Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...


ArhitecturaAutoCasa gradinaConstructiiInstalatiiPomiculturaSilvicultura


Infiintarea si intretinerea plantatiilor de prun

Pomicultura

+ Font mai mare | - Font mai mic






DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
CULTURA GUTUIULUI - Importanta, originea si aria de raspandire
Inmultirea plantelor horticole
INFIINTAREA PLANTATIILOR DE POMI
Infiintarea si intretinerea plantatiilor de capsun
Maslinul
Culoarea fructelor
CULTURA PRUNULUI - Specificul intretinerii plantatiilor de prun
Descriptorii pentru insusirile agrobiologice ale soiurilor vita de vie
Fisticul
INTRETINEREA SOLULUI IN PLANTATIILE POMICOLE SI PROBLEME DE PROTECTIE A MEDIULUI

TERMENI importanti pentru acest document

: prun varateca autohtona : regenerare prun : intretinerea plantatiilor de prunir : ineiintarea plantatiilor de prun :

Infiintarea si intretinerea plantatiilor de prun

 

Producerea materialului saditor. Pentru infintarea de plantatii comerciale prunul se inmulteste prin altoire. Portaltoi utilizati in obtinerea de material saditor la prun sunt: 1.Corcodusul sau mirobolanul cel mai utilizat portaltoi pt prun. Calitati:facultate germinativa foarte buna a semintelor; puietii cresc repede si destul de uniform; asigura procent mare deprindere la altoire cu majoritatea soiurilor; lastarii altoi cresc reapid si productia de pomi STAS este mare; Imprima pomilor vigoare , productivitate , longevitate. Defecte: Nu este compatibil cu grupa Tuleu si renclod; imprima vigoare pomilor devenind necorespunzatori pentru livezile de mare intensitate; mare variabilitate datorita inmultirii generative.  2.Corcodus 163. Omologat la Geoagiu in 1978 si se inmulteste pe cale vegetative prin butasi lignificati. 3. Mirobolan B. Obtinut  la East Malling si se inmulteste prin butasi lignificati.  4. Mirobolan 29. Obtinut in SUA , inmultire prin butasi lignificati.  5. BN 4KR obtinut la SCPP Bistrita se inmulteste usor prin butasi lignificati si este imun la Plum Pox(Sharka). 6. Miroval  Obt. la SCPP Bistrita si se imulteste prin butasi lignificati. 7. Prunul franc Pana in present pentru conditiile din tara noastra au fost omologati urmatorii portaltoi franc de prun: Rosior varatec, Galbior, Renclod verde, Otesani8, Voinesti B, Scolduse, Buburuz. Calitati: buna comp cu toate soiurile; tulpini mai reduse dacat corcodusul; pomii intra mai repede pe rod dacat altoiti pe corcodus; da rezultate mai bune pe solurile cu continut mai mare de argila si exces de umiditate; valorifica mai bine terenurile erodate, subtiri. Defecte:  emite drajoni; samburii au facultate germinativa redusa 25-50%.; puietii crsc lant in pepiniera si in campul I. Otesani 8. Imprima o crestere mai redusa 30-40%, intra mai repede pr rod ,si productivitate ridicata.Se preteaza la plantatiile cu o densitate de1000-1200 pomi/ha. Pixy  Obtinut la East Malling in Anglia din P. insisitia, se inmulteste vegetative prin butasi lignificati si marcotaj. Este de tip semispur si este bun pentru livezile de mare intensitate. Intrare bun ape rod cu productivitate buna dar dimensiunile fructelor mai redusa. Brompton. Obt la East Malling , imprima vig mare , se inmulteste prin butasi lignificati si marcotaj. Este rec pentru terenurile mai grele si umede dar nu cu exces de umiditate. Specificul infintarii plantatiilor: Sistemul de cultura. 