.

Se va respecta proiectul de executie iar in alcatuirea instalatiei acolo unde este posibil se va tine cont si de dorinta beneficiarului.

SCHEMA GENERALA A INSTALATIEI

MATERIALE PENTRU

EXECUTAREA INSTALATIEI

1. Tuburi din beton armat precomprimat - 100 bucati

2. Ciment - 100 kg

S.D.V. - URI

(Scule, dispozitive, verificatoare

folosite la executarea lucrarii)

1. Ciocan

2. Lansator pentru tevi

3. Rangi

4. Cric

ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA

Locul de munca este spatiul unde se executa o operatie tehnologica: trasarea, taierea, indoirea, filetarea, mufarea, imbinarea cu filet.

Spatiul locul de munca trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

1. Pe langa iluminatul natural trebuie sa fie iluminat si artificial.

2. Sa fie aerisit

3. Sa fie dotat cu instalatie de ventilare si sa existe posibilitatea deschiderii ferestrelor pentru aerisire.

4. Sa fie dotat cu bancuri si menghine pentru tevi.

5. Sa fie dotat cu trusa de prim ajutor.

6. In timpul lucrului instalatorul este obligat sa organizeze scule pe banc conform ordinii de manuire cu mana.

MASURI DE TEHNICA A SECURITATII SI DE PROTECTIE A MUNCII, DE PREVENIRE SI STINGERE A INCEDIILOR SPECIFICE LUCRARILOR DE REALIZARE A RETELELOR EXTERIOARE DE ALIMENTARE CU APA

Instructajul de protectie a muncii

Intreprindera care executa sau exploateaza retele exterioare de alimentatie cu apa are obligatia ca, atat la angajare cat si periodic sa efectueze instructaje de protectie a muncii cu personalul sau. Aceste instructaje au la baza normele republicane de protectie a muncii, normele departamentale specifice intreprinderii respective si instructiunile locale reiesite din experienta proprie, la locul de munca.

Instructajul de protectie a muncii se compune din:

Instructajul introductiv, carea are o durata de 8h. Acest instructaj se efectueaza la intrprindere, de cadre tehnice de inalta calificare, cu noi angajati. Instructajul are rolul de a familiariza muncitorul cu specificul santierului, cu problemele complexe de munca si de protectie a muncii. Persoanele carora li s-a facut instructajul introductiv general sun supuse unor verificari a cunsotintelor de protectie a muncii, rezultatul fiind consemnat in fisa de instructaj;

Instructajul la locul de munca la problemele specifice muncii pe care muncitorul o va depune, pericolele si masurile pe care trebuie sa le i-a in vederea protejarii persoanei sale si colegilor de munca. Instructajul este efectuat de ingineri, tehnicieni sau maistri bine pregatiti si este verificat de seful ierarhic superior, dupa care persoana respective este admisa la lucru;

Instructajul periodic, efectuat la fiecare 30 de zile de maistrul de instalatii la locul de munca, timp de 30 de minute. Acest instructaj reimprospateaza cunostintele obtinute la instructajele anterioare si este completat cu exemplificari privand activitatea zilnica.

Echipamentul de protectie si de lucru

Muncitorii, sefii de echipe si maistri, care participa direct la executarea retelelor exterioare de alimentare cu apa, sunt dotati cu urmatorul echipament de protectie:

casca de protectie;

cizme de protectie din cauciuc, pentru lucru in medii umede;

scurta impermeabila cu gluga pentru lucrul in conditii de intemperii;

capison, pentru lucru pet timp friguros;

ochelari si masca de protectie pentru soduri;

centuri de siguranta.

Echipamentul de protectie se compune din salopeta de doc pentru lucru in anotimpul calduros si vesta vatuita sau costum vatuit pentru timp friguros.

Masuri specifice de tehnica

a securitatii si de protectie a muncii

La executarea retelelor exteroare de alimentare cu apa, ingropate in pamant, se vor respecta urmatoarele reguli:

• in timpul executarii santurilor, daca sunt depistate instalatii subterane, se va opri lucrul, se va stabili precis natura instalatiilor subterane si felul cum sunt amplasate su se vor lua masuri pentru evitarea avarierii acestor instalatii si pentru eliminarea pericolelor de orice fel;
• daca la executarea sapaturilor se detecteaza gaze sau alte substante periculoase, va fi instintat imediat conducatorul tehnic al lucrarii care pentru continuarea lucrarii va lua masurile necesare pentru eliminarea cauzelor care ar putea duce la accidente de munca;
• santurile in aproprierea carora se circula vor fi imprejmuite si marcate pentru timpul de noapte cu inscriptii luminoase sau felinare avertizoare, in scopul prevederii personalului sau mijloacelor de transport;
• pentru adancimi mai mari de 1 m se executa sprijiniri cu dulapi si traverse, astfel incat operatiile de sapaturi si montaj pot continua fara pericol de surpare a peretilor santului. In cazul in care santul se executa paralel cu un sant mai vechi, astupat, se executa sprijinirea malurilor, oricare ar fi adancimea acestuia, deoarece pamantul nefiind tasat uniform pot aparea surpari partiale, care pot provoca accidente;
• pamantul rezultat din sapatura se arunca pe o singura parte a santului, la o distanta de minimum 0.70 m de margine, pentru a nu se rostogoli in sant, accidentand muncitorii;
• coborarea conductelor in sant se realizeaza prin lansarea cu trepiede si cabluri. Nu este permisa aruncarea lor in sant si nici asezarea provizorie pe traversele sprijinirilor. In timpul coborarii conductelor este interzis ca muncitorii sa stationeze in lungul santului, chiar daca lansarea nu afecteaza portiunea respectiva;
• lucrarile de imbinare a conductelor in sant se efectueaza intotdeuna de catre grupuri de 2-3 muncitori la fiecare punct de lucru. In sant lucreaza la imbinarea conductei unul sau doi muncitori echipati corepunzator (cu ochelari, cizme si imbracaminte de protectie). Se recomanda ca acestia sa fie legati cu century de siguranta. Cablul centurii este scos din sant de un coechipier care supravegheaza oparatiile de montaj si poate intervenii la ivirea unor eventuale emanatii sau accidentari;
• la imbinarea tuburilor din fonta de presiune, turnarea plumbului pentru stemuire se face cu o lingura speciala cu maner izolant. Plumbul se va topi in cazanele suspendate rigid pe o vatra, fara posibilitati de rasturnare.

La montarea aeriana a retelelor exterioare de alimentare cu apa se vor respecta urmatoarele reguli:

folosire obligatorie a centurilor de siguranta pentru lucru la inltime si a castilor de protectie;

in scopul prevenirii accidentelor se interzice prelucrarea tevilor pe schele destinate montajului conductelor.

Masuri specifice de prevenire

si stingere a incediilor

La executarea retelelor exterioare de alimentare cu apa, incediile poat aparea la efectuarea lucrarilor de sudura oxiacetilenica sau la aprinderea scaparilor de gaze combustibile. Pentru evitarea incediilor se recomanda:

manevrarea robinetelor si a tuburilor de oxigen fara urme de grasimi pe maini;

suflaiul (becul) de sudat trebuie manevrat numai in zona de sudura; la intreruperea sudurii becul se stinge. Atarnarea becului arzand cu flacare pe schele, sprijinirea pe lemn sau chiar pe conductele instalatiei pot duce chiar la arsuri grave sau incendii provocate fie direct de flacara, fie de perforarea furtunurilor pentru alimentarea cu oxigen sau acetilena;

incarcarea cu carbid si manevrarea generatorului de acetilena nu se vor face in prezenta flacarilor sau a tigarilor aprinse.   

TEHNOLOGIA DE EXECUTIE

SI MONTARE A RETELELOR EXTERIOARE

DE ALIMENTARE CU APA

Retelele exteriore de alimentare cu apa se monteaza de regula ingrosate in sol, sub adancimea de inghet care este de 0,8 .. 1,5 m, in functie de zona climatica a tarii noastre.

In incinta combinatelor si platformelor industriale, retelele exterioare de alimntare cu apa industriala se pot monta si aerian, in care caz trebuie izolat termic, pentru a fi protejate impotriva inghetului.