1.Culturi “artizanale” Sistemul “pruni in faneata” –aste specific dealurilor inalte si este precticat din cele mai vechi timpuri. Sortimentul este reprezentat de soiuri vechi autohtone Grase romanesti, Vinete romanesti, Scolduse inmultite prin drajoni sau seminte. Rareori pamii sunt dispusi in randuri, cel mai adesea alc palcuri sau padurici care se numesc prunete. Solul se intretine in faneata iar fructele sunt pentru industrializare. Sistemul agropomicol. Este practicat pe mari suprafaete de teren in zona dealurilor subcarpatice. Acest system consta in plantarea prunilor in jurul terenurilor unde se cultiva plante anuale(porumb, cartof , grau).Cultura principal este cultura anuala . Pomii beneficiaza de ingrasaminte de la cultura anuala de la care ajunge si sub coroana pomilor. Productiile sunt mai ridicate decat la sistemul in faneata.  Sistemul familial  nu este tipic pentru cultura prunului. Este specific suprafetelor mici 0,5-1ha din jurul caselor unde se cultiva de fapt mai multe soiuri. Agen, Centenar, Tuleu gras, Vinte romanesti. Aceste soiri prezentate de 1-5 plante care sunt f bine intretinute. Frcte pt consum propriu uneori productie marfa. 2.Sistemul culturii pure. Sistemul clasic de cultura Este cel mai raspandit pe plan mondial si in tara noastra. In acest system se cultiva soiurile viguroase altoite pe corcodus . Distantele de plantare sunt de 5,5-6 sau 4,5-5m. Pentru soiurile spur Agen, Stanley, Tuleu timpuriu distantele se pot reduce la 5 sau 3,5-4m. form de coroana in acest tip de cultura sunt :piramida etajata, leader, vas intarziat.  Sistemul intensive a aparut tarziu sip e plan mondial. Presupune forme de coronae aplatizate.La inceputul culturii productia pare promitatoare dar dupa anul 8 de fructificare aceasta scade pt-cas rodu fuge spre exterior si jmatate inferioara se degarniseste. Momentan portaltoii de prun nu pot reduce vigoare pomilor pentru plantatiile de mare densitate. Sistemul superintensiv Acest system se afla in faza de studio. Prsupune densitate de 1111 sau 2222pimi/ha si a fost realizat in Germania Franta, Romania. Portaloi folositi: P2038, Kuppers1, Ishtara, Pixy, Otesani8, Saint Julien A. Formele de coronae folosite au fost: gard fructifer,fus subtre, fus tufa. Orientarea este spre intensificare dar densitatea acceptabila pentru soirule si portaltoilor nostril este de 500-600 de pomi/ha. In cazul altoilor Otesani8, Voinesti B, Pixy, Saint julienA, densitatea poate ajunge la 1000-1200pomi/ha dar cu o tehnologie adaptabila. Intretinerea plantatiilor de prun.  Lucrarile solului.  In plantatiile tinere cele mai bune rezultate se obtin prin utilizarea ogorului negru sau a ogoruluoi combinat cu ingrasaminte verzi. Se folosec plante anuale leguminaose anuale prasitoare de gradina, bostanoase sau alte plante cu talie joasa: cartof, sfecla. In acest caz este necesar asigurarea ingrasamitelor si de apa pantru culturile anuale. In livezile de pruni pe rod se poate intertine in ogor negru , ogor erbicidat sau inierbarea intervalului dintre randuri. Intre livezile de prun pe rod se foloseste o gama larga de erbicide. Preemergente: Simazin 50, Livezin, Superism. Postemergent: Gramoxone 50,  Roundup sau Glifogan. In cazul inierbarii se foloseste Lolium perene 50% si Trifolium repens 50% . Cand iarba ajunge la 20cm se coseste iar acesta opertiune se repeat de 3-4 ori si se lasa la fata locului ca mulci. Fertilizare In plant tinere daca s-a facut fert de baza inainte de desfundat cu 50-70 t de gunoi de grajd 500-600 kg superfosfat, 200-300 kg sare potasica, timp de 4 ani de zile dupa plantare, pomii sunt asigurati cu necesarul de ingrasaminte dar trebuie sa amendam annual ingrasaminte pa baza de N in special azotat de amoniu.In anul I se administreaza 50 g N in doua repriza 50% martie-aaprilie si 50% mai-iunie iar doza va creste annual cu 50g sub act /pom. Livezile pe rod se fertilizeaza annual cu 30-40 t/h gunoi de grajd. Avand in vedere ca doar 1/3 din ingrasaminte se asimileaza de pomi restul levigandu-se sau