• Montarea tuburilor din beton armat precomprimat

Tuburile din beton armat precomprimat se utilizeaza in principal la conductele de aductiune, pentru alimentarea cu apa a centrelor populate si a industriilor. Aceste tuburi se fabrica pentru presiuni de regim de 4, 7 si 10 bar cu diameter nominale de 400, 600, 800 si 1000 mm si in lungimi de 5 m.

Tuburile din beton armat precomprimat se introduc in sant cu mufa catre amonte si se imbina introducand capatul unui tub in mufa celuilalt. Imbinarea se etanseaza cu inele din cauciuc de sectiune circulara. Piesele de legatura, ca, de exemplu: coturi, ramificatii, racorduri la diferite armature, se executa din tabla din otel sudata si sunt protejate anticorosoiv la interior si exterior cu bitum sau cu un strat de material plastic.

• Montarea tuburilor din azbociment

Tuburile din azbociment sunt drepte si au capete calibrate prin strunjire. Se livreaza in 3 marci sau clase de fabricatie, in functie de presiunea maxima de regim, si anume 5.8 si 10 bar si se fabrica in mod curent cu diametrele nominale cuprinse intre 50-350 mm.

Piesele de imbinare ale tuburilor din azbociment sunt de doua tipuri: mufe din azociment si mufe de fonta cu flanse. Indiferent de tipul mufei de imbinare, etansarea se realizeaza cu inele din cuciuc.

Imbinarea tuburilor din azbociment prin mufe cu doua reborduri. Inaintea de coborarea lor in santuri, tuburile din azbociment care se imbina cu mufe cu doua reborduri si inele de cauciuc trebuie incercate, spre a se vedea daca mufele se potrivesc. Mufa se intriduce impreuna cu inelul de cauciuc, pe capatul tubului si, tubul se marcheaza la capat cu numarul imbinarii.

- Tuburile cu diametru interior cuprins intre 150 si 250 mm inclusiv se transporta de la locul de depozitare de pe santier si se coboara in sant cu ajutorul chingilor. Daca adancimea santurilor depasesc 3 m, ele se coboara in sant cu ajurorul chingiilor sau al funiilor trecute prin tuburi.

- Tuburile cu diametru interior de 300 mm sau mai mare trebuie depozitate cat mai aproape de marginea santului, insa fara a depasi distanta impusa de tehnica securitatii muncii. Ele se rostogolesc usor pana la marginea santului cu ajutorul rangilor si se coboara in sant cu ajutorul franghiilor sau chingilor, folosind trepiedul cu scripeti.

- In santuri, tuburile se aseaza in linie si la nivel, cu ajutorul sforii si al vizorului. Nu este admis ca pentru aducerea la nivel a tuburilor sa se introduca sub ele scanduri, pietre, caramizi, bulgari de pamant, etc., deoarece conducta se ve defecta cu siguranta. Tubul sezat trebuie sa se rezeme continuu pe fundul santului, pe toata lungime lui si cel putin din circumferinta lui.

- Mufa de azbociment, care este prevazuta cu un record mare si unul mic, se imbraca pe capatul primul tub, introducandu-se cu partea cu record mare. Pe acelasi capat de tub se imbraca imediat si cele doua inele de cauciuc, dupa ce mai intai au dost intinse de cateva ori cu mana, spre a se verifica daca nu au crapaturi. Apoi tubul al doilea se apropie cu capatul sau de capatul primului tub, astfel ca intre capetele celor doua tuburi sa ramana o distanta de 5 mm, dupa care se executa centrarea tuburilor cat mai exact. Pentru centrare tuburile cu diametru interior pana la 200 mm se actioneaza cu mana, iar cele cu diametru mai mare se actioneaza cu ajutorul parghilor de lemn.

- Dupa centrare, pozitia tubului al doilea se verifica cu sfoara si cu bolobocul si apoi tubul se fixeaza in sant cu pamant ous numai pe corpul lui si batut bine cu maiul intre tub si peretii santului, capetele tubului ramanad descoperite. Pamantul se bate usor, fara a lovi tubul, stratul de pamant deasupra tuburilor trebuind sa aiba o latime de 30 35 cm. Pozitia primului tub a fost fixata anterior, cu ocazia imbinarii lui la celalalt capat. Apoi pe capetele celor lalte doua tuburi care se imbina se marcheaza cu prin cate o linie.   

Este recomandat ca marcarea sa se faca cu un sablon. Cu ajutorul acestor semne se determina pozitia exacta a mufei dupa inchidere. Cele doua inele de cauciuc se monteaza astfel ca sa aiba o pozitie perpendiculara pe axa tubului. Unul din inele se asaeaza la distanta I, marcata de la capatul tubului pe care s-a introdus mufa, iar al doilea se aseaza pe celalalt tub, la o distanta de 5 8 cm de la capatul lui.

- Se trage mufa pe locul imbinarii, operatie care se poate realiza cu unul din urmatoarele dispozitive: circul cu parghii, cricul cu surub, dispozitivul cu inel din otel cornier sau cu rangi pentru tragerea mufei.

- Circul cu parghii se foloseste pentru tuburi cu diametre cuprinse intre 100 si 200 mm. Mufa se apuca cu ghearele cricului si prin actionarea cricului se trage peste rostul dintre tuburi, aducandu-se in pozitia pe care o va ocupa definitiv. La deplasarea mufei, primul inel se rostogoleste la inceput pe tub; mufa prinde apoi cu rebordul mare acest inel, tragandu-l cu ea si trece cu rebordul mic peste al doilea inel, pe care il apuca sub ea. Tragerea mufei are loc pana cand capetele ei se vor afla intre cele doua linii insemnate pe si tragerea mufei. Si intr-un caz si in celalalt, proba nu va rezultate bune si tuburi la distantele (1/2+5) mm de la capetele acostora. Apoi se verifica pozitia inelelor de cauciuc de sub mufa cu ajutorul unui sablon special. Daca pozitia acestora nu este cea normala, mufa se readuce in pozitia initiala si operatia se repeta.

- Circul cu surub se foloseste la tuburi cu diametru peste 200 mm. Prezinta dezavantajul ca necesita mult timp peste insurubarea si desurubarea suruburilor, iar tragerea mufei se face prea incet, pe masura ce se strang suruburile.

- Dispozitivul cu inel din otel cornier asigura tragerea uniforma a mufei pe tot conturul ei. De marginea inelului din otel cornier se leaga, cu ajutorul unor carlige, lanturi trase de un cric oarecare, fixat pe celalalt tub. Rangile peste tragerea mufelor se folosesc pentru tuburi cu diametrul pana la 100 mm. Operatia se executa cu ajutorul a doua rangi mici, care se infig cu un capat in pamant, de o parte si de alta a mufei, fiind manevrate cu mana de celalalt capat, ca simple parghii. Daca la verificare se constata ca imbinarea este bine executata, se trece la imbinarea urmatoare.

- Dupa proba hidraulica a conductei, daca aceasta a dat bune rezultate, la fiecare imbinare spatiul din tub si mufa de la capatul cu rebord mic al mufei se umple cu mortar de ciment si nisip (in proportie de 1:3), pentru ca inelul de cauciuc respectiv sa nu fie aruncat afara din mufa cand conducat se afla sub presiune. Nu se vor folisi inele de cauciuc de alt diametru decat al tuburilor ce se imbina. Inelele se fabrica pentru fiecare diametru de tub, dar diferenta din doua inele de marime apropiata este mica, astfel ca ele se pot confunda usor. Daca, de exemplu, la un tub cu diametru de 100 mm se folosec inele de cauciuc fabricate pentru un tub cu diametrul de 80 mm, etansarea nu va fi buna, deoarece inelele fiind introduse pe un tub mai gros, se subtiaza prin intindere. Invers, la un tub cu diametrul de 80 mm se folosec inele pentru un tub cu diametrul de 100 mm, inele nu vor putea fi trase uniform in mufa si vor ingreuna imbinarile vor trebui refacute.

• Montarea armaturilor pe conductele din azbociment

Armaturile folosite pe conductele din azbociment sunt aceleasi ca la conductele din fonta de presiune. Dupa verificarea din punct de vedere calitativ, armaturile se monteaza mai intai provizoriu, fara a se etansa, pentru a se verifica gabarite pieselor si corespondenta pozitilor cu cele din proiect.