blocandu-se in complexul colloidal al solului se poate recomanda orientativ administrarea a 120kg N s.a., 70-80 kg P2O5 si 120kg K2O. Fertilizarile la sol trebuie completata cu faertilizarea foliara , care adduce un raport in plus de macro si mai ales microelemente exact la nivelul frunzei, dar si potenteaza absorbtia rediculara. Este mult mai efficient deoare-ce sunt assimilate si cand este saceta cand ingrasamintele din sol nu sunt. Irigarea Desii in Romania nu este irigat trebuie retinut ca prunul reactioneaza f bine la irigare. Ca prunul sa vegeteze bine umiditatea din sol trebuie sa fie de 60-80% din IUA pe adnacima de 20-60cm.Prunul are cerinte mari fata de umiditate in urmatoarele perioade: dupa leg fructelor; la intarirea endocarpului; cu 2 sapt inainte de maturarea fructelor. Taierile aplicate prunului. Taieri de formare Formele de corana cele mai corespunzatoare pentru prun sunt: piramidele, vasul ameliorat, vasul intarziat, vasul aplatizat. Literatura recomanda forma de coroana de tip palmeta dar aceste forma nurealizeaza un volum productive corespunzator si se degarnisesc repede. Trebuie evitate taierile severe la pomii tineri recurgandu-se mai ales la dirijari si interventii in verde. Taieri de rarire si fructificare Prin acest tip de taiere se mantine echilibru intre crestere si rodire.Taierile de intretinere si fructificare se executa diferentiat in functie de incarcatura de rod si de varsat pomului. Pamii se afla in echilibru cand nivelul cresterilor anuale este de 50-60 cm in prima parte a rodirii si 30-40 cm in ultima parte a rodirii, iar incarcatura de muguri de rod este buna. La inceputul rodirii cand cresterile sunt intense se vor executa taieri putine si care vor urmarii eliminarea semischeletului cu plasament necorespunzator  epi- sau hipoton incalecat sau umbrit. Se va urmarii mentinerea in coroana a formatiunilor de 1-2 ani  garnisite cu muguri de rod, deoarece pe aceastea se vor obtine fructe de calitate. In perioada de rodire maxima , degarnisirea semischeletului se accentueaza, iar nivelul cresterilor sa scada. Taierile vor fi mai energice , indepartanduse 1/5 pana la ˝ din ramurile de schelet mentinandu-se o lungime de cca. 40-50 cm a acestora. Spre sf perioadei de rodire nivelul cresterilor scade , numarul arcadelor de rodire creste. In aceasta perioada se fac taieri energice pastrandu-se prin taieri de corectare si intinerire doar elemente de schelet si semischelet correct pozitionate fata de fiecare forma de coroana. Ranile peste 3-4 cm se protejeaza cu masticsau vopsea de ulei. Cand pomii intra in perioada de declin se vor aplica taieri de regenerare  care pot prelungii rodul 4-5 ani. Normarea productiei: Unele soiuri de prun se supraincarca cu rod , ceea ce determina o serie de fenomene negative: alternanta de rodire; fructe mici si de calitate slaba; ruperea ramurilor de schelet sau chiar dezbinarea pomilor. De regula normarea se face prin taieri corecte de rodire. Cand pomii leaga foarte mult este necesara si rarirea chimca a florilor si a fructelor. Raririle se pot face cu Ethrel, Sulfura de calciu 5% sau Zeama sulfocalcica 0,8-1%. Combaterea bolilor si daunatorilor la prun se face conform programului de protective integrate prezentat in tabelul 8.5. Recoltarea fructelor: Declansare recoltarii depinde de modul de valorificare al fructelor.Pentru consum proaspat se recolteaza ma maturitaea de consum , pentru consum intern si cu 2-5 zile mai repede fructele destinate expotului, care se transporta pe distante mai lungi.


loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 865
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2018 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site