Imbinarea intre tuburile din azbociment si armaturi (vane) se realizeaza la fel ca imbinarea acestor tuburi cu piesele de legatura din fonta. Cand armatura este prevazuta cu flanse pentru imbinare, piesa de trecere din fonta cu flanse se imbina intai cu armatura si apoi cu tubul, folosind pentru aceasta mufa din fonta cu flanse pentru tuburi cu azbociment. Vanele se monteaza in camine de vizitare, in care se sprijina pe cuzineti de betonturnati pe pardoseala caminelor. Aceasta sprijinire este neaparat necesara, deoarece tuburile din azbociment avand o rezistenta mecanica redusa nu pot prelua efeorturile pe care le produc greutatea mare a vanelor si manevrarea acestora.

• Succesiunea operatilor

Trasarea si executia santurilor. Pozitia de montare a conductei exterioare, respective axa santului, se traseaza conform proiectului de executie a retelei, folosind tarusi din lemn numerotati, numiti jaloane; de aceea, operatiile de trasare se mai numesc si jaloane, Dupa stabilirea axei prin jaloane, se marcheaza latimea sapaturii care este functie de diametrul conductei si este indicata in proiect.

Saparea santului se realizeaza cu mijloace mecanice sau manuale. In scopul cresterii productivitatii muncii se urmareste inlocuirea saparii manuale cu saparea mecanizata, oriunde acest lucru este posibil.

Pentru acesta operatie pot fi utilizate excavatoare cu cupa dreapta sau inverse, sau pentru lucrari mai mari, sapatorul de santuri (excavatorul cu motor).

In cazul sapaturii realizate mecanizat, fundul santului nu este sufficient de neted si trebuie nivelat prin sapatura manuala. Tot manual se executa si largirea santurilor in dreptul imbinarii conductelor, unde operatiile de montaj cer un spatiu mai mare (gropile "de pozitie"). Corectarea fundului santului si gropile respective se executa in fiecare zi numai pentru numarul de tuburi care se coboara si se monteaza in ziua respective. Pamantul rezultat din sapatura se depoziteaza pe o parte a santului, pentru a da posibilitatea descarcarii si montarii provizorii a conductelor pe partea cealalata. In spatiile stramte, unde mijloacele mecanizate nu pot avea access au in cazul lipsei acestor utilaje, sapatura se executa manual.

Pentru evitarea prabusirii peretilor sapaturii, in santuri se executa sprijiniri cu traverse din lemn sau metal.

Executia si finisajul santului sunt realizate de echipe de sapatori. La preluarea santului in vederea montajului, echipa de instalatori trebuie sa verifice: latimea si adancimea santului si corespondenta acestor dimensiuni cu cele date in proiect; nivelarea santului; sprijinirile executate amplasarea si dimensiunea gripilor de pozitie. Ultimul strat de pamant de la fundul santului (100 . 150 mm) se sapa cu putin tomp inaintea coborarii conductelor, pentru a le poza pe un teren sanatos, nedegradat de ploi. Conductele se asaza pe un pat de egalizare de nisip.

Dup ce santul a fost pregatit, inainte de coborare fiecare tub se verifica in interior ca san u se prezinte defecte. Astfel, daca tubul din fonta de presiune prezinata presiuni de turnare, acestea se controleaza daca au goluri, prin lovire usoara cu cicanul; in cazul in care au goluri, umflaturi de sparg usor. Astfel de tuburi trebuie inlaturate ramanand sa fie folosite la scurtaturi. Uneori tuburile au crapaturi longitudinale la capatul fara mufa; aceste crapaturi se pot vedea in interiorul tubului si, daca se constata prezenta lor, capatul tubului se taie si se inlatura. Fiecare tub se verifica deasemenea in interior, spre a se constata daca nu au patruns in el corpuri straine (pamant, nisip, pietre, bucati din lemn, etc.), care pot infunda conducata si, in caz afirmativ, aceste corpuri trebuie inlaturate.

Conductele avand diametru pana la 200 mm sunt coborate in sant cu fringhii de canepa sau chingi, actionate manual sau cu un troliu cu clichet, pe un trepied metallic. Conductele cu diametru ai mari de 200 mm sunt coborate in sant mecanizat, cu ajutorul unor macarale montate pe tractoare cu senile, numite lansatoare de conducte. Aceste utilaje dispun de un brat mobil care ridica conducta de pe malul santului, executa o miscare de rotire si de coborare in sant, Conducta este preluata de bratul rotator printr-un cablu terminat cu clesti de prindere sau cu o chinga, astfel incat protectia anticorosiva sa nu se deterioreze.

Dupa coborarea in sant, tuburile cu mufe de imbinare se amplaseaza provozoriu, introducand capatul drept in mufa tubulu precedent; imediat se centreaza ambele tuburi, astfel ca spatial inlelar dintre suprafata interioara a mufei si capatul drept al tubului introdus in mufa sa aiba aceeasi grosime de jurimprejurul capatului tubului, iar axele tuburilor sa fie in prelungire. Pentru realizarea centralizarii in spatial inelar dintre mufa si capatul tubului se folosec dalti sau spituri metalice. Pozitia corecta a tubului pe axa santului se verifica cu ajutorul uni fir intins intre centrele a doua camine, iar pozitia tubului in profil se verifica cu ajutorul unor rigle de trasare si al unui vizor mobil care se aseaza pe tub aproape de mufa si dupa indicatiile vizorului tubul se mai ridica sau se coboara. Cand terenul este drept (neaccidentat), pozitia corecta in profil a tuburilor se poate verifica numai cu nivele cu bula de aer. Daca tubul mai trebuie coborat, se scoate de sub el pamant cu lopata, in straturi subtiri, pentru a nu se scoate dintr-o data o cantitate mai mare decat este necesara. Tuburile trebuie sa fie asezate in sant pe pamant curat, nefiind admis sa se puna sub ele corpuri tari ca: pietre, caramizi, scanduri etc.

Dupa centrare si asezare in pozitie definitiva, pe mijlocul fiecarui tub se pune pamant rezultat din sapatura , care il fixeaza bine in sant, nelesandu-l sa se deplaseze lateral in timpulu stemuirii.

Tuburile raman astfel cu capetele (mufele) descoperite pana la efectuarea probei de presiune. In sant se coboara zilnic numai atatea tuburi cate pot fi imbinate pana la terminarea zilei de lucru, astfel in ele pot intra pamant sau nisip in caz de poaie. Imbinarea lor se incepe numai dupa ce s-au coborat toate tuburile planificate pentru ziua respective.

Cand tuburile se ingropa in terenuri umede, fiecare tun trebuie ombinat (stemuit) in mufa tubului precedent, imediat dupa coborarea lui in sant, ca sa nu patrunda in el pamant sau nisip; pentru acelasi motiv, la tuburile asezate in sant, capatul de la inceputul conductei, daca nu este racordat la o conducta inchisa, cum si capatul ultimului tub montat se acopera la sfarsitul fiecarei zile de lucru cu o placa de lemn sau cu un dop de lemn, batut nu prea tare.

Astuparea santurilor si refacerea structurii de rezistenta si protectia strazilor.

Dupa imbinarea conductelor se arunca manual spre mijlocul tuburilor un strat de 200 . 300 mm de pamant, pentru a le proteja de variatiile de temperatura din exterior si a le fixa in vederea probarii. Al doilea strat de pamant se arunca dupa probare, urmarindu-se in special acoperirea mufelor sau a sudurilor. Acest strat trebuie sa fie cat mai faramitat, fara bulgari sau bolovai care ar putea deteriora imbinarile. In contiunuare, santul se poate astupa mecanizat cu un bulldozer, in straturi udate si batute sccesiv. Cand pamantul nu este bine compactat, umplutura se taseaza (se lasa) ulterior si stratul de protectie al drumului se deterioreaza.

Refacerea structurii de rezistenta a strazilor si trotuarelor dupa astuparea santurilor se face de catre unitatile specializate. Instalatorul trebuie sa aiba grija in aceasta faza sa fixeze, inainte de turnare, ramele din fonta ale caminelor, cutiile din fonta pentru manevra hidrantiilor de incendiu exteriori etc.

• Imbinarea tuburilor din azbociment prin mufe din fonta cu flanse

Elementele imbinarii (numita si "cuplaj Gibault") sunt: flansele, bucsa, inelele de cauciuc si suruburile de strangere. Executarea imbinarii comporta urmatoarele operatii tehnologice:

- se marcheaza prin semne (linii), pe capetele ambelor tuburi ce se imbina, distante egale cu jumatate din lungimea bucsei, masurate de la capatul fiecarui tub. Pe aceste semne se vor aseza inele de cauciuc. Separat, pe capatul fiecarui tub se mai marcheaza si o distanta egala cu jumatatea lungimii intregii imbinari (egala cu jumatatea din lungime bucsei plus grosimea unui inel de cauciuc, plus grosimea unei flase). La aceste semne trebuie sa se gaseasca marginile flanselor dupa strangerea suruburilor;

- pe capatul primului tub se imbraca in ordine: o flansa (cu scobitura spre capatul tubului), un inel de cauciuc si bucsa mufei; pe capatul tubului al doilea se imbraca cealalalta flansa (cu scobitura spre capatul tubului) si cel de-al doilea inel de cauciuc;

- tuburile se centreaza si se fixeaza in asa fel ca intre capetele celor doua tuburi sa ramana un interspatiu de 3 4 mm; in acest timp bucsa, flansele si inelele de cauciuc se retrag dincolo la locul imbinarii;

- se asaza bucsa astfel ca sa cuprinda capetele ambelor tuburi, apoi se muta inelele de cauciuc pe semnele marcate, pozitia exacta a bucsei fiind intre inelele astfel asezate;

- se apropie flansele si se strang cu suruburile si piulitele respective. Strangerea se efectueaza in crucis, ca la flansele obisnuite. Pentru strangere se folosec doua chei fixe, cu una tinandu-se contra capatul surubului, iar cu cealalalta strangand piulita. Piulitele nu trebuie insurubate pana la refuz. Prin strangerea piulitelor, inelele de cauciuc se preseaza intre tub, flanse si marginile bucsei, asigurand etansierea imbinarii. La sfarsitul imbinarii, marginile flanselor trebuie sa se afle la semnele marcate pe cele doua tuburi.

• Imbinarea tuburilor din azbociment cu tuburile si piesele de legatura din fonta de presiune

La conductele executate din tuburi din azbociment, schimbarile de directie, ramificatiile, reducerile de sectiune etc. se executa cu piese de legatura din fonta, la fel cu cele care se folosec la tuburile din fonta de presiune, dar avand capatul drept putin ingrosat, pentru a avea acelasi diametru exterior ca si capatul strunjit al tubului din azbociment.

Imbinarea intre tuburile din azbociment si piesele de legatura din fonta se realizeaza cu mufe din fonta cu flanse. Daca tubul se imbina cu un capat drept al piesei de legatura, mufa din fonta cu flanse se aseaza astfel ca sa cuprinda atat capatul tubului de azbociment, cat si capatul drept ingrosat al piesei de legatura, operatia de imbinare executandu-se la fel ca in cazul imbinarii intre ele a doua tuburi din azbociment. Daca imbinarea se realizeaza intre tub si un capat cu mufa sau cu flansa al piesei de legatura din fonta, intre tub si piesa de legatura se intercaleaza o piesa de trecere din fonta, care poate fi, dupa caz, un tub de trecere cu ambele capete drepte, unul din capete fiind ingrosat, sau un tub din fonta cu mufa si un capat ingrosat, sau un tub de trecere cu flansa, al carui capat drept este de asemenea ingrosat, imbinarea realizandu-se vu mufe din fonta cu flanse. Imbinarea pieselor de trecere cu piesa de legatura se realizeaza ca la tuburile din fonta de presiune.

Pentru trecerea de la tuburile din azbociment la tuburi din fonta cu ambele capete drepte (dintre care unul ingrosat), sau piese cu mufa, dupa cum capatul tubului din fonta este cu mufa sau drept. In lipsa pieselor de legatura cu capatul drept ingrosat si a pieselor de trecere aratate, se pot folosi aceleasi piese de legatura care se folosesc si la tuburile din fonta de presiune, intre piesele de legatura si tuburile din azbociment intercalandu-se piese de trecere improvizate din tevi din otel cu peretii grosi, strunjite si bitumate la cald atat la interior, cat si la exterior.

DETALII DE EXECUTIE - DESENE

BIBLIOGRAFIE

CARTEA INSTALATORULUI, 1978

SITE-UL WIKIPEDIA

SITE-UL ENCARTA